Page 69 - Drumul_socialismului_1971_09

W • ,
PROLETARI D IN TO A T E ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V A ’ PRIMIRI LA TOVARĂŞUL

NICOLAE CEAUŞESCU

savantul Glenn Seaborg
Luni, 20 septembrie, tovară­ A luat parte, de asemenea,
şul Nicolae Ceauşescu. secre­ Leonard Meeker. ambasadorul
tar general al Partidului Co­ Statelor Unite ale Americît la
munist Român, preşedintele Bucureşti.
Consiliului de Stat, a primit In cadrul convorbirii care a
pe Glenn Seaborg, profesor la avut loc, au fost abordate
Universitatea Berkeley-Califor- probleme ale colaborării ştiin­
nla, fost preşedinte al Comi­ ţifice româno-amerlcane, ale
siei pentru Energie Atomică schimbului de experienţă in
a S.U.A., laureat al premiului domeniul învâtămîntului, al
Nobel, care face o vizită In folosirii energiei atomice în
tara noastră. scopuri paşnice.
ziaristul libanez Selim El-Lozi
In cursul zilei de luni, to­ La convorbirea care a avut
varăşul Nicolae Ceauşescu, loc cu acest prilej a luat parte
secretar general al Partidului tovarăşul Paul Niculescu-Mizil,
Comunist Român, preşedintele membru al Comitetului Exe­
Consiliului de Stat, ■ a primit cutiv, al Prezidiului Perma­
pe Selim El-Lozi, redactor-şef nent, secretar al C C. al P.C.R.
fS al revistei „Al-Hawadess" dîn A fost de fată, de asemenea,
Beirut, publicaţie de larg tiraj Constantin Mitea, consilier la
ANUl XXIII. Nr. 5 195 MARJI 21 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI în lumea arabă, căruia i-a a- Comitetul Central al parti­
oordat un Interviu. dului.

Eforturi amplificate pentru a asigura un
ORGANIZAREA Şl FUNCŢIONAREA CONSILIULUI

ritm susţinut întregii activităţi economice
CULTURII Şl EDUCAŢIEI SOCIALISTE
Exploatarea agregatelor

După cum s-a anunţat, prin turii şi artei. Ii revine, de a­ voltare de sine stătătoare, ca ţeî şl tehnicii contemporane j rea artei socialiste, revoluţio­
energetice — la parametrii inafţi Decret a (ost înfiinţat Consi­ semenea, sarcina să acţione­ democratice, care se ridică clorului nou, asigură pune­ relor care corespund Interese­
stimulează dezvoltarea
nare şi progresiste, pentru t-
crea­
toate forţele
revoluţionare,
ţiei artistice populare, a fol­
chizitionarea şi difuzarea ope­
ze pentru promovarea prin­
liul Culturii şi Educaţiei So­
cialiste, organ de partid şi de
rea în valoare a
tezaurului
stat, aflat sub conducerea ne­ cipiilor eticii comuniste, cul­ împotriva Imperialismului, nostru artistic popular. lor şi exigentelor societăţii
tivarea unei înalte responsa­
pentru progres sociol, pentru
noastre socialiste.
. de putere, siguranţă, eficienţă tral al Partidului Comunist bilităţi socîaîe şi morale a ce­ pace si colaborare între na­ ţiei Socialiste orientează, în­ menea. atribuţiile şi răspun­
mijlocită a Comitetului Cen­
Consiliul Culturii şî Educa­
Decretul stabileşte, de ase­
interesele
tăţenilor fată de
ţiuni.
ale
de
Român şi a
Principalele atribuţii
Consiliului
Miniştri, avînd menirea de a generale ale societăţii socia­ Consiliului Culturi! si Educa­ drumă şl controlează activita­ derile economico-financiare ale
liste, educarea maselor In spi­
tea tuturor publicaţiilor cultu­
asigura înfăptuirea politicii ritul tradiţiilor progresiste ale ţiei Socialiste sînt acelea de a organismului nou creat.
