Page 64 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 64
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5193 • SIMBATA 18 SEPTEMBRIE 1971
CUVÎ\TAREA TOVARĂŞULUI
M C O L A E C E A U Ş E S C U Delegaţia romană
Dragl tovarăşi, liste. (Aplauze puternice, în rfim că, îndeplinindu-ne aceas socialiste reprezintă o necesi pornind de la principiile co
(Urmore din pag. 1) Nu aş putea să nu reamin delungate). De fapt, dumnea tă obligaţie, răspundem şl u tate pentru afirmarea forţei existentei paşnice, acţionăm la cea de-a XXVI-a sesiune
tesc, la această adunare popu voastră ştiti bine că, atunci nei îndatoriri internaţionale, socialismului in lume, pentru pentru aşezarea relaţiilor din
lară, frumoasele tradiţii revo cind trebuie să produci otel deoarece, realizînd Jn bune întărirea luptei antiimperialis tre toate statele, fără deose
luţionare ale Reşiţei. După sau fontă, nimeni n u , te În condiliuni dezvoltarea socia te de pretutindeni. De aceea, bire de orînduire socială, pe
Cunoaşteţi bine cum arăta Re cum ştiţi, acum trei ani am treabă ce naţionalitate ai, cî listă a României, ne facem da şi în viitor vom face totul pen principiile deplinei egalităţi in
şiţa tn trecut; vedeţi ce s-a aniversat aici Împlinirea a 100 dacă cunoşti bine meseria j toria şi faţă de clasa munci tru a întări colaborarea şi u drepturi, ale respectării inde a Adunării generale a 0111.
construit aici In anii socialis de ani de la înfiinţarea pri toare dîn ţările socialiste, de nitatea ţărilor socialiste! (A pendenţei şi suveranităţii na
mului, ce s-a realizat în cinci la fel. dacă trebuie să produci popoarele care construiesc so plauze puternice, prelungite). ţionale şl avantajului reci
nalul care a trecut. Cunoaş mei organizaţii muncitoreşti motoare electrice sau diferi cialismul, de forţele revoluţio Ne preocupăm continuu de proc. Dorim să ne aducem din Vineri dimineaţa a plecat dor, reprezentantul permanent
teţi, de asemenea, prevederile din Reşiţa, care a avut legă te alte maşini, eşti întrebat nare, antiimperialiste de pre întărirea colaborării cu mişcă plin contribuţia la instaurarea la New York ministrul aface al Republicii Socialiste Româ
noului cincinal în acest dome turi cu Internatoinala I. Isto dacă ştii să le realizezi. Clasa tutindeni. Edificînd cu succes rile de eliberare naţională, a in Europa a unor astfel de rilor externe, Corneliu Mănes- nia la O.N.U.; Cornel Bogdan,
niu. Intr-adevăr, Reşiţa se în ria Reşiţei esle deci strins le noastră muncitoare, muncito orinduirea nouă în patria cordăm sprijinul nostru aces relaţii — politice, economice/ cu, care va conduce delegaţia ambasadorul Republicii Socia
făţişează astăzi ca un oraş mo gată de istoria dezvoltării miş rimea, indiferent de naţionali noastră, contribuim în acelaşi tor mişcări, popoarelor care română la cea de-a XXVI-a
dern şi are perspectiva să se cării revoluţionare din Româ tate, a avut şî are un singur timp la întărirea forţei şi luptă împotriva colonialismului culturale, ştiinţifice — care să sesiune a Adunării generale a liste România In Statele Uni
numere printre oraşele bine nia şi, ulterior, de istoria cre deziderat: acela de a fi stă- prestigiului socialismului In şi neocolonialismului. întărim permită fiecărei naţiuni de pe Organizaţiei Naţiunilor Unile. te ale Americii. Membrii su
organizate, care să asigure oa ării şi dezvoltării Partidului pînă pe destinele sale, de a-şi lume; de aceea, noi punem si solidaritatea cu popoarele care continentul nostru să se dez Din delegaţie fac parte pleanţi ai delegaţiei sînt i
Comunist. Aici, la Reşiţa, a e- asigura, prin unitatea sa In volte în mod nestingherît, po
menilor muncii condiţii de lo vom pune şl !n viitor pe prim au scuturai jugul colonial, im trivit dorinţei si voinţei sale. Nicolae Ecobescu, adjunct al Constantin Ene, Mihai Ştefan,
cuit şî de viată din cele mai xîstat o puternică organizaţie jurul Partidului Comunist plan făurirea în cele mai bune perialist şi luptă pentru dez (Aplauze puternice). ministrului afacerilor externe, fon Covaci, directori în M.A.E.
