Page 72 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 72
4 DRUMUL SOCIALISMULUI a Nr. 5 195 ® MARTI 21 SEPTEMBRIE 1971
■ ■■ i w i vjraoi
Azi încep lucrările celei Lucrările conferinţei inter
naţionale sindicale în pro
de-a 28-a sesiuni a Adunării blemele asigurărilor sociale
MOSCOVA
20 — Cores
Generale a 0 U. pondentul Agerpres, Lauren- lundamenlale: „Rolul sindica
lelor In dezvoltarea şi per
fecţionarea asigurărilor
so
ţiu Duţă, transmite: La Mos
cova au început luni dimi ciale pentru oamenii muncii"
neaţă lucrările conferinţei In şi „Activitatea sindicatelor In
NEW YORK 20. — Cores nunţat In favoarea convocării aten|ia acestui for Internaţio ternationale sindicale în pro domeniul ocrolirii muncii şi
pondentul Agerpres, C. A- unei conferinţe de dezarmare nal au drept una din condi blemele asigurărilor sociale, sănătăţii oamenilor muncii, al
lexandroaie transmite: La Pa cu participarea tuturor ţărilor ţiile sine qua non spre rezol mnnifestare iniţiată de un co Îmbunătăţirii asistenlei medi
latul Naţiunilor Unite din lumii, care să dezbată tn pri varea lor Justă şi echitabilă mitet de organizare, cu spri cale".
New York Încep mar|!, 21 mul rînd problema interzice Înfăptuirea universalităţi Or jinul secretaritulul Asociaţiei Din România, la lucrările
septembrie, lucrările celei de-o rii si lichidării armelor nu ganizaţiei Naţiunilor Unite — internaţionale de asigurări so conferinţei participă o delega
26-« sesiuni a Adunării Gene cleare şi a celorlalte arme de măsură care pe lîngă faptul ciale (A.I.A.S.). ţie condusă de Chitu Florea,
rale a O.N.U., care, avlnd loc distrugere în masă şi să a că or pune capăt unei Inad Delegaţi din partea a 128 membru al Comitetului Exe
)a numai un an de la sesiunea dopte măsuri pentru lichida misibile discriminări împotri centrale sindicale din 90 de cutiv ol Consiliului Central
jubiliară, se aşteaptă să pri- rea bazelor militare, retrage va Republicii Populare Chi ţări ale lumii, precum şi al U.G.S.R., prim-adjunct al
lejuiascfl o primă analiză a rea trupelor de pe teritorii neze, stat fondator al O.N.U. din parlea a 22 organizaţii
leluluî In care statele mem străine, desfiinţarea blocurilor şi membru al Consiliului de internaţionale vor discuta în preşedintelui consiliului pen
bre au procedat Ia transpune militare, ca măsuri practice Securitate, ar duce, totodată, cele patru zile, cit durează tru problemele sociale şi ri
rea In practică a prevederi pe calea dezarmării nucleare. la creşterea eficacităţii aces conferinţa, două probleme dicarea nivelului de trai.
lor celor patru documente a Indisolubil legat de chestiu tei organizaţii, a prestigiului
doptate anul trecut. nile dezarmării se află punc ei In lume şi ar spori* posi
Aceste documente — privi tul agendei intitulat „Aplica bilităţile de a se ridica la
toare la lichidarea colonia rea declaraţiei referitoare la Înălţimea aşteptărilor şi spe Comunicat sovieto-afoanistan
lismului si subdezvoltării, În întărirea securităţii internaţio ranţelor de pace şi securitate
tărirea securităţii internaţio nale", care vizează obligativi ale popoarelor. şi securilfi|ii internaţionale.
