Page 62 - Drumul_socialismului_1971_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 193 © SIMBATA 18 SEPTEMBRIE 1971

PLENARI DEZBATERI \ ACIIVILAIII

Dezbaterile pe marginea şl căreia nivelul şl competenta trebui să se ocupe mal îndea­ latleî noastre. Concomitent, Despre necesitalea îmbună­
tn lumina programului privind organizaţiilor de partid au proape de organizarea şi con­ să se acorde mal multă aten­ tăţirii activităţii In rindul ti­
îmbunătăţirea activităţii dc crescut; ele îşi exercită cu ducerea tnvătămtntului de par­ ţie iniţiativelor oamenilor, să neretului, a vorbit tovarăşul
partid pc lărim ideologic con­ bune rezultale rolul de condu­ tid, spunea in cuvlntul său to- se stimuleze şi să se rezolve Păcurar, secretarul comitetului
tinua Comuniştii, toti parti­ cător Prin exemplul lor per­ tovarăşul Ionel Hodorog. S3 cu toată răspunderea propu­ orăşenesc al U.T.C, Contingen­
cipanţii la adunările de partid sonal, comuniştii sint însufle- organizeze un Invaiămînt via­ nerile şi sesizările acestora. tul de forţe tinere In uzină
organizate în acest scop. ma­ tilorii întregii activităţi, mo­ bil, strins legat dc cerinţele — In lumina preţioaselor este numeros, La acesta se a­
nifesta un interes deosebit, a­ bilizatori activi ai masei de noastre şi In funcţie de posi­ documente de partid, va tre­ daugă cei din şcoli şi din alte
probă unanim şt dau o înaltă salariaţi la înfăptuirea sarci­ bilităţile reale dc care dispu­ bui să ne ocupăm îndeaproa­ unităţi. Va trebui să formăm
apreciere propunerilor şi ex­ nilor ce revin oraşului, unită­ nem. Cu to|i cei ce doresc sfl pe de activitatea înslrucliv- şi să stimulăm peste tot ela­
punerii secretarului general al se încadreze intr-un cerc sau educativâ din şcoli, spunea nul tineresc din stadiul lui
partidului nostru cu privire la ţilor productive şi social-cul- fraged pină la maturizare, să
turale de aici.
ridicarea necontenită a nivelu­ curs trebuie discutat, oame- tovarăşul Uskar Ernesl. Jn a- ajutăm aceşti oameni să se
lui de pregătire politico-ideo- pregătească bine pentru viată,
logica şi de educare marxist- să-i învăţăm să cunoască şi să
leninista a membrilor de par­ iubească munca, trăsăturile şi
tid. a tuturor oamenilor mun­ frumuseţile acesteia, să*sl for­
) h s,. p rrn r.il rin iu > im ţc i r n i n ; i | cn. IM.ii.-'ml in s ir lir io r Al«‘X:ni«tni
Viitorilor s«»r«*ri
cii. meze o personalitate demnă, O !••>;<. «Io la «Ic r>of.n «lut lliu. uxplicA u m il g r u p dc elevi ntiulul «le r e m e d ie re a d e f e c ţ iu n i­
In acest spirit s-au desfăşu­ pe care să o valorifice In sen­ lor s u rv e n ite ii» slsîo m u t tic alini c u ta re .
rat şi lucrările plenarei Comi­ suri bune, utile lor şi socie­
tetului orăşenesc Călan Colec­ tăţii.
tivele de muncitori, tehnicieni La dezbateri au mai partici­
şi ingineri de aici, colective pai tovarăşii loan Baicu, loan
prestigioase de oameni care-şi Rădică, Auguslin pilip, loan
cunosc bine rolul şi misiunile, Dumitroscu si alţii, care au m m
se pot mîndri de felul cum cerut comitetului orăşenesc de
comuniştii prezenli la plenara partid, organelor de sindicat, l a . . .