bune. (Aplauze puternice, pre a Partidului Comunist ; a e Român, o dezvoltare liberă, condiţii a construcţiei socia- voltarea lor independentă, pen Putem afirma, deci, cu tărie locţiitorul şefului delegaţiei
lungite). xistat, de asemenea, după cum bunăstarea $1 fericirea. De a , liste In România. (Aplauze pu tru a fi stăpine pe bogăţiile Maria Groza. vicepreşedinte al si Ion Duma, consilier la Mi
ştiţi. aici. o organizaţie a ceea,. pentru reşiteni, — ca s> ternice, prelunlte). că întreaga politică a partidu siunea permanentă română la
Preocupîndu-ne de dezvolta Partidului Social Democrat; lor naţionale şi a-şi hotărî de lui nostru — internă şi ex Marii Adunări Naţionale;
rea celor două uzine principa pentru toţi oamenii muncii Desigur, nu uităm nici un sine stătător destinele, fără Gheorghe Diaconescu, ambasa- O.N.U.
după unificare, din acesle or din România, fără deosebire moment că îndatoririle noastre nici un amestec dinafară. A ternă — are un caracter
le din municipiul dumneavoas ganizaţii $*a dezvoltai o pu de naţionalitate, — se pune profund realist, este o poli
tră. am ajuns la concluzia să ternică organizaţie a Parlidu- o singură problemă : de a fa internalionale nu se opresc ceasta este o activitate con tică marxist-leninistă izvorltă
construim şi unele unităţi de Jui Comunist Român, care con ce lotul pentru a întări uni aici, că trebuie să dezvoltăm cretă de întărire a solidarită din interesele dezvoltării so
industrie uşoară, care să ofe duce întreaga activitate de tatea tn j u t u I Partidului Co-> continuu colaborarea cu toate ţii internaţionale, a internaţio cialiste a României, cit şi din R. Nixon declară
nalismului proletar t (Aplauze
ţările socialiste, cu partidele
re condiţii de muncă îndeo construcţie socialistă din Reşi munist Român, pentru Înfăp comuniste şi muncitoreşti, cu puternice). interesele generale ale socia
sebi femeilor. In acest sens, ţa. lată de ce a$ /dori ca, in tuirea politicii sate interne si toate forţele antiimperialiste Am sprijinit şi sprijinim lismului şi păcii In lume. In
In actualul cincinal se va con mod deosebit, să adresez la externe — politică ce cores Istoria mişcării revoluţionare, lupta poporului vietnamez, a acest spirit vom continua să „Vom vota pentru admiterea
strui aici o filatură şi o ţesă- această adunare calde felici punde pe deplin năzuinţelor istoria partidului nostru con celorlalte popoare din îndo- acţionăm întotdeauna, făcln-
torie. unde vor lucra peste tări vechilor membri ai parti tuturor oamenilor muncii. (A stituie o dovadă grăitoare a china Împotriva intervenţiei du-ne astfel datoria atlt faţă
de naţiunea noastră socialis
2 000 de muncitori. în marea dului noslru. vechilor revolu plauze îndelungate, puternice). felului In care comuniştii ro imperialiste; susţinem cere tă, cit şi fală de forţele anti R.P. Chineze in Naţiunile Unite“
majoritate femei. (Aplauze pu ţionari, cîl şi noilor comunişti, Dezvollînd economia, am- mâni — iar în anii construc rea lor dreaptă pentru retra
ternice). plaslnd în mod raţional in ţiei socialiste întregul nostru imperialiste din întreaga lu
împreună, ei formează aslăzi o gerea deplină şi în cit mai
Nu doresc să mă refer la puternică organizaţie — de dustria, forţele de producţie popor — au ştiut şi ştiu să scurt timp a trupelor ameri me. (Aplauze prelungite). WASHINGTON 17 (Ager calităţii de membru al O.N.U,
alte construcţii social-cultura- circa zece mii de membri — pe înlregul teritoriu al tarii, răspundă acestor înalte Înda cane şi a celorlalte trupe in- Nu doresc să mă mai refer pres). — Agenţiile Associated a ciankalşiştilor. El reia, ast
le care se prevăd a fi realiza care se situează tn fruntea creăm condiţii pentru manifes toriri internaţionaliste. Am fost terventîonisle din Vietnam şi şi la alte probleme. Cunoaş Press. UPl şi France Presse fel, vechea teză ,,a celor două
te la Reşiţa. Aceste prevederi lupleî pentru realizarea sar tarea în fap» a adevăratei e- prezenţi şî pe baricadele Co Indochina. pentru ca popoa teţi ultimele măsuri privind transmit că preşedintele S.U.A., Chine", în pofida faptului că
vă sini cunoscute — şi am cinilor stabilite de Congresul galităli în drepturi, inclusiv tn munei din Paris şi ale revolu rele indochîneze să-şi poată îmbunătăţirea aclîvitătii ideo Richard Nixon. a declarat, ln- opinia publică internaţională,
convingerea că tovarăşii de la al X-lea al partidului, unind ce priveşte condiţirle de Invă- ţiei din Rusia, - am luptat îm hotărî dezvoltarea viitoare a logice ; cunoaşteţi, de aseme tr-o conferinţă de presă, urmă ca şi opinia publică din ţara