nale si promovarea In rcln- tatea statelor de a-şi edifica Guvernul român şl-a afir MOSCOVA 20 (Agerpres). Părţile recunosc imporlonla
tiile dintre slnte a principii relaţiile dintre ele pe bazele mat punctul de vedere asupra — In comunicatul transmis de realizării securităţii în Eu
agenţia TASS cu privire la
lor legalităţii; dreptului si solide ale principiilor egalită problemelor cardinale ale Or ropa pcnlru apărarea păcii
justiţiei, revin atenţiei plenu ţii în drepturi, respectării in ganizaţiei Naţiunilor Unite. In vizita In Uniunea Sovietică a generale şi consideră .că a
lui şi comitetelor Adunării dependenţei şi .suveranităţii răspunsul dat la aplicarea regelui Afganistanului, Moha-
Generale sub forma unor o- naţionale, pe neamestecul în „declaraţiei asupra întăririi mmed Zahir Şah, se relevă, cestui ţel i-ar corespunde
bicctive Înscrise pe agendn treburile interne şi a avanta securităţii Internaţionale", do printre allele. că părţile Îşi re convocarea în viitorul apro
sesiunii, care, pină în pre jului reciproc. cument care 6-a bucurat aici, afirmă sprijinul lată de de piat a conferinţei general-eu-
zent, cuprinde 103 puncte. Un alt grup de probleme la New York, în rîndurlle claraţia privind consolidarea ropene.
securităţii internaţionale adop
Comunicatul relevă, de a-
Ca şi In alţi ani, un loc cen care vor concentra atenţia de delegaţiilor sosite la sesiune, tată la cea de-a 25-a sesiune scmenca, că au fost dezbătute
tral în cadrul dezba*.terilor re legaţilor se referă la lichi de o atenţie si o audientă a Adunării Generale a O.N.U. probleme privind lărgirea le-
vine unor probleme de impor darea totală şl definitivă a deosebită. „După părerea gu CA JV IB O D G LA . — P e fron tul cam b o d gian , soldaţi al A rm atei de eliberare nu Interceptat In re Ele îşi exprimă dorinţa comu gâiurilor comerciale, a colabo
tantă vitală pentru asigurarea anacronicului sistem colonial vernului român, se arată in giu n ea Sn o u l trupe Ale regim ulu i saigon ez, şl au u cis şl rân tt 1500 de In am ici, lulnd şl 300 dc prizo nă de a depune eforturi in di rării economice şi tehnice
acest document,
Organizaţia
păcii $1 securităţii internaţio si a practicilor neocolonialis- n ieri. T o to d ată, au fost distruse 250 v eh icu le m ilitare şi doborite 5 avioane. recţia limitării cursei înarmă dintre Uniunea Soveticâ şl
nale. Inlre acestea, problema mulul care ridică obstacole de Naţiunilor Unite este chema In fotografie: Tanc salgonez distrus la Snoul. rilor, în scopul întăririi păcii Afganistan.
dezarmării generale şl totale netrecut în colea dezvoltării tă să aducă o contribuţie mal
ocupă un loc prioritar. Escala economice a unul însemnat mare la întărirea legalităţii
internaţionale, să vegheze ca
darea cheltuielilor militare, număr de state recent eli
care au depăşit 200 de mi- berate. Agenda înscrie peste toate statele să se conforme Lupte violente în Vietnamul Mişcarea pentru restabilirea
tiarde de dolari anual, şi a 20 de puncte privitoare la co ze obligaţiei fundamentale de
cursei înarmărilor continuă să lonialism $1 dezvoltare, axate a se abţine de Ia folosirea relaţiilor diplomatice dintre
preocupe In cel mal Inall In principal pe necesitatea forţei şi ameninţarea cu for de sud şi Cambodgia
grad opinia publică mondială, respectării Declaraţiei referi ţa, de la presiuni şi constrln-
nemulţumită de rezultatele toare la acordarea Indepen geri de orice fel, de a res Japonia şi K. P. Chineză
