Page 73 - Drumul_socialismului_1971_09

PROLETARI D IN T O A T E ŢĂ R ILE , U N IŢ I-V A !

C o m u n istu l Ioan M o ca n , din cad rul în trep rin d erii de p refab ri­
cate din beton D ev a, iţi ad uce o contribuţie de scornit la rea liza­
produsclo e x e c u ­
ANUL XXIII. Nr. 5196 MIERCURI 22 SEPTEMBRIE 1971 4 P A G IN I - 30 B A N I rea elem en telo r p rin cip ale de rezlstcntA pentru plan cu 10— ÎS 1»
tate a ic i. E l I$1 depAşeşie ziln ic sarcinile
de
su tfl, exe cu tin d In acelaşi tim p lucrAri do bunA calitate.
Acţionînd în spiritul indicaţiilor cuprinse Intîlnirea tovarăşului

în scrisoarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU

NICOLAE CEAUŞESCU cu membri
Se cer eforturi deosebite şi o In I.A.S.

mobilizare masivă la muncă pentru Un ritm mai intens de lucru ai Uniunii Scriitorilor

Nicolae
adresată
In
scrisoarea
dc
tovarăşul
Ceauşescu oamenilor muncit din agricultură se subli­
niază necesitatea ca lucrătorii din întreprinderile agri­ Marţi, 21 septembrie, a avut mani, slrbi şî de alto naţio­
cole de ştaf să utilizeze cu eficacitate mal ridicată ba­ nalităţi, directori do edituri, lui P.C.R. al Uniunii scriitori­
za fehnico-materială pentru a valorifica in mod supe­ loc la Comitetul Contrai al reprezentanţi oi presei. lor, Aurel Baranga, dramaturg,
partidului o Intîlnîre a tovară­
Eugen
Pop Simion, seriilor,
rior rezervele de sporire a producţiei la hectar. O răs­ şului Nicolae Ceauşescu, se­ Tntîlnirea a fost consacrată
pundere deosebită in privinţa materializării acestui de­ cretar general al Partidului analizării modului în care Barbu, scriitor, rcdactor-şef at
revistei „Săplămîna culturală
m m m m oi / agricole de stat din judeţul nostru. Comunist Român, preşedintele Uniuneo Scriitorilor acţionează cu, poet, redactor-şef adjunct
ziderat revine şi colectivelor dc muncă din unităţile
a Capitalei", Adrian Păuncs-
Consiliului de Stat al Repu­
pentru traducerea în viaţă a
Rezultatele Înregistrate pînă acum la recoltarea cul­
programului privind îmbună­
al revistei „Luceafărul". Nichi-
blicii Socialiste România, cu
turilor tirzll şl la semănat nu reflectă o preocupare a­
siduă din partea consiliilor de administraţie şi a şe­ membri aj Uniunii Scriitori­ tăţirea activităţii politico-îdeo- ta Slănescu, poet. redactor-şef
logice, de educare marxist-le-
lor.
adjunct al revistei „România
filor de ferme pentru organizarea judicioasă şl desfă­ Au fost prezenţi tovarăşii ninistă a membrilor dc partid, literară", Titus Popovici, scrii­
Prin amploarea şi volumul bului in C.AP. nu s-a făcut Cristur şi Ilia unde cocenii cu şurarea in ritm alert a lucrărilor de sezon. Ca dovadă, a tuturor oamenilor muncii, tor, .Alexandru Andriţoiu,
lucrărilor ce trebuie executate, decît de pe cileva sute de hec­ un grad ridicat de umiditate începerea recoltării porumbului stă încă sub semnul În­ Paul Nîculescu-Mîzil, membru
campania agricolă de toamnă tare, reprezentînd mai puţin se Snsilozeaza, asigurîndu-se trebării, iar cartofii nu s-au scos nici de pe 50 de hec­ el Comitetului Executiv. al program care se dezbate tn poet, rcdactor-şef al revistei
reprezintă una din clapele ho- de 5 la sulă din suprnfnln pla­ astfel traducerea in fapt a in­ tare. Destul de slabe sînt şi procentele la executarea Prezidiului Permanent, secre­ prezent în adunări dc partid „Familia", A. E. Baconsky,
tărttoare alo activităţii pe care nificată, denotă că nu s-a tre­ dicaţiei reieşite din scrisoarea arăturilor, la pregătirea terenului şi semănat. O Ima­ tar al CC. al P.C.R., Dumitru tn întreprinderi, la sate, în in­ poet, Al. Oprea, critic, redac­
o desfăşoară cooperatorii şi cut cu botărîre la o mobiliza­ tovarăşului Nicotae Ceauşcscu gine concludenlă asupra restanţelor se poate forma Popescu, membru al Comitetu­ stituţii, în plenarele lărgite tor-şef al revistei „Manuserip-
mecanizatorii pentru obţinerea re masivă a cooperatorilor de a spori ponderea furajelor dacă ne referim, dc pildă, numai la pregătirea terenu­ lui Executiv, secretar al CC. «Ic organizaţiilor de partid tum", Eugen Jebeloanu, poet.