pentru
toarele : „Vom vota
consiliul popular oiăşenesc vor In jurul ei pe toţi cei ce ţămint şi activitatea culturală potriva fascismului din Spania şa cum doresc. Sprijinim, de nea, rolul pe care îl are în admiterea R.P. Chineze în Na noastră, consideră guvernul
şi din alte ţări; In timpul ce
tara noastră clasa muncitoa
acţiona in a$a fel îneît ele să muncesc din Reşiţa. (Aplauze în limba proprie. Partidul lui de-al doilea război mon asemenea, lupta oe care o duc R.P. Chineze ca singurul gu
fie realizate la timp, asigu- puternice, Îndelungate, ovaţii). nostru a înfăptuit şi înfăptu dial, comuniştii şi antifasciştii forţele revoluţionare, progre re, ca clasă conducătoare a ţiunile Unite, si aceasta va în vern legal reprezentlnd între
rlnd Îmbunătăţirea condiţiilor Aici, In Reşiţa, au trăit, au ieşte consecvent politica sa români şi-au dat din plin con siste de pretutindeni. Acţio- societăţii, preocupuparea par semna, fireşte, obţinerea unui gul popor chinez şi se pro
loc In Consiliul de Securita
de viaţă ale oamenilor muncii. marxîst-leninistă de deplină e* nînd tn felul acesta, noi por tidului pentru dezvoltarea con nunţă pentru restabilirea drep
lucrat şi au luptat împreună tribuţia de stnge la victoria ştiinţei socialiste, pentru afir te". Preşedintele a subliniat turilor legitime ale Republi
După cum vedeţi, tovarăşi, români, germani, maghiari, galitate in drepturi în finală asupra fascismului; de nim tocmai de la obligaţiile marea omului nou, înaintat al că această poziţie a Statelor
Populare
cii
la
Chineze
o dată cu preocuparea pentru slrbi şi alte naţionalităţi. Îm tre tofi oamenii muncii, fără asemenea, armata română, po noastre internaţionaliste, de societăţii noastre. Tocmai de Unite la ONU. „reflectă pur O.N.U., In Consiliul de Secu
dezvoltarea industriei, sporirea preună, ei au făurit tot ce s-a deosebire de naţionalitate! A- porul român au luptat şi au la unitatea dintre sarcinile na aceea îmi exprim convingerea si simplu realităţile situaţiei ritate si In alte organisme In
continuă a producţiei şi ridi ridicat pe aceste meleaguri, rcasla consliluie una dîn ma dat grele jertfe In bătăliile ţionale $î Internationale, de la că munciiorîi reşiteni, loţi oa actuale" şi a menţionat că nu ternationale.
carea calităţii producţiei, ne împreună au constituit şi rile realizări ale partidului co pentru înfrîngerea Germaniei înţelegerea că numai îmbî- menii muncii din municipiul mărul statelor membre ale Răspunzînd la o întrebare
îngrijim permanent de creşte organizaţiile muncitoreşti şi muniştilor ! (Aplauze puterni hîllerîste. Aş putea spune că nînd în mod armonios acesle dumneavoastră nu vor precu Naţiunilor Unite care se pro In legătură cu relaţiile dintre
rea bunăstării maselor popu prima grupă comunistă din ca )• nu este moment mai impor sarcini, preocupîndu-ne per peţi nimic penlru a înfăptui nunţă in favoarea restabilirii Statele Unite şi Republica
lare. întreaga politică a parti 1918, au format şi sfatul mun Inlrcaga noastră activitate tant in mişcarea revoluţiona manent de toate aceste laturi, sarcinile ce le revin din ma drepturilor legitime ale R.P. Populară Chineză, preşedinte
dului nostru este închinată o* citoresc care în 1918 a votat esle legală, desigur, de rezol ră din ultimii o sută de ani noi ne manifestăm ca revolu rele program elaborat de Con Chineze creste permanent. Ni le Nixon a afirmat că „între
mului, fericirii lui 1 Socialis pentru unirea ţării noastre, a- varea multiplelor probleme ale în care revoluţionarii români ţionari şî comunişti, asigurînd gresul al X-tea al partidului. xon a precizat, pe de altă par cele două ţări există dificul
mul însuşi înseamnă bunăsta dueîndu-si contribuţia la cre dezvoltării României. Partidul să nu fi fost prezenţi, să nu-şi atit dezvoltarea cu succes a (Aplauze prelungite, urale). te, că S.U A. vor acţiona, de tăţi foarte mari", adăugind că
nostru comunist consideră că
rea şi fericirea tuturor celor area statului naţional român. indaiorirea sa fundamentală fi adus contribuţia lor la lupta socialismului în România, cît Ştim, tovarăşi, că sarcinile asemenea, „cit de eficient o „poale fi utilă discutarea a
forţelor revoluţionare
pentru
ce muncesc f Vom face totul Muncind şi luptînd împreună, esle de a se preocupa de edi- progres social şi pace, pentru $i creşterea prestigiului socia suplimentare pe care Ie aveţi pot face", pentru menţinerea cestor divergente".