minime obţinute pînă acum In dentei ţărilor sl popoarelor pecta independenta şl suvera SAIGON 20 (Agerpres). — seaua nr. 5 un batalion al
dezbaterile pentru temperarea coloniale şl lichidarea deca nitatea naţională a fiecărui Lupte violente intre forţele regimului de la Pnom Penh, din cele 30 de rezervoare ale PEKIN 20 (Agerpres). — A două ţări se dezvoltă con-
si lichidarea spiralei înarmă lajului dintre statele Indus stat — piatra unghiulară a patriotice din Vietnamul de complexului, anunţă agenţiile sociaţia de prietenie China — tinuu. Mişcarea pentru pro-
rilor. In special a celei nu trializate şi cele tn curs de păcii şl securităţii în lume". cu care au angajat o luptă de presă. Luni dimineaţă, in Japonia a organizat un ban movarea relaţiilor de priete
cleare, care prezintă pericole dezvoltare. sud şl trupele saigoneze au violentă. In urma acestei ope cendiile -izbucnite în incinta chet in onoarea grupului de nie şi restabilirea de relaţii di
fost semnalate In ultimele 48
dintre cele mai grave pentru Probleme majore aflate în CONSTANTIN ALEXANDROA1C raţii, o companie a batalionu complexului nu fuseseră Încă deputaţi ai Dietei japoneze, plomatice Intre cele două ţări,
pacea şl securitatea omenirii. de ore în Delta Mekongulul, lui a fost nimicită, iar alta a stinse, în ciuda mobilizării membri ai Ligii pentru nor a subliniat vorbitorul, va ob
La acest capitol slnt înscrise tn provincia An Xuen şi în pierdut o importantă parte din unor importante efective de malizarea relaţiilor japono- ţine cu siguranţă noi victorii
peste zece puncte, care vizea regiunea junglei U Minh. In efectiv. Patrioţii au capturat, pompieri. Agenţia France chineze, condus de A. Fujiya- dacă vom continua să facem
ză. pe lingă dezarmarea gene Tîrgul internaţional de la Brno cursul ciocnirilor — relatează totodată, o mare cantitate de Presse precizează că acesta ma, lost ministru de externe, eforturi, dacă ne vom oni for
rală şi totală, suspendarea ex corespondenţi agenţiilor de echipament militar şi de arme. este cel mai important atac anunlă agenţia China Nouă.
perienţelor nucleare, interzi presă — unităţile militare sai Un alt atac al forţelor pa lansat de patrioţi după ce) Lulnd cuvîntul cu acest pri ţele şi dacă vom întări coo
perarea.
cerea folosirii armelor chimi Vizita tovarăşului Gustav Husak goneze au suferit pierderi gre triotice cambodgiene, lansat din luna ianuarie, cînd o ac lej, Fujiyama a subliniat că
ce şl bacteriologice, folosirea le în oameni şi echipament In provincia Kandal împotriva ţiune similară provocase mart restabilirea relaţiilor dintre
în scopuri exclusiv paşnice a la pavilionul românesc de luptă. unui convoi militar, a provo pagube aeroportului Pochen- Japonia şi China reprezintă o )
spaţiului extraatmosferic etc Agenţiile de presă infor cat, de asemenea, forţelor re tong. El demonstrează, totoda problemă importantă, care va i
Propunerea României privind PRAGA 20. — Corespon Ttrg internaţional de toam mează, totodată, că aproxi gimului de la Pnom Penh im tă. arală sursa citată, că ,,în contribui nu numai la dezvol- ;
„consecinţele economice şi dentul Agerpres, Constan nă de la Brno. mativ 500 de tone de muniţii portante pierderi în oameni ciuda declaraţiilor Administra tarea relaţiilor de prietenie )
sociale ale cursei înarmărilor tin Prisficaru, transmite : La sosire, oaspeţii au fost aparţlnlnd forţelor regimului şl materiale de luptă. ţiei de la Pnom Penh, adver dintre popoarele celor două ţ
şi efectele sale profund dău Gustav Husak, secretar ge tnltmpinoti de consilierul e Thieu au fost distruse in ★ sarul poate lovi puternic etnd lări, dar şi la pacea în Asia ^