au gindit şi stabilit masurile U.T.C. şi femei, să acorde tot
care să le asigure succesele sprijinul activităţii politico- A trecut antd de elnd ziarul la re v e n ire a am m iiiA . Zilele
de viilor in toate domeniile. ideologice pentru ca aceasta nostru a p u b licat o nota crilicA t.e c u ic , fo to r e p o r te r u l n o s tru a
p elicula
v ecinul
pc
s u r p r in s
Dezbaterile s-au desfăşurat să contribuie mai mult la edu­ la adresa d epozitului I.C .A I. P e­ Fotocrifică pod. l*rivi|i-| Iu fotografic. lit
troşan i, pentru n eglijen ta io «-o-
In lumina documentelor de carea membrilor dc partid, a iccin rca m etalelor. Nc refeream ju c lu ia fabricii ile slilpi Im lrau -
la podul m eiftlb- dc p csle .D u,
partid, dar pe fondul si in tuturor salariaţilor. O parte din localitatea (sen ini. Podul lici illn V ulcan, gAsiiii o nuii.l
do vuita de n eg lije n ta : de peste
strînsă legătură cu activitatea din vorbitori au criticat con­ fusc.se lAiat şl o parte ridicat srhlm bascrA eu n im ic. Şl azi se H luni de ’/.lle aici se gAscvtc o
şi sarcinile ce au revenit şi ducerea uzinei, organizaţiile şi tran sportat acolo «intlc li este m ai aflA o parte din pod An a - e n n ih a lc ile a p r o x im a tiv joo t o ­
revin oraşului, uzinei, celorlal­ Participanlii la plenară au nii să-şt spună gindurile şi do­ de sindicat şi U.T.C pentru locul — la rclo p irc. A p oi. la p rle .fitilul. ne de Vl>an ncriiljcai dc I.C.AI.
tinltaiil,
Şeful
in g in e ru l S ofru-
te unitaii şi colective de mun­ privit şt retrospectiv asupra rinţele la(ă de obiectul şi te­ cest cadru şi preocupări mul­ lipsa de solicitudine şi de re­ rltv a tim p , atn publlent o rev e­ A cn in , reven im pe clicv a cAI ine S lrb u , ne s p u n e ;
tiple va trebui să vedem ro­
— D c elteva lun i
tncercAni
ca din Caian. nivelului şi conţinutului dez­ matica ce-i interesează. In a­ lul şi importanţa ştiinţelor so­ ceptivitate faţă de unele pro­ n ire , lid rticlt lu cru rile nu sc sA-l con vin gem sA ridice s p â ­
Principala concluzie desprin­ baterilor ce au avut loc in or­ cest mod şi pe această cale ciale şi să facem totul pentru puneri ale oamenilor. nul dc a ici, dar degeab a. Noi
sa este c3, sub îndrumarea ganizaţii de bază şi in comile- vom evita formalismul şi alte îmbunătăţirea predării acesto­ In afara muncii şi dincolo de spun em , noi an/ini.
comitetului orăşenesc, saloria- iele dc partid. Aprecierea a lacune ce au existat In acti­ ra. De aceasta vor depinde re­ aceasta — spuneau ei pe bună II •Mergem m oi d e p a r te pe fir.
Pe
în tr e b a m
tnvarAvnl
A.
11i oraşului de pe Valea Şiro­ lost unanimă, că ele au avut vitatea de pln3 acum. Este ne­ zultatele noastre In munca ce dreptate — trebuie văzută via­ Aloleu, şeltil secţiei I.C.AI. Iltt-
iului, îndeosebi lurnalişlii, tur­ o (Inută comunistă caracteris­ cesar apoi să se asigure ma­ o desfăşurăm pentru formarea ţa personală a salariaţilor, a n c d o .iia . de c a r e (Ine şl d e p n -
/ilu l d in l'cIroşMiii, dc ce nil
natorii şi cocsarii, au muncit tica oamenilor conştienţi de teria lut bibliografic necesar. la elevi a conccpliei materia­ familiilor lor si organizate mai sint rid ica te iAm.\şi(cte po d u lu i