ca viaţa poporului român să oamenii muncii din Reşiţo, fă licareo în cele mai bune con- victoria socialismului, lată în lismului în întreaga lume, (A nu sini uşoare, că ele vor cere
devină cit mai fericită, cîl mai ră deosebire de nolionalilale, riitiuni a noii orinduiri, de a ce constă internaţionalismul plauze puternice, prelungite). eforturi mari atit comitetului
îmbelşugată t In aceasta con au făurit o puternică unîlale plicarea legilălilor generale nostru, al clasei muncitoare, al Desigur, tovarăşi, ne preo de partid cil si comitetelor si
stă linia generală elaborată şi frăţie, aşa cum s-a făurii ale construcţiei socialiste la poporului român! (Aplauze cupăm de problemele securi consiliilor oamenilor muneîî CHILE Miting în sprijinul guvernului
de Congresul al X-lea al par In întreaga noastră ţară o pu condiţiile concrete ale Româ prelungite). Am acţionat în tăţii europene pentru că do din acesle două uzine, tuturor
tidului, acesta este, de fapt, ternică unitate care asigură niei. Prin aceasta, el işi înde totdeauna şi acţionăm cu con rim ca Europa să devină un muncitorilor, tehnicienilor si Unităţii Populare
ţelul făuririi societăţii socia dezvoltarea cu succes a con plineşte îndatorirea sa de par secventă pentru dezvoltarea continent al păcii si colaboră inginerilor. Avem tnsă convin
liste multilateral dezvoltate în strucţiei socialiste din Româ tid comunist , în fota clasei colaborării cu toate ţările so rii paşnice, unde să fie exclu gerea ră veţi face totul pen SANTIAGO DE CHILE. 17 — evocat transformările revolu
România ! (Aplauze puternice, nia, independenta si suvera muncitoare, a Întregii noastre cialiste, convinşi că întărirea să folosirea forţei sau ame tru a vă îndeplini în cele mai Corespondentul Agerpres, Eu ţionare care au loc in Chile,
îndelungate, ovaţii). nitatea patriei noastre socia- naţiuni. Totodată, noi consîrie- unităţii tuturor celor 14 ţări ninţarea cu-forţa Totodată, bune condiliuni sarcinile ce gen Pop. transmite: In piaţa s-a referit la numeroasele ma
vă revin, astfel ca la sfîrşilul Bulnes din Santiago de Chile nifestări ale forţelor reacţio
acestui cincinal să puteţi o a avut Ioc un mare miting, nare, inclusiv prin intermedi
R E Ş I Ţ A ÎN SA R B Ă T O A RE cupa un loc fruntaş. Vă doresc convocat de Centrala Unică a ul publicaţiilor pe care le con
si mari
din toată inima noi
Muncitorilor dîn Chile (C.U.T.),
trolează. El a subliniat nece
succese In activitatea dumnea
la care a participat $i pre
voastră. multă sănătate' $i fe şedintele Republicii, Salvador sitatea ca oamenii muncii să
ilalţi conducători de partid şi In inlimpinarea conducători zile din jur. Slnt siderurgişli Mihai Birţu, de la Uzina con ricire! (Aplauze puiernice, Allende. aibă o participare activă în e
structoare de maşini din Reşi
(Urmare d in: pag. .1) de stat sint salutaţi de ing. lor de partid şi de stat au ve şi constructori de maşini, şi ai ţa şi Stamatovici Stanco. mais prelungite ; ovaţii prelungite. Participanţii la miting şi-au xercitarea puterii şi, în acest
Nicolae Agachi, ministrul in nit ing. Ioan Avram, ministrul marilor obiective industriale — Cei prezenţi la adunare scan sens, a amintit un acord inter
dustriei metalurgice, ing. Con industriei construcţiilor de români, germani, maghiari, tru. l«i. CorgbinatuJ siderurgic dează minute în şir „Ceauşescu- exprimai hotărirea de a spri
stantin Savu, directorul gene maşini, ing. Mircea Popa, di sirbi şi de alte naţionalităţi — Reşiţa. P C.R*. Răsună puternice a jini cu fermitate politica gu venit recent între guvern şî
a industriei noastre socialis ral al Centralei siderurgice — rectorul qcneral al Grupului mineri dîn Moldova Nouă şi Primit cu vii şi îndelungi a clamaţii pentru Partidul Co vernului Unităţii Populare In Centrala Unică a Muncitori
te Reşiţa, reprezentanţi ai comi de uzine — Reşiţa, numeroşi Anina, muncitori din Bocşa şi plauze, cu urate puternice a munist Român, pentru Comite faţa manevrelor şi provocări lor privind conducerea proce
Reşiţa muncitorească, cu fe tetului de direcţie, ai comite muncitori, tehnicieni şi ingi Caransebeş, ţărani cooperatori luat cuvîntul tovarăşul Nicolae tul Central, pentru secretarul lor reactiunii.
restrele largi deschise înnoiri tului de partid şi ai organiza neri, proiectanţi şi cercetători. din comunele de pe Valea Ti Ceauşescu. general al partidului, tovară Lulnd cuvîntul, preşedintele sului de producţie în economia
lor socialiste. îşi sărbătoreşte ţiilor de masă şi obşteşti, de ' La începutul vizitei, are loc mişului şi Almăjului. Deşi ce şul Nicolae Ceauşescu). Salvador Allende, după ce a naţională.