In urmă cu cinci ani, pe lo­ mentarea continuă cu energie realizăm însemnate economii. partidului şi statului în dome­ poporului, al tradiţiilor revo­ iniţia acţiuni deslînate stimu­ rale, literar-artistice pentru ca Consiliul Culturii si Educa­
cul unde se înaltă astăzi im­ electrică a numeroşi consu­ As aminti că. prin măsurile niul culturii şi educaţiei so­ luţionare ale clasei muncitoa­ lării creaţiei în domeniul li­ acestea să acţioneze ca mij­ ţiei Socialiste este organ deli­
presionantul obiectiv al ener­ matori, o atenţie deosebită a­ iniţiate, au fost eliminate u­ cialiste. de a conduce şi în­ re, al frăţiei dintre oamenii teraturii şl artelor prin pro­ loace eficiente de promovare berativ. In scopul îndeplinirii
a filozofiei şi esteticii mate-
geticii româneşti — Termo­ cordăm pregătirii cadrelor de nele greutăţi întîmpinate la druma întreaga activitate cul- muncii români, maghiari, ger­ movarea operelor literare, ci­ în bune conditiuni a sarcini­
centrala de la Mintia — a­ ingineri, tehnicieni, maiştri si cazane datorită zgurificârii, cît tural-educatîvâ ce se desfă­ mani şi de alte naţionalităţi, nematografice, teatrale, muzi­ rialist-dialectice, a politicii lor şi atribuţiilor sale, el se
bia începuseră primele săpă­ muncitori. Ne-ara început ac­ sî la benzile transportoare, şoară în ţara noastră. pentru dezvoltarea sentimen­ cale şî plastice, animate de Partidului Comunist Român în sprijină pe o largă participare
domeniul culturii, de stimula­
turi. Astăzi, ca urmare a e­ tivitatea atît cu specialist) ve­ unde se produceau dese blo­ Aşa cum se arată In De­ telor patriotismului socialist spirit militant, corespunzător re a participării creatorilor de a muncitorilor, ţăranilor şi in­
forturilor deosebite depuse niţi de Ia alte centrale elec­ cări ale dispozitivelor pen­ cret, crearea acestui consi­ în rîndul celor ce muncesc, intereselor poporului, societă­ artă la viata social-politică a telectualilor români, maghiari,
germani şi de alte naţionali­
rle un colectiv harnic şi pri­ trice, cît sî cu cadre pregă­ tru deversarea cărbunelui de liu răspunde înfăptuirii unuia fără deosebire de naţionali­ ţii socialiste; de a contribui tării ; organizează şi îndrumă tăţi. a uniunilor de creaţie, a
ceput. noua „cetate a lumi­ tite la grupul şcolar energe­ pe o bandă pe alta. Pe viitor din telurile principale ale tate, pentru cimentarea uni­ la valorificarea critică, prin­ activitatea de cunoaştere, con­ organizaţiilor de stat, de masă
nii" de pe Mureş produce cu tic al întreprinderii. In pre­ ne propunem să perfecţionăm partidului şl statului, ale în­ tăţii moral-politice a întregu­ cipială a moştenirii culturale; servare şi protejare a monu­ si obşteşti, care au atribuţii
întreaga ei capacitate. Reali­ zent dispunem de necesarul instruirea personalului, în tregii noastre societăţi — e­ lui popor in jurul Partidului Consiliul Culturii $i Educa­ mentelor istorice, de artă plas­ în domeniul activităţii cultu­
zare de importantă deosebită, de specialişti care să asigure sensul elaborării unor expu­ ducarea omului nou, profund Comunist Român. ţiei Socialiste răspunde de tică şî de arhitectură de pe în­ ral-educative. Consiliul este
termocentrala asigură anual exploatarea corectă a între­ neri pe diverse teme înregis­ devotat cauzei socialismului Consiliul Culturii sî Edu­ elaborarea politicii de reper­ treg teritoriul ţării, valorifica­ alcătuit în conformitate cu a*
de peste 5 ori maî multă e- gului complex de agregate. trate pe bandă de magneto­ Sî comunismului, cu o înaltă caţiei Socialiste foloseşte toa­ toriu a instituţiilor de artă de rea lor pe planul cercetării censtă prevedere
nergîe electrică decît toate Se pune însă problema per­ fon, insolite de proiecţii de conştiinţă revoluţionară, mili­ te mijloacele cultural-educa­ toate genurile în spiritul ce­ ştiinţifice, al educaţiei patrio­ Componenta Consiliului se
centralele electrice din Româ­ fecţionării continue a acestui scheme si părţi de instalaţii tant neobosit pentru înflorirea tive pentru afirmarea tot maî rinţelor educative ale socie­ tice. a maselor, al dezvoltării ADrobă de Comitetul Cenlral