cu pasiune şi dăruire, încheind semnificaţia şi conţinutul do­ In anii trecu fi, o parte din a- liste despre natură şi societa­ multe manifestări distractiv* de In Iseronl, şi p rim im u r m ă ­
de fiecare data bilanţuri bo­ cumentelor. de importanta şi cesla sosea cu 1 ntIrzîere sau te şi pentru a-i ajuta să cu­ educative • excursii. înlrunîrî, to ru l r ă s p u n s :
— -Noi n u p u lc in rid ica flerul
gate. In acelaşi timp, munca răspunderea ce le-o incumba deloc. noască principiile* de organiza­ serbări si alte activită(i. dc-iicuto, in lr u c it n u e ste al
politică şi cultural-educativa propunerile şi expunerea tova­ In continuare, vorbitorul a re şi funcţionare a întregului Din partea biroului comite­ misirii. A r Î n s e m n a s,\ intrAm
desfăşurata, s-a înrlurit, cu răşului Nicolae Ceouşeseu la criticat lipsa de preocupare mecanism de partid, de stat şi tului orăşenesc, la plenară s-a ilegal In po sesia unei raniliA(l
toate efectele ei pozitive, a­ adunarea cu cadrele de partid fală de brigada artistică de a- social, politica neabătută a dat un răspuns afirmativ. A- de m etal. f. C. M. a
— linie, d a r im
supra oamenilor, contribuind din domeniul ideologic. gitatic şl laţă de conţinutul P C R. pentru construirea so­ ceslui organ executiv i-a ră­ lu;u cea m a i m a r c p a rte din
la dezvoltarea conştiinţei lor Evidenţiind succesele, vorbi­ unor expuneri care nu s-au ri­ cialismului şi comunismului, mas sarcina să organizeze te­ pud.
socialiste, la formarea unei torii au 13cut şt referiri criti­ dicat la nivelul cerinţelor. pentru apărarea păcii şi secu­ meinic munca pentru înfăptui­ — lin, e ste AdcvArat, d a r nnt
optici partinice, unui profil e- ce la adresa celor ce se fac rităţii popoarelor Vorbitorul lu a l-o p rin ui gaitizaflii U.T.C.
— Si; «cea r e a m a i lAntas,
lico-moral dup3 cerinţele so­ La rindul s3u, tovarăşul rea prevederilor planului de «te ce nu se p o ale lua astfel,
vinovaţi pentru neajunsurile Cheorghe Ştefan s-a referii s-a referit, de asemenea, la
cietăţii noastre. manifestate, precum şi nume­ la preocuparea organizaţiilor sarcinile mari ce revin cadre­ măsuri adoptai. Şi lot el are s au in altă forinA 7 L uaţi legA­
t u ra eu o ig a n l/.aţla U T C . sau
In acest context trebuie pri­ roase propuneri pentru ridica­ de partid şi de sindicat pen­ lor didactice, tuturor intelec­ datoria să informeze periodic • ti C onsiliul p o p u la r al mtiiil-
1‘eiru v a n i, lnclieiaţl u n
elpiiiltii
vita şi aprecierea făcută •— şi rea la un nivel superior a ac- tru întronarea peste tot a unei tualilor in marca lor misiune despre stadiul aplicării aces­ p r o c e s - v e r b a l .şi lunţi podul.
de educalori şi promotori ai
— Da, vom
lua logAturA şl
cu care nu putem s3 nu ne tivitaiii de viilor. discipline socialiste, şi pentru noului, progresului fn fiecare tor măsuri. voii) rez o lv a p r o b le m a in m a ­
declarăm de acord — potrivit — Comitetul orăşenesc va respectarea riguroasă a tegis- compartiment de activitate. I. S. x im u m o sApiAm ina. I<: linie sA
sericii in ziar şi sA in fo rn ia(l şi
d ire c lia iioasirA din B u cu reşti,
p o a te iic ilA u n a ju to r . N a vcin
m uşini şi Instalaţii...
— D ar ş p u n u i din in c in ta Fa-
irrlr.il de xtllpi «le Ia V u lc an de
ce nu se rplicA ?