în aceste zile, bicentenarul. furnaliştî, olelari, lamînatorî. 0 scurtă discuţie, in cadrul rul e înnourai şi cerne o ploaie Participanţii au urmărit cu
Pe frontispiciul instituţiilor pu Pe o mare pancartă sint în căreia sint prezentate dimen rece de toamnă, piaţa oferă un viu Interes, cu deplină apro
blice, ai noilor blocuri flutu scrise cuvintele: „Otelariî vă siunile actuale şi viitoare ale tablou plin de culoare şi în bare cuvintarea secretarului
ră steaguri. Piincipalele arte urează, stimale t o v a r ă ş e acestei cunoscute uzine reşi- sufleţire. Flutură drapele roşii genera) al partidului, subllnl- Bilanţul activităţii selenare
re slnt împodobite festiv, Pe Nicolae Ceauşescu, multă să ţenc şi tricolore. Pe mari panouri lnd-o cu repetate şl îndelungi
se văd inscripţii care slăvesc
furnale şi pe marile hale, pe nătate, fericire si putere de Gazdele conduc apoi pe oas partidul, patria socialistă. Dom aplauze, cu urale şl ovaţii. U-
dealurile care străjuiesc va muncă pentru binele şî prospe peţi prin cîtcva sectoare prin neşte o atmosferă de mare în nlţl tn gtndurl. uniţi în fapte,
tra oraşului se află însemnele ritatea poporului român". cipale : in secţia de montaj al sufleţire, caracteristică acestei uniţi prin acelaşi Ideal, oa a lui „Lunohod-T
jubiliare: 1771-1971. In fala machetei şi n grafi compresoarelor, în cea de u- zile de neuitat pentru toii re- menii muncii din Reşiţa, fără
Cu conştiinţa datoriei îm celor de producţie sini pre zinnj al rotoarelor pentru ma sitenii. deosebire de naţionalitate, dau MOSCOVA 17 (Agerpres). duri, situaţii complexe, iar mică şi proprietăţile fizico-me-
plinite, reşiţenii primesc la zentate istoricul ncestui în rile turbine cu abur, in secţi glas dragostei lor unanime Au trecut zece luni de etnd uneori echipa de dirijare de canice ale rocii. Ele au permis
adunarea
marea lor sărbătoare oaspeţi semnai renlru metalurgic ro ile de cazangerie. de trata sînt La prezenţi, de populară pentru Partidul Comunist pe Lună, în zona Mării Ploi pe ’Pâmînt a complicat traseul determinarea conţinutului de
aseme
iubiţi. mânesc. stadiul aciuai al dez mente termice, de mecanică nea, reprezentanţi ai u Român şl pentru conducerea lor a fost debarcat laboratorul pentru a putea experimenta aluminiu, calciu, fier, magne
uşoară, mijlocie şi grea.
In
In piaţa din noul renlru ci voltării si perspectivele ce î hala unde se fabrică moloa-^ nor unităţi siderurgice din ta sa încercată. In frunte cu to sovietic autopropulsat automat maşina In condiţii grele. ziu, titan şi de alte elemente
vic al municipiului, sosesc to se deschid. rele Diesel, potrivit unei prac ră, activişti de partid, de stat, varăşul Nicolae Ceauşescu. „Lunohod-1". Activitatea maşi După cum relatează agenţia In rocile selenare şi variaţia
varăşii Nicolae Ceauşescu. Ion Se vizitează apoi otelăria tici slalornirite aici. sînt mar din domeniul economiei, care pentru patria noastră. Româ nii, planificată iniţial pc o du TASS, bilanţul activităţii de compoziţiei lor chimice în
Gheorghe Maurer, Manea MS- Moriin, care, în urma înnoiri cate, pe plăcuţe special mon au lucrat cu ani în urmă la nia socialistă. Este o vibran rată de trei luni, a fost reali zece luni confirmă siguranţa, funcţie de particularităţile mor
nescu. Ilie Verdeţ, Maxim Ber- lor tehnice si a sporii ii capa tate, principalele realizări ale Reşiţa, veniţi la sărbătorirea tă expresie a unităţii de mo zată la 17 februarie 197J, însă perfecţiunea şi justeţea solu fologice ale sectoarelor par
gliianu. Sînt. de asemenea, cităţii sale. a ajuns la o pro colectivului. Pe ultima plăcu vechii vetre a metalurgiei ro nolit dintre partid şl popor, s-a stabilit câ starea întregu ţiilor tehnico-şliinţilice adop curse în Marea Ploilor.