nătoare asupra păcii şi secu neral al C. C ol P. C. din conomic al /agenţiei econo cursul exploziilor care s-au PNOM PENH 20 (Ager- şi unde doreşte". şi în lume. Unul din nume- •
rităţii în lume" reapare pe Cehoslovacia, Insolit de Lu- mice române la Praga, Ni- produs tn ultimele 24 de pies). — Un grup de patrioţi Primele informaţii în legă roasele obstacole care stau \
ordinea de zl a sesiunii sub bomir Strougal, preşedintele colae Andrei, şi de directo ore la un important depozit cambodgienl au atacat dumi tură cu această acţiune arată In calea prieteniei dintre ţă- l
forma unul raport prezentat Guvernului Federal, A. Bar- rul pavilionului românesc, de armament amplasat In a nică noaptea depozitul de că ea reprezinlă o grea lovi rile noastre, a spus el, este /
de secretarul general al cak, ministrul comerţului ex Ion Tonceanu. propierea Saigonulul. combustibil al companiilor tură pentru sistemul de apro militarizarea Japoniei. Noi ne î Vulcanul Etna ş/-a ţ
O.N.U., U Thant. terior, si J. Simpn, ministrul Oaspeţii s-au interesat de ★ „ESSO" şi „SHELL" din car vizionare al armatei regimu facem o datorie din a opri ţ
PNOM PENH 20 (Agerpres).
tierul de nord al Pnom Penh-
înfăptuirea dezarmării recla construcţiilor de maşini, au ulilajul rutier românesc, de — Forţele patrioţilor cambod ului, arunclnd în aer şi in lui Ilegal de la Pnom Penh. acest proces. La rtndul său, i reluat a c tiv ita te a \
mă participarea tuturor state autoturismul de leren ARO giene au interceptot pe şo cendiind cel puţin jumătate Consecinţele sale sînt cu atît Van Kuo-ciuan. vicepreşedinte '
lor şi mobilizarea popoarelor vizitat luni pavilionul Repu şi autoturismul „Dacia", pre mai grave cu cil în luna mar- al Asociaţiei de prietenie Chî- \ Vulcanul sicilian Etna .
blicii Socialiste România din lie a acestui an grupuri de >i-a reluat duminică activi- i
pentru a se pune capăt spi cum şi de rezultatele parti patrioţi au atacat şi distrus na-Japonla a arătat că miş- \ îaiea, emanind nori dc fum \
cadrul celui de-al 13-lea cipării la lîrg. carea pentru restabilirea reia- ,
ralei cursei înarmărilor. Se Precizări în legătură cu politica marca rafinărie de la Kora- negru $i deversînd, prin i
şlie că tara noastră s-a pro pong Som din sudul ţării. ţiilor diplomatice dintre cele : craterele centrale fi din )
noului guvern al R. A. a Yemenului partea de nord-est a mun- \
SANAA 20 (Agerpres). — tra atenţia asupra modalităţi i telui, şuvoaie de lavă in- (
Noul guvern al Republicii A lor de reglementare a crizei candescentă, care au avan
sat pină la o distanţă de
rabe Yemen, prezidat de Moh- financiare, urmînd să adopte ]00 metri de marginea cra
sen El Ainl, a depus Jură- măsuri în vederea reducerii terelor.
mîntul constituţional, în pre deficitului bugetar, care a a
zenta preşedintelui Consiliului tins 15 milioane de dolari. tn lunile aprilie—mai ale
Republican, Abdel Rahman In ceea ce priveşte politica acestui an a avut loc cea
mai violentă erupţie a vul
Al Irianl. externă, Mohsen El Ainl a de canului din ultimele patru
Intr-o declaraţie făcută ul clarat că guvernul său se va decenii, erupţie care a pro
terior reprezentanţilor presei, strădui să îmbunătăţească re vocat pădurilor, livezilor,
premierul Mohsen El Aini a laţiile cu Arabia Sauditâ şî cu viilor şi gospodăriilor din
precizat că. pe plan intern, Republica Democratică a Ye zonele afectate pagube in
guvernul său îşi va concen menului. valoare de circa Opt mili
oane dolari.