In toate domeniile de activi­ că. Avem nn tineret sănătos, La a n u l, podul n u sc va m al vedea, nu p entru câ îl va ridica — N u piiteni, din ea uz A eA
tate, In orice tmprejurare s-ar A harnic, dornic de a se afirma I.C .M .-u l, cl pentru cA II va acn perl v egetaţia. nlcj c o m b in a tu l s id e r u rg ic şl
afla, comuniştii s-au afirmat In toate domeniile de activi­ nici f'Alanul iui nl-l p rim e s c a ţ a
a fin a i. A ii p n u c n ţ l a sA-l m A m u ­
şi se afirmă ca activişti mi­ înaltă exigenţă şi răspundere pentru educarea tate. Este dc datoria noastră, ţim şi sA I balotA m , o r nnt
litanţi, luptători fermi şi ne­ a tuturor, să manifestăm mai n - a v e m desitilc u tila je p e n tru
uşa ceva.
obosiţi pentru înfăptuirea ne­ multă grijă şi preocupare C onlinuA m In v e stig a ţia la s e c ­
abătută a politicii partidului pentru formarea tinerei gene­ ţia ile a lim e n ta r e a otclArlilnr
şi statului, a celor mai înalte ralii ca cetăţeni demni, oa­ de la C.S, H u n e d o a r a . IntrcIrAm
idealuri «ile poporului nostru. oamenilor şi mobilizarea lor la infăptuirea meni cu o înaltă (inută şi pe şeful set-ţlei, in g in e ru l llio
l*nvineseu, «lacA Intr-atlevA r nu
Comuniştii, conştient! de înal­ conduită morală, patrioţi în­ p rim e s c şp n n decit lialoiai.
ta responsabilitate ce o au flăcăraţi. luptători dlrji şi — Da «l«t u n d e , lovarAşe. Nul
in societate dovedesc In holărîţj pentru înfăptuirea po­ pi Ultim 1” 000—18 0Ol* tone de
ş p a n pe InnA nelialoiat. A vem
imensa lor majoritate, prin tot partid liticii partidului nostru, poli­ ntsiala(ii p e n tr u aşa c ev a, n u ­
ceea ce fac, că slujesc cu cre­ tică care exprimă cele mai m ai sA ne vltiA.
dinţă clasa muncitoare, popo­ înalte aspiraţii şi năzuinţi ale A iii în c h e ia t Investigaţiile,
rul, că îşi dedică fără rezerve poporului, oameni gala să pon irtt c-A l u n u r i l e sint «’it sc
p u n te «te clare. Ne
p e r m ite m
întreaga capacitate şi putere slujească oricînd, în orice îm­ «tnar sA p u n e m c o iid u re iij I.C.AI.
de muncă făuririi societăţii prejurare, cu credinţă şi de­ llmiiMluara 3 întreb,Ari :
1. De ce. r« m tra r p rev c ilc rilo r
socialiste multilateral dezvol­ votament neţărmurit patria, legale In vigoare, sfid ează sem -
tate. partidul şi poporul. n a 'e le e tilice ale '/laiului ?
cu comuniştii, muncesc pentru nă in muncă, nelndeplinirea Adunările organizaţiei de 2. In liVspuusul dat la cea «le
îndeplinirea sarcinilor mari Alţi vorbitori, între caic a «louii in te rv e n ţie a -/.iariilul. aţi
şi de răspundere ce revin lie- îndeplinirea exemplară a sar­ ritmică a planului de produc­ partid C.T. 3 se amină pentru Vasile Chiura, şeful Staţiei a s ig u r a i c,\ s a u luat m a s u r i
cărui colectiv de muncă din is­ cinilor şi angajamenlelor pe ţie. Trebuie să înţelegem — că tovarăşul Avram Băcilă. şe­ C.F.R. Simeria-călători, Paul p e n tr u r ld irn rc a pod u lu i, f u m
calificaţi a«:cxt «Aspuns e m d s i­
toricele hotărlri ale Congresu­ care şi le-au asumat. spuneau tovarăşii Iuliit Ver- ful de sector, nu creează posi­ Erdei. secretarul comitetului tu a ţia e n e sc h im b a t A 7
lui al X-lea a) P.C.R., din ho- In informarea prezentată de ntchescu, inginer şef al bilităţi membrilor de partid să de partid dc la depoul dc .1 SA tr i m ite m aeeastA r e v e n i ­
U.M.M.R.