prezenţi pentru o participa la ducţie de 000 mii tone pe an. tă este consemnată cifra 1 000. mâneşti. a adeziunii depline la politi lui complex de aparate ale lu- tate la construcţia lunamobî- Cu ajutorul aparatelor radio-
sărbătoarea rcşiţenilor tovară Specialiştii raporleoză secre Ea reprezintă un succes cu Apariţia la balconul sediu ca marxîst-leninistă. Internă Şl namobilului permite funcţio lului. metrice ale Lunohodulul & fost
şii Mihaj Dalea, membru su tarului general al partidului că care constructorii de maşini lui Comitetului judeţean de externă, a P.C.R.. a hotăririt narea Iui Jn continuare. măsurat fluxul corpuscular al
In zece luni s-a reuşit ex
pleant al Comitetului Execu indicaţiile prelioase dale cu reşiteni se mînriresc — al partid a tovarăşilor Nicolae ferme dc a milita neabătut „Lunohod-1" a parcurs pe plorarea minuţioasă a unei su razelor cosmice, mal ales în
tiv al C.C. al P.C.R.. Mihaî prilejul vizitei precedente au 1 000-len motor Diesel Tova Ceauşescu. Ion Gheorghe penlru înfăptuirea el. de a con* suprafaţa Selenei peste 10 ki prafeţe selenare de aproxima diapazonul energiilor inaccesi
Telesru, membru supleant al fost transpuse în practică, a- răşul Nicolae Ceauşescu apre Maurer, a celorlalţi conducă tribul cu toate forţele la e- lometri şî a transmis informa tiv 200 000 de metri pătraţi. bile explorării de pe Pămînt
Comitetului Executiv al CC. julîndu-i să organizeze mai ciază rezultatele obţinute şi ii tori de partid si de stat, este dlflcarea societăţii socialiste ţii de valoare excepţională Camerele de televiziune au din cauza ecranului pe care
al P.C.R., prim-secretar al Co judicios procesul de producţie, îndeamnă pe muncitori şi spe întimpinată cu vii şi îndelungi multilateral dezvoltate în pa pentru prelucrarea cărora es retransmis pe Pâmtnt circa îl formează atmosfera. Cerce
mitetului judeţean Timiş al să sporească productivitatea cialişti să persevereze în ridi aplauze, cu ovaţii şi urale. tria noastră, la întărirea uni te nevoie de mult timp, apre tările cu ajutorul telescopului
P.CR, loachim Moga, prim- muncii, să ridice calilalea pro carea performanţelor construc Adunarea este deschisă de tăţii ţărilor socialiste, a miş ciază agenţia TASS. 200 000 de fotografii ale aces Rontgen şi instalaţiilor radio-
secreiar al Comitetului jude duselor. Ei informează, totoda tive si funcţionale ale motoa tovarăşul Trandalir Cocîrlă. cării comuniste şl muncito fn primul rînd, specialiştii tei suprafeţe, iar camerele to- metrice ale Lunohodului pot
ţean Hunedoara al P.C.R , Tro tă. că a fost dat în funcţiune, relor prim-secretar al Comitetului reşti Internaţionale, ta victo au fost interesaţi de capacita lefotografice au transmis nu fi apreciate ca o etapă impor
meroase imagini
panoramice
ian Dudas. prim-secretar al anul acesta, un nou cuptor Ultimul popas are loc la la judeţean Caras-Severîn al ria cauzei socialismului şl co tea de deplasare a maşinii. tantă în dezvoltarea astrono
Comitetului judeţean Me Martin, cu o capacitate de 250 boratoarele institutului de pro P.C.R. munismului. Rezultatele preliminare in con ale suprafeţei Lunii. Toate a miei extraterestre. Datele ob
hedinţi al P.C.R , activişti de tone. iectări si cercetări de echipa In prezenta miilor de parti ★ diţii selenare au demonstrat că cestea au permis efectuarea ţinute plnă In prezent cu a
partid şi de stal. oameni de Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mente hidroenergetice, maşini cipanţi la adunare a avut loc După adunarea populară tova Lunohod-ul „a învăţat" să se de aprecieri cantitative asupra jutorul Lunohodului au o ma
artă si cultură. O mare mulţi se opreşte pe platou, în fala de ridicat si transportat. Di solemnitatea Inmînârii unor răşul Nicolae Ceauşescu, cei deplaseze cu viteze diferite pe craterelor $î altor formaţiuni. re importantă pentru explora
me. practic toţi siderurgiştii, cuptoarelor, se întreţine cu rectorul inşii Iu tu lui, ing. Ale înalte ordine si titluri ale Re lalţi conducători de partid şi de suprafaţa Lunii. El a rezolvat Totodată, s-au realizat şi ana rea Lunii, Soarelui şi planete
cu succes, In mai multe rln-
lize privind, componenţa chi-
constructorii de maşini care muncitori şi specialişti, urmă xandru Bitang, împărtăşeşte publicii Socialiste România, stat au vizitat o cuprinzătoa lor sistemului solar.