nia anului 1938. Zilnic, pe personal, avlnd în vedere că care să fixeze mai bine cu­ patriei, pentru promovarea a puternică în viata noastră so­ tăţii noastre, răspunde pentru turismului. al Partidului Comunist Român
magistralele electrice ale sis­ modernele instalaţii, noutăţile noştinţele cursanţilor si să e­ tot ce e nou si înaintat în cială a concepţiei revoluţio­ orientarea ideologică sî artis­ In spiritul politicii externe si Consiliul de Miniştri, la pro­
temului energetic naţional, care apar în energetică, ne­ limine imobilizarea unor spe­ viata socială. Realizarea unui nare, materialist-dialectîce si tică a producţiei naţionale ci­ a statului român de pace şi punerea preşedintelui Consi­
milioane de kîlowati/oră se a­ cesită cunostînle din cele maî cialişti în predarea lecţiilor, tîp uman superior cere des­ istorice despre lume si via­ nematografice si a difuzării prietenie cu toate popoarele, liului Culturii şl Educaţiei So­
daugă la energia trimisă de temeinice. Pentru aceasta. în permitîndu-le să se ocupe făşurarea unei vaste activităţi tă, militează pentru combate­ filmului, corespunzător poli­ Consiliul Culturii şi Educaţiei cialiste. Preşedintele Consiliu­
celelalte centrale electrice cadrul unităţii sînt iniţiate mai mult timp de problemele politice sî cultural-educative, rea concepţiilor retrograde, a ticii culturale n partidului si Socialiste acţionează pentru lui Culturii sl Educaţiei So­
penlru a pune în mişcare ma­ cursuri de reciclare în care curente ale producţiei. Prin a- dirijarea într-o unică direcţie mentalităţii înapoiate, moşte­ statului, aprobă ptanurile te­ dezvoltarea largă a colaborării cialiste coordonează şi activi­
rele organism economic al tă­ slnt cuprinşi un număr în­ ces» mod, atractivitatea si efi­ si folosirea eficientă a tuturor nite din trecut, a influente­ matice ale editurilor si con­ culturale dintre România şî tatea Comitetului de Stat al
rii. cienta predării moderne va fi mijloacelor de influenţare a lor ideologiei şi moralei bur­ trolează activitatea acestora ; ţările socialiste, ţările In curs Radiotelevîzfunîi Române.
semnat de Specialişti. Perfec­ de dezvoltare şi toate celelalte Consiliul Culturii şî Educa­
Colectivul nostru se mîn- ţionarea cunoştinţelor acesto­ vizibilă. conştiinţei de care dispune so­ gheze, a misticismului, naţio­ orientează sî organizează pro­ ţări ale lumii, pentru extinde­ ţiei Socialiste este a|utat în
dreste cu această realizare ra se face diferenţiat, pe di­ Leg o t de sarcinile ce ne re­ cietatea noastră socialistă. nalismului si şovinismului, a ducţia de carte si răspîndirea rea contactelor şi conlucrării activitatea sa de Comisia pen­
care înseamnă în acelaşi timp ferite cateqorii de meserii : vin pe linia formării unei Consiliul Culturii si Educa­ oricăror manifestări străine ei. în vederea lărgirii orizon­ dintre oamenii de cultură din tru problemele cultural-educa­
o strălucită maierializare a operatori de cazane si turbi­ conştiinţe muncitoreşti, a în­ ţiei Socialiste este chemat să idealurilor societăţii noastre tului de cultură $i a educa­ tara noastră şi intelectualita­ tive de masă. Comisia cinema­
politicii partidului de făurire ne, electricieni de exploatare tăririi disciplinei în muncă şi acţioneze pentru asigurarea socialiste. ţiei socialiste a maselor de tea progresistă de pretutin­ tografiei, Comisia pentru re­
a unei economii multilateral a centralelor si staţiilor, elec­ în comportare — probleme unei înalte civilizaţii spiri­ Aşa cum se arată în De­ oameni ai muncii ; exercită deni, pentru participarea ac­ pertoriile instituţiilor artistice
dezvollole $i este pătruns de tricieni PRAM sî AMC. lăcă­ puse în fata tuturor colective­ tuale a poporului român, pen­ cret, Consiliul Culturii sî E- îndrumarea unitară a activită­ tivă a tării noastre la viata si Comisia monumentelor Isto­
responsabilitatea majoră a tuşi de reparaţii termomeca- lor de muncă de către condu­ lru îmbogăţirea continuă a ducatieî Socialiste va acţiona, ţii tuturor aşezămintelor' de cultural-artistică i nter nailon a- rice sî de artă.