şi
Teodor Chira,
re direcţiei I.l'.M. Itiieu reţtl. aşa
lărîiile şi măsurile ulterioare către comitetul orăşenesc de preşedintele consiliului orăşe­ participe la adunare, motivind locomotive, ing. Cornel Slîi- <‘tim n e -a ru g a t to v a ră ş u l Mit­
adoptate de conducerea parti­ partid şi In discuţiile partici­ ră sint mai importante sarci­ ccscu, directorul întreprinde­ ica 7 l'o a te vc|i p rin d v reu n a-
dului şi statului, cere din par­ panţilor la plenară, s-a arătat nesc al sindicatelor că munca nile dc producţie. De aseme­ rii de industrializare a lapte­ J ut or...
politică şi organizatorică,
e-
tea comuniştilor, a tuturor oa­ «ă este meritul organelor şi ronomică şi administrativă for­ nea, in ziua cind trebuia să lui, Avram Todor, secretarul C. ARMEANU
loc adunarea
aibă
generală
menilor muncii o lot mai înal­ organizaţiilor dc partid, al co­ comitetului de partid fie la DacA n-Att fost auzite sem na lele, poate s c va vctlen cA 100
tă exigentă şi răspundere tn muniştilor care, allindu-se per­ mează un singur tot Şi ele nu deschisă a organizaţiei de întreprinderea „Marmura", au lon c «le şpan a ştcap iA ... Foto : V. O NO IU
muncă, îndeplinirea exemplară manent in fruntea acţiunilor, pot fi separate în mod arbi­ partid de la sectorul Poduri, relevat necesitatea de a se
ing. Cheorghe Popescu
trar. Sint însă unii conducă­
şi-a
a îndatoririlor. Întărirea ordi­ au mobilizai prin munca poli­ lolosi pe scară mai largă in
nii şi disciplinei, ridicarea tică desfăşurată şi exemplul tori dc unilă|i care consideră găsit preocupări de serviciu. desfăşurarea muncit politice
conştiinţei politice, sporirea lor personal masele largi dc in mort greşit că munca do Nu înlimplălor — aşa cum s-a de masă şi eultural-cducaUve ARTA MEŞTEŞUGULUI
educaţie este numai treaba or­
combativităţii revoluţionare şi oameni ai muncii la realiza­ subliniat In plenară — orga­ dubut şi biblioteca, stafia de
intransigenţei faţă de lipsuri, rea sarcinilor de producţie, la ganizaţiei de partid, de sindi­ nizaţiile de bază de la depoul radioamplificare, gazetele de
cat şi de U.T.C., uîlînd că în
dc locomotive, Revizia de vn-
trebuie să constituie o pre­ acfunile de muncă patriotica calitatea lor de comunişti şi perele şi cele satirice, presa,
ocupare permanentă a orga­ pentru gospodărirea şi înfru­ de conducători poartă o marc gonne Simeria-călători, Staţia conferinţele şi expunerile, a-
CER. Simeria-triaj nu lin cu
nelor şi organizaţiilor de museţarea oraşului responsabilitate pentru educa­ regularitate adunările genera­ gitatia vizuală şi munca poli­ Sim bolul surului
partid, o caracteristică defini­ Numai desfăşurînd o muncă rea oamenilor cu care mun­ le şi de multe ori cu o mică tică de ta om la om. In rtn-
torie a activităţii comuniştilor. politica şî organizatorică per­ cesc şt dau via(ă sarcinilor majoritate, nu-şi pot îndeplini durite agitatorilor trebuie să
Discutînd sarcinile ce revin manentă pentru unirea, con­ încredinţate de partid Aşa. rolul lor educativ. Or. datoria fie atraşi comuniştii cei mai .278, 5001, 521, 1016! Nu fircsc, deci. să ne întrebăm: jtarte din aceeaşi unitate —
comuniştilor şi modul cum tre­ topirea într-un singur şuvoi a bunăoară, arăta tovarăşul îosil conducătorilor acestor unilâlî bine prcgaiîtî, oameni cu o este vorba despre nici un ci­ cine sint oamenii care le ci şi una ţinind de „fluxul"
buie să acţioneze organele şi forţei şi capacităţii, a efortu­ Blaqa, mecanic de locomotivă, este de a crea toate condiţiile înaltă (inută morală, care se fru misterios, ci despre creează ? producţiei. o conlucrare j>cn-
organizaţiile de partid pentru rilor şi voinţei maselor şi ac- secretar al organizaţiei de ca adunările generale să poa­ bucură de stimă si apreciere „simbolul nurului“ — evi­ — Meşterii noştri ! — răs­ iru realizarea finită a pra­