unor produclii sporite. pcnlru executarea în timpul de volum in hrana animale­ lui pentru semănat — lucrare care este efectuată pe al P.C.R., preşedintele Consi­ orăşeneşti, municipale şl jude­ . In încheierea dezbaterilor a
Pe prim plan al preocupă­ cel mai scurt a acestei lucrări lor. Este Interesul tuturor co­ mai puţin de 40 la sută din suprafaţa planificată. liului Culturii şi Educaţiei So­ ţene, întrunind adeziunea to­ luat cuvtntul tovarăşul Nicolae
rilor de sezon se siluează de maximă importantă, care operativelor agricole să aplice cialiste, Miu Dobrescu, mem­ tală a comuniştilor, aprobarea Ceauşescu, care a subliniat
slrîngerea la timp şi fără esle considerată cep de afiş pe scară largă acest procedeu, Necesitatea încadrării fiecărei acţiuni în limitele c- bru supleant al Comitetului caldă a oamenilor muncii. sarcinile ce stau în faţa
pierderi, pină la ultimul kg, a pe agenda lucrătorilor ogoare­ să mobilizeze neîntirzint toa­ pocii optime impune ca organizaţiile dc partid, consi­ Executiv, şeful secţiei do pro­ Tntîlnirea a fost, de aseme­ Uniunii Scriitorilor, a tuturor
producţiei de porumb, cartofi, lor. te forţele de care dispun la liile de administraţie şi şefii fermelor să treacă cu pagandă a C.C, al P.C.R., Mi- nea, consacrată examinării u­ celor care îşi desfăşoară ac«
legume şi furaje. Stadiul re­ In unele cooperative agrico­ strîngerea şi inmagazinaren hotărîre la iniţierea unor măsuri energice menite să hai Gere, membru supleant al nor probleme legate de pregă­ tivitatea tn domeniul literatu­
coltărilor in cooperativele a­ le (Cristur, Cigmău, ltia — să fără pierderi, a întregii recol­ determine recuperarea restanţelor şl realizarea unor Comitetului Executiv, secretar tirea viitoarei Conferinţe pc rii, în vasta acţiune de edu­
gricole, tinind seama de perioada amintim doar cîteva exemple) t e l e porumb. Concomitent cu randamente zilnice maxime pc fiecare utilaj şi for­ al C.C. al P.C.R. tară a Uniunii Scriitorilor, caţie socialistă a maselor, pen­
în care ne otlăm, nu poote Ii unde organizaţiile de partid şi acţiunea respectivă, o obliga­ maţie de muncă la recoltat şi semănat. Stă în posibi­ Au participat membri ai In cadrul dezbaterilor au
considerat nici pe departe ca consiliile de conducere dove­ ţie d e căpetenie, de înaltă răs­ litatea întrepriderilor agricole de stat din Simerla şi conducerii Uniunii Scriitorilor, luat cuvînlu! Zaharîa Stnncu, tru crearea unor opere car®
satisfăcător, mai ales dacă se desc o grijă deosebită fată de pundere patriotică şi cctăţe- Haţeg ca prlntr-o judicioasă organizare a Întregii ac­ preşedintele Uniunii Scriitori­ prin înaltul lor mesaj să slu«
are in vedere că de pe o în­ soarta producţiei, recoltatul tivităţi şi finalizare In bune condiţii a programelor ai asociaţiilor scriitorilor din lor, Aurel Mihale, scriitor, jească idealurile socialismului;
tară, al Comitetului P.C.R. al
semnată suprafaţă ce urmează porumbului se află tntr-un sta­ N. T1RCOB de lucru stabilite pentru campania agricolă de toam­ Uniunii scriitorilor, redactori- poporul, naţiunea noastră so­
a se însămînta in oceastă diu avansat, eliberindu-se cu nă să strîngă ta timp şl tără pierderi întreaga recoltă Mircea Radu Iacoban. secre­ cialistă, adueînriu-şi contribu­
toamnă cu grîu nu s-a strîns prioritate terenurile destinate şl să pregătească baze solide producţiei viitoare prin şefi ai publicaţiilor literare şi tar al Asociaţiei scriitorilor ţia ta formarea omului noa
încă produclia culturilor pre­ însămîntărilor de toamnă. Me­ (Continuare in p a g - a 2-o) Insămînţarea In timpul cel mai scurt a culturilor de cultural-sociale din Capitală din Iaşi, Constantin Chiriţă, făuritor al societăţii socialist®
mergătoare, rită evidenţiată iniţiativa luată orz şl grlu. şi din ţară, scriitori şi critici scriitor, secretarul Comitetu­ multilateral dezvoltate.