sarcinilor care îi revin. In a- nîce sa., urmărindti-se ca fie­ cerea superioară de partid —, vieţii ideologice şi culturale a totodată, pentru educarea oa­ cultură actionînd pentru ca Iă i face larg cunoscută pe Tn cuprinsul aceluiosl decret
rcste zile, cînd în întreaga care să cunoască cît mai bine deşi am obţinui vizibile reali­ societăţii noastre, pentru lăr­ menilor muncii în spiritul so­ ele să desfăşoare o activitate plan mondial creaţia culturală, este prevăzută înfiinţarea co­
tară au loc dezbateri privind instalaţiile pe care le deser­ zări. considerăm că maî «- girea orizontului de cultură nl lidarităţii internaţionaliste cu amplă de informare a oame­ geniul artistic al poporului mitetelor de cultură şt educa­
îmbunătăţirea muncii de edu­ veşte. intimitatea proceselor vcm multe de făcut. Organi­ oamenilor muncii de la oraşe toate popoarele care făurotc nilor muncii de ta oraşe si nostru, operele reprezentative, ţie socialistă în judeţe, muni­
caţie penlru ridicarea conşti­ care au lor în aceste insta­ zaţiile de partid si cele de sî sate. pentru însuşirea de noua orînduire, cu comunişti: sate asupra politicii interne de toate genurile, marile rea­ cipiul Bucureşti, în municipii
inţei socialiste, toti muncito­ laţii. modul corect de exploa­ masă vor utiliza toate mijloa­ către cei ce muncesc a ma­ şi militanţii progresişti de sî externe a partidului, a rea­ lizări ale culturii României $o- SÎ oraşe ca OTqane de partid
rii noştri slnt hotfirili să tare a fiecărui oqrcgat. cele de educaţie pentru a im­ rilor valori ale cunoaşterii u­ pretutindeni, cu popoarele care lizărilor obţinute în construc­ cialisle ; asigură răspîndirea si sî de stat, îndrumate si con­
desfăşoare o activitate cit Importanta pe care o acordăm prima întregului colectiv spi­ niversale, a tot ceea ce a lupta pentru eliberarea de ţia socialistă, să difuzeze larg cunoaşterea In tara noastră a trolate de Consiliul Culturii
mai rodnică pentru gospodă­ acesiui deziderat se concreti­ ritul responsabilităţii, nt realizat mai de preţ omeni­ sub jugul dominaţiei străine, tot ceea ce este nou si înain­ realizărilor cultnrale şi artis­ si Educaţiei Socialiste şi con­
rirea sî exploatarea acestui zează printr-un număr mare conştiinciozităţii si dăruirii în rea în domeniul ştiinţei, cul­ pentru independenţă şi dez­ tat In domeniul culturii, ştiin- tice ale celorlalte popoare, a duse nemijlocit de comitetele
important obiectiv energetic. de inovaţii si raţionalizări — muncă, pentru a-l face să în­ operelor progresiste, pătrunse de partid judeţene şi al muni­
ţeleagă că nu este doar pro­
Atentia noastră primordială rod al ingeniozităţii întregului ducătorul ci si proprietarul de marile Idealuri umaniste, cipiului Bucureşti, care răs­
create In întreaga lume
este axată pe exploatarea a- colectiv, o exploatare judici­ Consiliul Culturii şî Educa­ pund de conţinutul şl orien­
gregalelor energetice la para­ oasă a instelatîior, fapt ce * ing. IERONIM RUSAN ţiei Socialiste se preocupă de tarea întregii activităţi cultu­
metri elf mai înalli de pu- permis ca termocentrala să directorul întreprinderii aplicarea unei politici juste de ral-educative ce se desfăşoară