transpunerea tn viată a pre­ liouind pe toate fronturile dc bază nr 3 de la depoul Simc- lă fi pregătite şi să se des­ deosebită in rindul maselor. dent. nilul docil cel chimie punde <u satisfacţie Ion da sedor. Neta Armioni, şefa
vederilor programului de edu­ muncă In deplină cunoştinţă ria, şeful depoului, ing. Eugen făşoare in cele mai bune eon- O cotitura serioasă trebuie — despre care vrem să re­ Drăgănescu, şeful serviciu­ colectivului, ne mărturiseşte
caţie comunistă a maselor a- dc cauză, cu toată competen­ I von ici, nu ajută organizaţia ditiuni. să se facă şi in desfăşurarea latam mai jos. L-am im il­ lui producţie al cooperativei. că in afară de ornamentaţii
«loptat de conducerea partidu­ ta şi răspunderea — subliniau să poală (ine adunările gene­ In plenară s-a arătat că fie­ învătamifttului de partid. Te­ uit in sec(ia confecţii arti­ De la înfiinţarea „Hnţega- ]>e alte produse, aici se exe­
lui nostru, plenara Comitetu­ mai mulţi vorbitori — organi­ rale cu majoritatea membrilor care comunist, indiferent de mele care urmează a fi dez­ zanale. in secţia ţesălorir, in uei“, adică de la începutul cută costume întregi pentru
lui orăşenesc de partid Sime- zaţiile de partid îşi pot înde­ de partid, prin programarea funcţia pe care o îndeplineşte, bătute Iţebuie alese cu grijă, cea de broderie matinală şi acestui an. organizaţi pc brigăzile artistice din orice
ria a relevat numeroase e­ plini cu succes sarcinile ce le corespunzătoare a acestora în de atribuţiile pe care le are asigurat materialul bibliografic in alte locuri de muncă ale secţii, după profesiile lor, zonă folclorică a ţării Cu
xemple de fermitate şi înaltă au in organizarea, conducerea ture în zilele respective, nu in procesul de producţie, tre­ pentru cu oamenii să se poa­ cooperativei „Haţegana“ din oamenii au creat multe pro­ toate că sint get-beget hu-
responsabilitate dovedite de şi educarea maselor. La Uzina se ocupă de educarea oameni­ buie să fie un militant de lă pregăti şi participa activ oraşul Haţeg. Aceste cifre duse care le-au purtat fai­ nedorence, muncitoarele A 1n-
comuniştii din acest ma­ mecanică pentru materiol ru­ lor. „Dumnealui aplică numai frunte pentru înfăptuirea poli­ la dezbateri. Invătămîntul de simbolizează produsele crea­ ria Halmagi, Leoniţa llihais,
re şi important centru leroviar lant. depoul de locomotive, sancţiuni Acum. de curind, a ticii partidului, un educator partid trebuie să asigure un te aici intr-o operaţie profe­ lulişea burniţă <n şi Aurora
al judeţului. îndeplinirea sar­ staţiile t.FK, Simeria-călători afişat o listă cu 48 de munci­ şi îndrumător al maselor. larg schimb de păreri, con­ sională dc simplificare a Madincea, Victoria Todoni,
cinilor economice pe cele 8 şî Simcria-Iriaj, reviziile de tori sancţionaţi. Nu sînlem fruntări de opinii şi idei, în­ muncii, fapt care jrentru noi Otilia Orhei — de la „bro­
vagoane, din alte întreprin­ O mare atenjie trebuie a- înseamnă mai mult abstrac­ derie manuală" — cunosc
luni care au trecut din acest împotriva sancţiunilor, dar ţelegerea justă a politicii in­
deri şi instituţii, organizaţiile cordalâ — spuneau în cu- tizare. De pildă, „278“ repre­ foarte bine cum c .porlut“
an dc către colectivele în­ de partid sc străduiesc si de­ considerăm că este bine să vîntul lor tovarăşii Eugen terne şi externe a partidului zintă un pardesiu combinat şi fa alte părţi ale ţării.
treprinderilor economice şi de pun eforturi pentru a exercita consulte organizaţia de partid, Marcu, secretarul comitetului şi statului nostru. cu miţoasă şi ornamental cu De la un caţ>ăt la altul al
sindicatul si organizaţia U.T.C.