Faptul că recoltatul porum­ la cooperativele agricole din literari români, maghiari, ger­
COIf ÎNALTE „SARM1 S“ — 1 9 7 1
Expoziţie de pictură şi grafică
In cadrul săplămînii „Sar- („Odă bucuriei" , „Fata Văii
DINTRE INII mis" , la Casa dc cultura a Jiului", „Motiv Plastic"),
Ecateriiia Sylvester („La vo­
sindicatelor din Petroşani s-a
lan" , „Impresii din Iugosla­
deschis expoziţia dc picturii
f şi grafică cu lucrări apar- via" — ciclu de monotipie),
ţinind membrilor filialei din Elena Rinnu („Peisaj” , „Com­
/Vm urcat spre şantierul «Ic Petroşani a Uniunii artişti­ poziţie"), Aurel Florea („Nu
la V alea Uc P eşti, ln tr-o zi fr i­ lor plastici. Sc remarcă ţi­
gu ro asă , ncN rcascA pc.nini un to|i ou rămas" — ciclu de lu­
începu', dc toam na, pentru a nuta artistică ridicată, ten­ crări In tuş), loan Cîrjoi
cunoaşte noile fapte <lc m nncA dinţa pregnantă a creatorilor („Icoană profană" , „Lăutari
ale co n stru cto rilo r. Cu lierare
al, obiectivele acestui şantier de a oglindi in lucrările lor in parc"),
dintre m unţi se ap ropie, toi aspecte de muncă, oameni, Expoziţia a fosl vizitată în­
m al m u lt, dc cotele fin a le. Sub peisaje ale Văii Jiului . că de la deschidere de un
greutatea b locu rilor m ari dc
piairA , m aşinile u r c i Incct dar Expun losif Tellmann numeros public.
sigu r, spre b a ra j, acolo unde se („Solidaritate", „Geneză",
fA urcşle Im ensul corp a) „p ie p ­ „Schimbul de noapte"), Vic­ V. CHIRCULESCU
tu lu i" de piairA şi b e'o n , care
uneşte d o u i d ealuri în alte. D c tor Sylvestcr („Aşteptare" , ALTE RELATĂRI |N PAGINA
pe acu m , b a ra ju l Indica d im en ­ M ecan izato rii O clav ian D an e şt V io rcl C rlşan dovedesc o gri JA sporitA fa(A dc pregătirea unei baze tem ein ice recoltei viitoare. P e ogoarole coop nrativei agricole „Peisaj urban"), losif Matyas A ll-A A ZIARULUI
siu nile im en su lu i tac dr a c u m u ­ din S lrb i, el cxccu tA tn ritm s u s ţin u i dtsculrea terenului destin at în sărain târilor de to am n ă . ro ia , > m
lare.