Icre, siguranţă si eficientă. A- funcţioneze încă din primele electrocentrole Deva „SARM IS“ -1971 ■ „SARM IS“ -1971 selecţionare şi promovare a pe raza lor teritorială. Comi­
vînd in vedere complexitatea zile la nivelul parametrilor cadrelor în domeniul său de tetele de cultură sî educaţie
instalaţiilor existente precum proiectaţi si in ce priveşte activitate, de pregătirea ideo­ socialistă judeţene, municipale
sî orăşeneşti funcţionează pe
Si faptul că do buna funcţio­ consumul specific sî consu­ [(Continuare iin pag. a :3-a)| logică şi profesională a perso­ lingă comitetele executive ale
nare a acestora depinde ali­ mul propriu tehnologic, unde nalului din instituţiile cultu­ consiliilor populare.
rale şl răspunde împreună cu Slnt stabilite, de asemenea,
AMFITEATRU AL CULTURII Ministerul învâtămîntului de structura organizatorică a Con­
activitatea instituţiilor de In-
siliului Culturii si Educaţiei
Plenare de dezbatere a activităţii politico-idealoqice Şl ARTEI HUNEDORENE Marţi, 21 vălămlnt artistic; orientează şî Socialiste, sî unităţile care se
asigură împreună cu uniunile
află In subordinea sa.
ministerele si
de creaţie, cu
Decretul abrogă reglementă­
celelalte organe centrale şl lo­ rile anterioare privind organi­
Sarmizegetusa. Localitate cu nifestări dîn cadrul sâptămt-
puternice rezonante istorice, nii culturale a festivalului. septembrie cale ale administraţiei de slat, zarea şi funcţionarea Comite­
Organele si organizaţiile de muniştîî, toti ţăranii coopera­ agricole penlru desfăşurarea ca fondurile destinate culturii tului de Stat pentru Cultură
La acest act sărbătoresc ei
partid din comuna noastră — tori si mecanizatorii sînt unei susţinute munci politi­ leagăn al atîtor faple legate au avut ca oaspeţi pe tovară­ să fie folosite pentru promova­
sp .rola în informarea Comi­ bucuroşi că au obţinut pro­ ce si organizatorice în vede­ de începuturile naşterii po­ şii loan Sîrbu, şeful secţiei Ora 18: Deva (sala fes­ şl Artă.
porului nostru. Aici, fiecare
tetului comunal de partid ducţii bune, dar analizindu-si rea executării tuturor lucră­ propagandă a Comitetului ju­ tivă a liceului „Decebal")
Clcoogiu si în cuvînlul parti­ în mod critic activitatea sînt rilor agrîcole din această cam­ palmă de pămint poate să deţean de partid, Sabin Boti- — întîlnire cu scriitorul
cipanţilor la dezbateri — tsî unanimi în aprecierea că pro­ panie la un nivel calitativ ri­ vorbească despre munca $i ciu, vicepreşedinte al Comi­ Radu Ciobanu.
lupta strămoşilor, despre în­
îndeplinesc cu lot mai multă ducţiile puteau fi si mai bu­ dicat şi într-o perioadă de fruntarea lor cu vitregiile şi tetului executiv al Consiliului Ora 20: Deva (sala „Pa
ronipc'enlă si autoritate rolul ne dacă pregătirea terenului timp cit mai scurtă. urgiile care s-au abătut asu- popular judeţean, Emil lordă- trlau)
dp conducător politic, de or­ se făcea Ia fel de bine pe toa­ In desfăşurarea muncii po- prâ-le căutînd să-i îngenun­ chescu, director în Consiliul — Medalion cinemato­
ganizator şi mobilizator al te suprafeţele destinate cui- litico-educative şi culturale de cheze. culturii şi educaţiei socialis­ grafic : „Mihai Iacob“.