nu se află la aceste ore ale reşte elaborarea unei şarje. din preocupările specialiştilor conferite cu prilejul aniversă re expoziţie, amenajată la se
dimineţii în schimburi, inte Secretarul general al partidu în direcţia creşterii eficientei rii a două secole de activitate diul Comitetului judeţean de
lectuali, gospodine şi pensio lui recomandă să se acorde a- activităţii de cercetare, pentru neîntreruptă a industriei reşi- partid, care ilustrează dezvol
nari, tineri şi virstnici fac o . tentie utilizării mai ral îo na le realizarea de hidrongregate cu lene. au fost tarea urbanistică a oraşului si- j PEKIN. — Premierul din Marea Britanle. Ca ur
înaltele distincţii
primire de neuitat conducăto a capacităţii agregatelor, parametri la nivelul tehnicii inminate de tovarăşul Nicolae derurgistilor şi constructorilor | Consiliului de Stat al mare, Consiliul britanic pen
rilor de partid şi de stat, Ră scurtării duratei de elaborare mondiale. Ceauşescu, secretar general al de maşini si a perspectivelor j R.P. Chineze, Clu En-lal, tru cercetări ştiinţifice a ce
sună ovalii, urale, se scan a şarjei, diversificării mărci In toate secţiile vizitate, Partidului Comuriist Român, sale de viitor. O machetă su i a primit o delegaţie de rut universităţilor să înce
dează ,,Ceauşescu — P C.R ", lor de otel. reducerii cheltu muncitorii, tehnicienii, ingine gestivă, mai multe planşe re teze cursurile post-universi-
ielilor de producţie Reşiţa tre rii si funcţionarii marii uzine preşedintele Consiliului de Stat ; parlamentari Japonezi, cadran! tare de matematică pură —
„Ceauşescu si poporul", buie să devină un centru al au primit si salutat pe condu al Republicii Socialiste Româ dau imaginea de astăzi Şl de i membri ai Partidului Lî- scrie „Daily Telegraph".
„Ceauşescu — Reşiţa". producţiei de oteluri speciale, cătorul partidului şi statului nia. mîine a Reşiţei. Slnt configu i beral Democrat, condusă
O gardă de onoare, forma spune conducătorul partidului nostru cu mult entuziasm, Secretarul Consiliului de rate noile cartiere, cu blocuri | de Hldeji Kawasaki. Cu LIMA. — Matyas Timar,
tă din militari ai forţelor şi statului. dînd astfel expresie dragostei Stat, tovarăşul Constantin Stă- zvelte, complexele comerciale, j acest prilej, a avut loc vicepreşedinte al Consiliului
noastre armate, din membri ai Se face un scurt popas şi şi preţuirii penlru partidul tescu, a dat citire Decretelor edificiile sociale, de cultură, i o convorbire prieteneas-
gărzilor patriotice si tineri din la secţia furnale, unde se ur nostru comunist, penlru politi Consiliului de Stat al Republi artă şi învâţămînt, înălţate | că, menţionează agenţia de Miniştri al R.P. Ungare,
detaşamentele de pregătite măreşte procesul tehnologic ca sa pusă în slujba progresu cii Socialiste România, prin aici în anii socialismului. Ex I China Nouă. al P.C. din Spania, Santiago a sosit în capitala peruană,
pentru apărarea patriei, pre prevăzut cu multe elemente lui şi prosperităţii României care se conferă Ordinul „Stea ponatele prefigurează, în ace Carrlllo. Cu acest prilej, in Lima. venind din Chile. Răs
zintă onorul comandantului de automatizare. In sala insto- socialiste, cauzei socialismului ua Republicii Socialiste Româ iaşi timp, viitoarele construc formează agenţia Taniug, a punzînd la sosire întrebări
suprem al forţelor noastre ar latiilor de comandă şi control şi păcii în întreaga lume. nia" clasa I, Combinatului si ţii, care vor aduce un plus de BELGRAD. — Delegaţia e- avut loc o discuţie priete lor ziariştilor, Matyas Ti
mate, care primeşte apoi ra a agregatelor sint înfăţişate La sfîrşilul vizitei, secreta derurgic Reşiţa şi Uzinei de frumuseţe Resiteî. conomlcă* guvernamental nească. La primire a fost de mar a arătat că a venit în
portul şi trece în revistă gar rezultatele acţiunilor întreprin rul general al partidului adre construcţii de maşini Reşiţa, In cadrul discuţiei avute cu R.P. Chineze, condusă de fată Stane Dolanţ, membru Peru pentru a purta convor
da de onoare. se de furnaliştî pentru folo sează felicitări muncitorilor şi precum şi titlul de „Erou specialiştii, tovarăşul Nicolae Clen Clu-kuan, ministrul Indus al Biroului Executiv al Pre biri economice şi a examina,
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sirea cu randament sporit a specialiştilor, care sărbătoresc, al Muncii Socialiste" $i me Ceauşescu a recomandat o fo triei uşoare, şi-a încheiat vi zidiului U.C.I. în context, problemele lega
ceilalţi conducători de partid capacităţii utile a furnalelor, împreună cu toţi locuitorii Re- dalia de aur „Secera şi Cio losire mai raţională a terenu zita oficială In Iugoslavia. te de sporirea reciprocă a
canul" unor cadre din indus
şî de stat răspund manifestă pentru creşterea încărcăturii şiţei, cu întregul popor, două tria siderurgică resiteană. lui, o mai Judicioasă amplasare La 16 septembrie, intre LONDRA. — Şomajul a livrărilor de mărfuri, înche
rilor entuziaste ale mulţimii. de metal. veacuri de activitate industria a. construcţiilor, crearea unei delegaţia chineză şi o dele cuprins un număr îngrijoră ierea unor acorduri privind
Coloana de maşini se ■ în Oaspeţilor te sînt prezentate lă pe aceste străbune melea De asemenea, prin Decret al puternice artere comerciale, să gaţie a R.S.F. Iugoslavia, con tor de mare dintre absolven creditele şi colaborarea teh
dreaptă apoi spre una din ce cîleva produse metalurgice guri româneşti. Consiliului de Stat. pentru me se aibă în vedere necesităţile dusă de Bosko Dimitrievici, ţii facultăţii de matematică nică, relatează agenţia MTI,
Gazdele
tovarăşului
oferă
le mai vechi şi importante noi, fabricate după reţete ale Nicolae Ceauşescu macheta u rite deosebite în muncă, cu dezvoltării industriale şi ur membru al Consiliului Exe-
specialiştilor reşiteni.