Din lucrările plenarei
s-a
transport, din sectorul socia­ mai bine rolul de conducător pentru ca să facem front co­ orăşenesc U.T.C., Viorel Chî- desprins marea grijă pe care diferite culori de lină, secţiei ţesătorie, ne condu­
.1017“ — tot un pardesiu,
list al agriculturii, unităţi de politic in compartimentele de mun împotriva unor manifes­ ciu, secretarul comitetului de o acordă organele şi organiza­ conceput in colaborare cu ma piuă dincolo de hotarele ce Elisabeta Armioni. La
activitate In care acţionează partid de la revizia de va­ patriei. In munca lor, meş­ cele 14 războaie de ţesut, se
deservire şi prestatoare de ser­ tări de indisciplină, pentru goane Simeria-triaj, Alexandra ţiile de partid înfăptuirii pro­ casa de mode a cooperati­ adună pe suluri renumit ide
Sint Insă şî locuri de mun­ terii se ins/>iră din bogatul
vicii, a angajamentelor luate aplicarea cu disccrnămlnt a Todor, profesoară la şcoala gramului de educaţie comu­ vei meşteşugăreşti din Capi­ stofe nb«, cergile, stofele cu
că unde organizaţiile de par- tală, altele — sumane cu folclor al acestor melea­
în Întrecerea patriotică pentru lid, comuniştii, au neglijat sancţiunilor. Trebuie să discu­ generală — educării tineretu­ nistă a maselor pentru creşte­ glugă, bolerouri cu fuste, guri ... miţ, cuverturile etc. La a-
mai buna gospodărire şî în­ munca de educaţie, de creşte­ tăm cu oamenii, să-i supunem lui, organizării timpului liber, rea conştiinţei şi responsabi­ jachete, jobene, cergi ele. Deci. meşterii şi nu artiş­ cclaşi concurs, de care a­
folosirii celor mai adecvate lităţii tuturor celor ce mun­ tii! De fopt, cuvintul „artă“ minteam mai sui, produsele
frumuseţare a oraşului, de­ re a oamenilor din punct de judecăţii opiniei publice. Tre­ forme şî mijloace pentru a cesc. Aritmetic vorbind, există o noi l-am tradus dintotdeau- acestei secţii au fost răs­
monstrează abnegalia cu ca­ vedere politic şi profesional, buie să fim intransigenţi faţă forma un tineret cu Inallă con­ mulţime de „simboluri“ ci­ na pricepere, îndeminare, plătite cu premii şi men­
frice şi, bineînţeles, tot ati-
re oamenii muncii, tn frunte fapt care generează indiscipli­ de orice abatere, dar drepţi". ştiinţă politică şî cetăţeneas- N. BADIU tea feluri de produse Este inefabil. Unde sfîrşeşte teh­ ţiuni.
î.a secţia marochinărie a
\ nica şi unde începe arta, nu cooperativei, (ntilnim un ti-
se ştie. E o necunoscută pe
care o va rezolva sau nu năr de 17 ani, care lucrează
timpul. Cert este că meşte­ sub îndrumarea meşterului
LA SP1RŞITUL LUNII SEPTEMBRIE şugari $au artişti (noţiuni şi Francisc botori. In toate co­
ele insei>arabilc), muncitorii lectivele de muncă există o
Se aşteaptă brume şi înghefuri cooperativei . Haţegana• f şi grijă pentru creşterea unor
inscriu activitatea intre pa­ muncitori tineri care să pon­
in stitutu l de m eteorologic şi Pe lot In tervalul din tre 1D-30 rametrii înalţi ai exigenţe­ tă duce ştafeta meştcşui/u-
h id rologie co m u n ică : in u ltim i sep tem brie se Im pune u rm ărirea lor noastre, se preocupă per­ lui mat departe. Toate ;>o-
dec.itIA a lun ii sep tem brie este at&m ă a bu letin elor şl a v e rtiz ă ­ manent de găsirea a noi şi şctele, curelele rtt flori, şer-
dc aşteptat sA se p roducă b ru ­ rilor m eteorologice in care sc
m e şl în gh eţu ri n o ctu rn e, cu o vor face precizări asu p ra d a le ­ noi modele, de diversifica­ jmrele ce se lucrează <ti< i
frecven tă şi inten sitate m a l m a ­ lor de p roducere a fen o m en elo r. rea producţiei lor. Dar. cele sint la fel ca şi irlelaltc
re In T ra n silv a n ia , zonele v esti­ O«>oarece in ten sitatea în g h e ţu ­ mai puternice argumente se produse — simbolizate !