masă — subliniau tovarăşii Aici, în aceste locuri — te, Clemente Constandin, pre­ Ora 18: Petroşani (casa
ing. loan Samoilescu, directo­ străjuite de Palatul Augusta- şedintele Comitetului judeţean de cultură)
rul liceului agricol, dr. ing. Iilor $i de impresionantul am­ pentru cultură şi artă, Con­ — Colocviul „Tinereţe,
stantin Purcîlean, secretar al
Fiecare comunist - un Ilie Pascu, de Ja staţiunea ex­ fiteatru — în care astăzi Comitetului judeţean al U T.C., răspunderi, idealuri". Parti­
pulsează o nouă viată speci­
perimentală,
loan Niţulescu
fică zilelor luminoase ale so­ Traian Tămăsan. şeful comi­ cipă procuror Ion Ciucea-
şeful postului de miliţie, Cor­ cialismului, în care lucrăto­ siei culturale a Consiliului nu, prof. Simion Părăianu,
militant de frunte pentru nel Albu, inginer la C.AP. rii ogoarelor, cooperatorii, judeţean al sindicatelor. Florea Măciucă, muncitor
fruntaş la U.U.M. Petroşani,
Geoagiu, Traian Pârău, direc­ desfăşoară o însufleţită mun­ Luînd cuvîntul, Vasile Zgîr- Horea Toma, secretar at co­ Vernisaj
torul căminului cultural din că a fost aruncată, dumini­ cea, primarul comunei Sarmi­ mitetului municipal U.T.G.,
Înfăptuirea politicii centrul de comună, losif Şte­ că, o Imaginară punte peste duros bun venit oaspeţilor. Septimiu Kraus, lector la
zegetusa, a adresat un
căl­
fan, secretarul organizaţiei de veacuri, stabilindu-se o pu­ In continuare, tn aplauzele IM. Petroşani si Ruxandra Printre manifestările organi­ lucrări in alei, printre care
ternică legătură intre trecut celor prezenţi, tovarăşul Cle­ Petru, actriţă la Teatrul de zate In cea de a doua zi (luni, reţin atenlia „Otelar", „Pei­
satul
Rengheţ,
partid din
partidului Ioan-Dan Gelu, medic la cir­ şi prezent. Această punte a mente Constandin declară stat „Valea Jiului". 20 septembrie a.c.) a festiva­ saj hunedorean", „Dacică",
constituit-o deschiderea Festi­
lului cultural-artistic „Sarmis",
Ora 20: Pul
cumscripţia sanitară umană — valului cultural-artistic „Sar­ deschisă a doua ediţie a Fes­ cultural) (căminul am consemnat vernisajul ex­ „Avram Iancu", „Peisaj din
Vaidei" etc.