Noul guvern egiptean \ Din nou despre fra - j
\ ticul de stupefiante ^
CAIRO 20. — Coresponden ţii, Abdel Kader Hatem, vice
tul Agerpres, Constantin Opri- preşedinte al Consiliului de
că, transmite: Preşedintele Re Miniştri şi ministru al culturii Poliţia new-yorkeză a V
publicii Arabe a Egiptului, An- şi informaţiilor, Mahmud Riad, reuşit să captureze o can- \
war Sadat. a promulgat dumi vicepreşedinte şi ministru al B U L G A R IA . — A ctu l de nas»c re al staţiun ii b ulgare V a m a da- titatc dc 90,7 kg de heroi
dezvoltare a
m arc
(ea?J de roal mut» de 25 v eacu ri. O
nică seara un decret privind afacerilor externe, Mourad aceasta perlâ a lito ralu lu i bu lgar In an ii puterii p op ulare. cun oscut na pură, care, valorificată :
formarea noului guvern al tă Ghaleb, ministru de stat pen In fo to g ra fic : P iaţa „3 S e p te m b rie ". la bursa neagră, ar fi adus \
rii. Mahmud Fawzi a fost de tru afacerile externe. traficanţilor suma de 40 1
semnai din nou !n funcţia de milioane dolari. Au fost a- ;
şef al guvernului. Postul de restate cinci persoane, din- \
prim-vicepreşedinle al cabine tre care trei de naţionali- ţ
tului egiptean, creot pentru late franceză, implicate in i
prima dată cu această ocazie, acest caz Heroina se afla \
R .S .F . IU G O S L A V IA . — O -u ir u l de calcu l al oftllnr ferate iu g o sla v e de In Sn rn jrvo , doiat cu este deţinut de Aziz Sidky, Sarcini noi ale industriei uşoare poloneze ascunsă in caroseria unui \
m acini I.B .M . de u liim u l tip , şl care poe bate peste 1» m ilioan e tle e.araciere pe m in u t, arc un care esle, tn acelaşi timp, mi automobil „Jaguar", trans- L
aport con siderabil la p lan ificarea sl coordonarea m uncii In caile ferate. nistru al induslriei, petrolului portat de la Le Havre la J
In fo to g ra fic : Vedere d in tr-u n a din sAUlc cen tru lu i de calcul al CAilor ferate de la S a ra je v o . New York la bordul pache- )
şi resurselor miniere. Din noul
guvern mai iac parte, între al In faţa industriei uşoare de mijloace" mecanizate de şi mai diversificate din par botului mQueen Elisazeth i
poloneze stau sarcini deose transport. Fabrica „Befama“ tea beneficiarilor direcţi.
bit de importante, legate de din Biclsko Biala işi va im- Un element nou in activi U \
satisfacerea intr-o măsură b ogăţi considerabil sorti tatea ramurii industriei u \ A c tiv ită ţi tero riste \
tot mai mare a necesităţilor mentul de maşini textile. şoare poloneze il constituie
naţional de astronautlcă, neşti" In magazinele Urinei interne cu produse de cali Pornindu-se de la premisa trecerea la construirea de ale organizaţiei i
a cărui temă este „Apllcu- „Billa", una dintre cele mal mari combinate, de genul
PHENIAN. — La Tea rea tehnicilor spaţiale In mari societăţi austriece de tate superioară. In acest reală, bazată pe o cunoaşte clandestine
trul de artă din Phe scopul nevoilor vitale ale sens a fost stabilit un pro re aprofundată a posibilită celui de la 7'eofilow de lin
nian a fosl prezentat umanilâtii"."Congresul esle desfacere a mărfurilor de gram de dezvoltare mai ra ţilor de producţie in acest gă Lodz, cu o capacitate fi MC o b ra n eag ra1'
larg consum Acţiunea a fost
nală planificată de 16 mili
primul spectacol în ca organizat de Federaţia inter organizata în colaborare cu pidă in ramurile tricotaje domeniu, că necesarul de oane metri ţesături anual.