re ale tării, d ealu rile su b ca rp a ­ lui v ariază m ult in cadrul a c e­
tice $1 nor«lul M o ld o v ei. A v ln d leiaşi zone geo grafice iu fu n c ­ află la locul fiecăruia de înainte de a încheia, ne per­
In vedere acest lu cru esto n ece­ ţie de relief, cu lo a rea şi umi<M- muncă... mitem o digresiune : Primul
sar ca . tucă «le Pe acu m , sA sc tatea so lu lu i, vegetaţie c tc ., tre ­ Şeful secţiei artizanale care ne-a vorbit despre aur
ia m ăsuri In vederea protcJArii buie să sc fa că p recizări lo cale a fost, In mod cert, profeso­
cu ltu rilo r sen sibile a/late In v e ­ asu p ra pericolu lu i «le în gh eţ. In este un tfnăr ; Aurel Şeroni.
getaţie — lo m ate, ar«lei, vinete acest sco p , ccl puţin in p erioa­ Ne vorbeşte cu patos despre rul nostru de chimie; o da­
CAC. da «Ic av ertizare se va d eter­ fiecare produs in parte, de­ tă cu simbolul acestui metal
La alegerea m aterialelor fu ­ m in a. cu aju to ru l u nui term o­ spre „simbolul“ fiecăruia, nobil el ne-a arătat şi locul
m igene trebuie avu t In vedere m etru aşezat pe su p rafaţa so lu ­ pe enre-f Ocupă tn tabloul
ca prin ardere sA se obţină şi lu i, tem p eratura dc la ora 20. .lată, zice el, 1016 şi 1017
o creştere a tem p eraturii cu 1-3 Ciu«l tem peratura «le la s u p ra fa ­ (pardesie), la concursul dm lui Mendelocv Folclorul hu-
gratie fată «Ic zona n cp rotcJaiA . ţa solului la această oră co b o a­ bucureşti, „Vacanţă '72“. au nedorean, despre care vor­
S e vor folosi in acest scop r e ­ ră sub R grad e C e lsiu s, corul
zid u u ri «lin gospod ărie, ru m e ­ fiim l venin, iar virv u l ncdcpAşim l obţinut două menţiuni !”. bea Ion Drăgănescu, repre­
gu ş, ca u ciu c, p aie, ta la j, gudron 3-4 m sec. se va da prim a av er­ Ca să aflăm cine execută zintă im filon de aur ine­
ctc. A colo unde există p o sib ili­ tizare lo cală, iar citirile d c la puizabil. Şi, iotă că prin
tăţi se vor pune tn fun cţiune term om etru vor contin ua «lin frumoasele rinduri de flori
arzătoare sp eciale ca re prin e- orA in orA. pe gulere, ruina i sau poale, produsele simbolizate ale eo-
m iierea razelor calorice d eter­ D acă tem peratura coboară pi­ sintem îndrumaţi la secţia operativei „Haţogana“, noi
m ină form area cu ren ţilor de uă ta l-l.-’i gra«lc în ainte dc a- i-nin (/ăsit şi un Ine in .ta ­
F.li^nhrla B irceam i — iAsu«*i toarr în si*cţi.i n lll- a n l a b u rii «le fibre artificia le «lin Ltip en i, este una dintre in im io a r e le sil - e o n v rcţir. im p iedicln d ră«‘irea pariţi,». zorilor vi recul sc m e n li­ broderie mecanică. Deci, in­
m ate vi ap reciate pentru «lAruirca sa in m uncA. F o to : V . O V O IU in ten să a a cru lu i la u ivclu l c u l­ ne senin se dă alarm a şi sc a- tre diferitele locuri de acti­ bloul" valorilor noastre so­
turilor. prlnd grăm ezile fu m igen e. vitate există o legătură nu ciale !
numai formală — ca făcind MARIN NEGOIJA