tivalului cultural-artistic hu-
s-au făcut progrese incontes­ mis". manifestare de amploa­ nedorean — llSarmis"-1971. — Spectacol susţinut de poziţiei de pictură si sculp­ Nicolae Adam, membru sta­
colectivelor în mijlocul căro­ luri) păîoaselor, se aplicau tabile. Dar toti au fost de a­ re — amfiteatru al culturii Cuvinte de salut, din par­ Teatrul de stat „Valea Jiu­ tură a artiştilor plastici Aurel giar al Uniunii Artiştilor Plas­
ra î sî desfăşoară activitatea. doze corespunzătoare de în­ si artei de pe meleagurile hu- tea Consiliului culturii şi edu­ lui" Petroşani cu piesa „In­ Nedel şi Nicolae Adara, ce a tici, cenaclul Deva, prezintă
Ele desfăşoară o muncă po­ grăşăminte chimice, iar însă- cord că în această privinţă nedorene, organizat de către caţiei socialiste, a adresat to­ teresul general" de Aurel avut loc Ia Galeriile de artă sculptură în lemn şi gips, re-
litică si organizatorică tot mîntarea se făcea în perioada mai sînt încă multe de făcut. Comitetul judeţean pentru varăşul Emil Iordăchescu. Baranga. din Deva. marcindu-se „Siderurgislul",
mai complexă sl mobilizează optimă. Trăgind invătârainte Vorbitorii şî-au manifestat ho- cultură si artă, Consiliul ju­ A luat apoi cuvîntul tova­ Aurel Nedel, originar dîn „Lucian Blaga" şi „Palia de
masele la înfăptuirea politi­ lărîrea să traducă în viaţă deţean al sindicatelor şi Co­ răşul loan Sîrbu. Vorbitorul Ora 18: Brad (casa de Va idei, membru al Uniunii Ia Orâştie" — machetă de mo­
cii partidului. din propria lor experienţă, or­ programul de educaţie cornu- mitetul judeţean al U.T.C. a relevat că actuala ediţie a cultură) Artiştilor Plastici, cu un re­ nument.
Succesele înregistrate în a­ ganizaţiile de partid, toţi co­ Ora 11. Sala căminului cul­ — „Tineretul şi contem­ marcabil palmares artistic (ex­ Expoziţia va fl deschisă pînă
cest an de către cooperative­ muniştii şi-au mobilizat for­ N. BADIU tural din Sarmizegetusa. Şi-au M. BODEA poraneitatea". Participă cer­ poziţii la Moscova, Varşovia, In ziua de 26 septembrie sî
cetătorii
ştiinţifici dr. C.
le agricole în creşterea pro­ ţele şl au luat măsuri, lntoc- dat întîlnire oameni din în­ Păunescu, Fred Mahler şi Sofia, Praga, Budapesta, Islan- poate fi vizitată zilnic între
ducţiei de grîu şi orz, în dez­ mindu-şi un program comun treaga Ţară a Haţegului, nu­ Constantin Stănescu. hui, Viena, Berlin, Paris, Vene­
voltarea fermelor legumicole de activitate cu consiliile de (Continuare In pag. a $-o) meroşi turişti. Tineri şi vîrst- (Continuare in pog. a 3*a) ţia, Helsinki, Tokio) expune orele 10-12 şi 17-20.
şi zootehnice, precum şi a u- nici au ţinut să participe la
primul act al şirului de ma­
nitătilor de producţie cu ca­ conducere ale cooperativelor
racter industrial şi de presta-
lii, sînt rodul muncii politî- Tîrgul meşterilor populari
co-educative de masă desfă­ MIERCUREA-CIUC. — Co­ PIATRA NEAMŢ- — Re­ Manifestări literare
şurate de comunişti, al creş­ operativele agricole de pro­ ţeaua comercială a judeţu­ In m u n icip iu l D ev a, festiva­ lu crală de m eşterul VAlean
terii capacităţii de mobiliza­ ducţie din judeţul Harghita lui Neamţ a cunoscut şi în Dintre manifestările literare lul cu ltu ral-artistic „Sa rm is" B orzea, dar m ai ales cea de
re şi organizare a organelor au organizat, în acest an. nu­ acest an o continuă dezvol­ ale festivalului „Sarmis''-197l, a debutat Iu accastA a doua H orezu (V iicea), lu crată de
pitoresc
edlţlo a sa cu un
şi organizaţiilor de partid în meroase ateliere şi secţii în tare. La Bicaz, Tg. Neamţ. consemnăm Intîlnirea scriito­ „T ire al m eşterilor populari" V ictor O grczcan u , Ion Popa sl
D um itru M lsk h ln , nu Însem nat
rîndurile cooperatorilor şi vederea valorificării unor Roman. Barca, Bicazul Ar­ rului Ion Nicolae Bucur — ce a ad un at dum inică d im in ea­ tot atltca dovezi do m ăiestrie
ţa In plata oraşului un m ă­
mecanizalorilor. pentru execu­ resurse locale. Cooperatorii delean, Piatra Neamţ şt Bo­ autorul romanului de factură n un chi de creatori populari a creatorilor p o p ulari. au
In lem n
In cru statu rile
tarea la tîmp a tuturor lu­ din Cristuru Secuiesc au ex­ ţeşti. au fost date in folosin­ istorică „Sarmis" — cu mem­ din jud eţu l no9tru sau din Ju ­ fost reprezentate de lu crările
crărilor agricole in vederea Primele cartiere pioderne tins cultura de clnepă, pre­ ţă noi magazine alimentare, brii cercurilor literare din deţele A rad , T in ils, C lu j $1 lui V asile I.nzAr din C lu j, A n ­
cum şl atelierul în care se
V llce a.