drul turneului pe care naţională de astronautică. întreprinderile româneşti do lor şi confecţiilor, creşterile maşini şi utilaje moderne In cc priveşte ciclurile de Cotidianul „El M u n d o \
ansamblul artistic „Doi Institutul internaţional de comerţ exterior „Prodexport" planificate pină in 1975 fi construcţie ale noilor obiec care apare la Caracas, sem- l
na" al armatei 11 în astronautică şi Institutul In şi „Fructexport" la toate cele ind aici de peste 50 şi res tive din acest resort, minis nafează in ultimul său nu- :
treprinde in R.P.D. Co ternational pentru probleme 117 filiale ale firmei. pectiv 40 la sută faţă dc trul Kunicki a subliniat că i măr recrudescenţa activită- \
reeană. 1970. Ministrul de resort DIN TÂNELE ţii teroriste a organizaţiei l
le spaţiului. Tadeusz Kunicki sublinia in vor fi acceptate cele mai clandestine ^Cobra neagră", /
Spectatorii, militari şi In cadrul unei conferinţe STOCKHOLM. — O dele cadrul unei intilniri cu re mici cicluri posibile, cerin asemănătoare „Escadronu- •
civili, au răsplătit prin de presă, care a avut loc gaţie guvernamentală econo prezentanţi ai presei, că es ţă impusă şi fn cc priveşte lui morţii“ din Brazi- \
vii oplauze cîntecele şi BEIRUT. — Regele r-els.il tn ajunul deschiderii lucră mică chineză condusă de CIu te vorba de un plan încăr darea in exploatare a res lia, „Cobra neagră" a 4
dansurile româneşti. al Arablei Sauditc a decla rilor, cei trei cosmonauţi a Hua-min, adjunct al minis cat, dar cit se poate de rea SOCIALISTE pectivelor obiective. luat fiinţă in timpul re- }
rat in cursul unei audienţe
In zilele următoare acordate unei delegaţii pa mericani şi-au exprimat do trului comerţului exterior al list, care va fi realizat şi Ministrul Tadeusz Kunicki gimului Betancourt şi a )
ansamblul va prezenla lestiniene la conferinţa dc rinţa In realizarea unei co R.P. Chineze, a sosit Intr-o chiar depăşit la unele pro a arătat că va fi continuată fost folosită de unele {
spectacole în mai multe la Djeddah câ doreşte reuşi laborări a oamenilor de vizită de prietenie la Stock- duse. In sprijinul acestei a colaborarea cu ţările socia cercuri pentru a-şi rezolva >
oraşe din lara prietenă. ştîintâ sovietici şî americani holm, la invitaţia guvernului firmaţii, el a prezentat un cu parametri tehnici şi teh liste, partea poloneză folo pe cale violentă diferite (
ta medierii eglpieano-saudlfe tn scopul cuceririi spaţiului tablou larg al preocupărilor nologici superiori nu poate sind din experienţa lor ( divergenţe politice sau per- (
în conflictul iordanlano-pa- cosmic. Suediei, anunţă agenţia Chi şi măsurilor preconizate in fi acoperit in întregime din Referitor la relaţiile cu I sonate. t
na Nouă.