prilejul aniversării a două se
întreprinderi reşiţene — com In fata unor machete şi nui grup Diesel generator, de cole de activitate neîntreruptă banistice a Reşiţei, pe o peri culiv Federal, secretar fede
binatul siderurgic, unde oas planşe are loc o discuţie a to a industriei reşiţene, s-au con oadă mai mare de timp. ral pentru problemele eco
peţii slnt întîmpinati cu mul varăşului Nicolae Ceauşescu 2 300 CP. ferit 400 ordine şi 806 meda nomice, au avut loc convor PHENIAN. — Conducătorul părţii Armatei Populare
De-a lungul traseului, in o-
tă dragoste, cu bucuria si cu conducerea Ministerului i‘A$, zeci de mii de localnici lii ale Republicii Socialiste Seara, conducătorii de par biri finale. In cursul acesto Coreene şl voluntarilor populari chine2i in Comisia
satisfacţia de a putea rapoHa Industriei Metalurgice şi a însoţesc trecerea oaspeţilor cu România unor muncitori, maiş tid şi de stat au asistat Ia un ra, menţionează agenlia Ta- militară de armistiţiu din Coreea a dat publicităţii o
realizări remarcabile. In anii Centralei siderurgice Reşiţa, puiernice urale si aclamaţii. tri. tehnicieni, ingineri, econo frumos spectacol, susţinut pe niug. părţile si-au exprimat declaraţie în legittură cu convorbirile preliminare din
socialismului, combinatul s-a cu specialişti privind ampla In cursul riupă-amiezii a a mişti si func'îonari de la Com scena teatrului de stat de ar satisfacţia faţă de rezultatele tre reprezentanţii organizaţiilor de Cruce Roşie din
dezvoltat impetuos, cuprînzînd sarea unor noi obiective de vut Ioc, in Piafa centrală a o- binatul siderurgic si Uzina de tiştii amatori şi profesionişti vizitei si progresul realizat nordul şi sudul Coreei, care urmează să înceapă la 20
o modernă olelărie, o fabrică producţie, care vor spori forţa raşultti. o mare adunare popu construcţii de maşini din Re din judeţ. în dezvoltarea relaţiilor pri septembrie, la Panmunjon. Declaraţia apreciază în mod
de aglomerare a minereului, o industrială a Reşiţei. lară consacrată aniversării bi şiţa. Programul a cuprins cînte- eteneşti Şi a colaborării din pozitiv viitoarele convorbiri, subliniind caracterul lor
cocscrîe, maî multe laminoa In numele colectivului din centenarului Reşiţei industria Au luat apoi cuvinlul Savu ce sf versuri închinate parti tre cele două ţări. umanitar şi sentimentele patriotice care au stat la
re. Se poate spune că el este care face parte, lăcătuşul Ion le, eveniment cu profunde Constantin, director general al dului şi patriei socialiste, Re-
o creaţie a vremii noastre, Andrei oferă secretarului ge semnificaţii în viata acestui Centralei siderurgice Reşiţa, şitei eroice, melodii si jocuri BELGRAD. — Preşedintele baza iniţierii lor şi asigură că va fi făcut tot ce este
necesar pentru progresul şi desfăşurarea în bune con-
rod al politicii de industrîatî- neral al partidului macheta u puternic centru industrial şi Cercega Traian, ilegalist, mais populare dîn bogatul folclor Uniunii Comuniştilor din Iu
• zare. pronjovată cu consecven nui furnal de 700 mc. muncitoresc, a poporului şi a tru la Uzina constructoare de românesc, al naţionalităţilor goslavia. loslp Broz Tlto. l-a diţiuni a convorbirilor, informează agen(îa ACTC.
ţă de partid. Următorul obiectiv al vizitei tării întregi. maşini Reşiţa, Ringefzen Gertru- conlocuitoare. primit pe secretarul general
La intrarea în combinat, to îl constituie — Uzina construc O imensă mulţime de cetă de, profesoară la Liceul indus
varăşul Nicolae Ceauşescu, ce- toare de maşini. ţeni s-a adunat aici şi pe stră- trial dîn localitate, strungarul (Agerpres)
Redacţia şl administraţia ziar u lu i: Deva, sti. Dr. P. Groza, nr. 35, Telefoane nr. 2 23 17 şl 1 ÎS 89. Tiparul i întreprind erea poligrafică Deva,