ton M ocAr din D e v a ,
A u rel
creşterii continue o produc­ într-o veche aşezare lucrează acum o mai mare pentru confecţii şl textile, şcoli, ce a avut loc în sala U u m are n um ăr de cetăţeni PetTlsor din O clşo r, Constantin
pedagogic
festivă a Liceului
Badea din H orezu 91 A n gh el
ţiei agricole vegetale şi ani­ diversitate de articole. Şi farmacii, unităţi pentru le­ din Deva, precum şi recitalul prezenţi la această m a n ifesta­ Molsc.scu clin H o resil-V R ce a .
male. Faptul că C.A.P. Geoa- BISTRIŢA. — Constructorii de locuinţe blstriţeni cooperatorii din Odorheiu Se­ gume ş( fructe, un restau­ de poezie susţinut de mem­ re au avut prileju l să Admire Alai puţine ca n um ăr, tcsAtu-
pentru
(sau să achiziţioneze
fost reprezentate dc
ilc au
oolecţii sau pentru În fru m u se­
giu, Aurel Vlaicu si Ciomău dan contur primelor cartiere moderne ale acestei vechi cuiesc au extins activităţile rant, precum şi secţii ale brii cenaclului literar „Rit­ ţarea Interioarelor coselor), o- Cooperativa „B ă n ă ţe a n ă " din
au obţinut producţii mai mari aşezări. In noul microraion Viişoara au lost date în anexe, datorită cărora se vor unităţilor cooperatiste pres­ muri". In cadrul acestui reci­ bleete de ccram icA . lnorus'A- T im işoara. In plus, au m ai
obţine venituri suplimentare
nrcr.entat
coop erati­
exp onate
turl In lem n sau ţesături, lu ­
decît cele planificate cu 1 000 folosinţă peste 300 apartamente dîn îondurile statului, de peste 4 milioane lei pe an. tatoare de servicii. tal, desfăşurat în sălile Gale­ crate In stil tradiţional, riupA vele B rad sl „H a ţe g a n a " dtn
m eşteşugăreşti
„M oţu l"
din
— 1 300 kg de grîu la hec­ o şcoală cu 16 săli de clasă si se lucrează la un mare riilor de artă, poetîi Traian obiceiul p ăm tn iulul. H aţeg.
Cea m ai m are parte a tirpu-
T endinţa organizatorilor fe s­
tar, demonstrează că in fle­ complex comercial şi de deservire. In microralonul De­ Fîlimon, Reraus Rednic, Aure- lu| a fost reprezentata, dupA tivalu lu i de a d iversifica Anual
Amăriulei,
lian Sîrbu, Ionel
cum c sl firesc, de ccram lcA .
care cooperativă există încă cebal. numărul apartamentelor predate se ridică la 780 Ion Radu igna, Eugen Evu şi Cea dc T lrn ăvtta (A rad), lu ­ m an ifestările se dovedeşte in ­
crata dc N lcodJm D A niia, C o n ­
sp irată. D ovadă — succesuJ de
mari rezerve pentru sporirea Aici se mai ridică un dispensar, o creşă şl o grădiniţă, Gh. Constantin Naidin au ci­ stantin B etea sau Ion B e tca , p u b lic, dc care se bucură
producţiei agricole. spaţii comerciale. tit dîn creaţiile lor cele mat cea de O birşva (H unedoara), tlrgul m eşterilor p o p ulari.
Organizaţiile de partid, co­ recenta.