lestlnian — a anunţat Bi Delegaţia chineză a sosit industria uşoară poloneză, producţia autohtonă, s-a România, ministrul polonez \
NAŢIUNILE UNITE. — In roul organizaţiei „Al Fatali" VIENA. — Luni diminea In capitala suedeză venind care să asigure baza necesa hotărit alocarea unor în a arătat, intr-o scurtă con \ C ă u tă to ri de com ori (
tr-un raport special adresat din Beirut. Citîndu-I p» ţa a avui loc la Viena Inau din Finlanda, unde a făcut o ră realizării cu succes a sar semnate sume pentru im vorbire cu corespondentul
Adunării Generale a Orga corespondentul său din gurarea „Săptănitnll româ vizită de prietenie. cinilor trasate. Pe primul port. Agerpres, că există posibili Un exod neobişnuit de ’
nizaţiei Naţiunilor Unite, Djeddah. biroul „Al Fotah" plan cl a pus necesitatea O ollă problemă care se tăţi reale in domeniul extin * căutători de comori este f
John Rennlc. comisarul ge subliniază că documentul e innoirii continue a parcului cerc rezolvată în acest re derii colaborăni directe, su \ semnalat in aceste zile spre l
neral al Oficiului O.N.U. laborat de Egipt şi de Arn- de maşini din producţia in sort in anii ce urmează es bliniind că acordul semnat l o regiune muntoasă din ,
pentru sprijinirea refugiaţi bia Snudită, cure serveşte SOFIA. — La Sofia au început luni lucrările ternă şi pe calea unui im te asigurarea unei baze se inlre cele două ministere / statul venezuelcan Bolivar i
lor palesfinienl (U.N.R W.A.), drepl buza medierii, este În „Zilelor Uniunii Medicale Balcanice". La şedinţa port raţional din ţările so rioase de materii prime din prevede folosirea reciprocă î Explicaţia o constituie bo- 1
se declară „extrem de neli temeiat pe acordurile de la Consiliului Genetal al Uniunii, care a fost condusă cialiste şi din alte ţări, cum producţia internă şi folosi a experienţei. El a precizat t găţia in diamante a acestei i
nişti! de consecinţele ope Cniro şi Amman din anul de academicianul Ştefan Milcu, preşedintele U.M.B., ar fi R.F.G., Franţa, Elveţia, rea, intr-o măsură tot mai că de ambele părţi există i regiuni, situată la 800 km ^
raţiunilor eîccluate recent de 1970. „Parleo care se va au luat parte şi reprezentanţi ai Asociaţiei Internatio Italia, Japonia sau Anglia, mare, a fibrelor sintetice dorinţa dc a colabora cit t sud de Caracas. Zilnic, spre \
fn vederea asigurării unei
autorităţile militare isrnelle- opune succesului acestei nale pentru Cercetări Ştiinţifice şi Schimburi Culturale, baze tehnice şi tehnologice poliamidice şi poliesterice. mai strins şi intr-o sferă cil \ această regiune dccolecră »
nc în teritoriul Gaza" medieri îşi va asuma res cu sediu] la Paris. A fost dezbătută activitatea uniunii Industria uşoară se află în mai mare tocmai in scopul . din diferite localităţi aprn- '
ponsabilitatea". a declarai de la ultima ei sesiune, precum şi iniţiativele privind moderne. contact permanent atît cu de a satisface necesităţile
Intr-o notă adiţională, se Feisal. extinderea acesteia, tn program sînt prevăzule în Astfel, la Zgierz, Ungă interne cu produse bune, de ‘ ximativ 50 dc avioane u- \
cretarul general al O.N U., ramura chimiei, cit şi cu ţ soare care transportă mi- i
continuare comunicări şi rapoarte grupate în jurul Lodz — principalul centru Ministerul Comerţului Inte calitate superioară. iţ ncri şi alimente Autnrită- '
U Thant. declară că împăr BRUXEIl ES. — l uni s-a unor teme de o deosebllă actualitate şi importantă al industriei textile polone rior in vederea coordonării • file venezuclene. au fost )
tăşeşte neliniştea comisaru deschis la Bruxelles cel pentru cercetarea medicală. ze — se construieşte intr-un producţiei şi cerinţelor, pen 10SIF DUMITRAŞCU ţ nevoite să intervină pentru i
ritm accelerat o fabrică tru a putea face faţă cu suc coiespondentul Agerpres
lui general al U.N.R.W.A. de-al 22-lea Congres inter i a preveni înstrăinarea unei .
specializată pe producerea ces cerinţelor tot mai mari la Varşovia asemenea bogăţii. \
J — — \
Redacţia şl administraţia ziar ulal i Deva. etf. Dr. P. Groza. or. 35, Telefoane or. 1 23 17 şi 1 15 89. Tiparul i întreprind erea poligrafică Deva.