D ar şan tieru l, pc care sulele
de con structori finallzeazA Iti-
crArilc hid roteh n ice cc vor a si­
V alea Jiu lu i un debit sporii dc Eforturi amplificate pentru a asigura un ritm susţinut Cu planul pe 9 luni îndeplinit
gura oraşelor şi loca U tililo r din
n p l. se în tin d e pc o raz& dc 1
zeci de kilo m etri. Pentru n a- I
vea o Im agine de an sam b lu a- I j I. M. Barza
supra lucrărilor Intrate In etapa întregii activităţi economice
fin n lâ, am avut o con vorbire cu acest prim an al cincinalu­
in gin eru l Ş efan N ico la u , şeful i Minerii de la Barza lac
şan tieru lu i dc lu crări h id ro teh ­ din nou în aceste zile dova­ lui să obţină rezultate eco­
nice V alea Jiu lu i superior. da hărniciei şi dăruirii în nomice dc valoare. Planul
— VA propun sA inropem cu producţiei globale şi mrrfă
acele obiective care nu un te r­ muncă, prin îndeplinirea cu
m en dc pred am m ai ap rop iat. Organizarea moderna 10 zile mai devreme a pla­ este depăşit cu 15,2 la su­
— M ajoritatea lucrA rilor h i­ nului pe primele 3 trimestre tă. iar prin promovarea me­
drotehnice din V alea Jiu lu i se
aflA Intr-o etapă hotArltoarc ale anului. todelor moderne de extrac­
pentru acest an $1 cel viitor. Concentrindu-şi eforturile ţie. preparare şl a organi­
C a prim ă etap ă, prcvAzuiâ In în direcţia creşterii produc­
an u l In cu rs. în afară de ri­ dinamizează forţeie zării superioare a muncii,
d icarea b a ra ju lu i la cota dc 42 ţiei dc substanţe minerale u­ s-a obţinut un spor la pro­
de m etri, sc vor term in a, tn tile şi valorificării superi­
av al de b a ra j, lucrArile la stntin oare a acestora, colectivul ductivitatea muncit de pe­
de tratare n Apel c a ic va a li­
m enta lo calităţile din V alea J i u ­ I. M. Barza a reuşit ca în ste 15 la sută. C era m ica de H orezu — In estim a b ilă com oară dc artă pop ulară
lui cu un debit dc clrcA 800 dc productive pe şantier I. P. B. Deva ro m ân ea scă .
litri Pe secu n d a. A ici s-au te r ­
m inat op eraţiile de con strucţii
şl m o n taj. Tot In cursul ac es­ I întreprinderea de prefa- vităţii şi eficienţei muncii. Miercuri, 22 septembrie
tui ao se va p u o c in e x p lo a ta ­ j bricate din beton Deva este Ca urmare, de la începutul
re m agistrala de alim en tare cu 13 000 de apartamente! Ia­ urmînd ca pînă la 15 decem­ indicator de bază, conducerea
apă plnă in oraşul V u lcan , pc tă numărul de locuinţe con­ brie să ne achităm de ultime­ şantierului depune eforturi unul din primele colective anului şi pînă acum între­ O R A 10: D E V A (S A L A F E S T I­ cii socialiste Ş te fa n T rlp şa şl N i­
elrca 20 dc km . Sim u lta n , şan - persistente adoptind şi aplî- j din indusria hunedoreană, prinderea înregistrează de­ V A A L IC E U L U I „D E C E B A L ") i colae M ârcu lescu , artiştii p lastici
iJerul nostru va trebui să punA struite în ultimii 20 de ani în- le obligaţii ale acestui an. j care raportează îndeplinirea păşiri faţă de plan de 7,3 • „P re c u rso ri", se siu n e de co ­ lo s if E ngel şl P etre S u c iu şi m em ­
In exp lo ata re staţia «Ic ep u ra­ Ir-un singur oraş — Hune­ Dacă privim comparativ si­ cînd o gamă diversă de mă­ m u n icări ştiin ţific e d ed icată unor brii cen aclu lu i literar „F la c ă r a ',
re centralizată pentru Întreaga doara — şi de un singur co­ tuaţia din ultimii doi ani, suri tehnico-organizalorice ca­ i înainte de termen a planu- la sută la producţia globală, person alităţi ale ştiinţei şl cu ltu ­ O R A 18 : P E T R O Ş A N I (C A S A
V ale a Jiu lu i, in clu siv co lecto ­ j lui pe 9 luni la producţia 10 Ia sută ta producţia mar­ rii rid icate de pe m e lea gu rile hu- D E C U L T U R A ) :
rul m agistral pentru m unicipiul lectiv de muncă — şantierul constatăm că acelaşi număr re îşi dovedesc din plin efi­ j globală, marlâ. productivi- fă şi 13 la sută la producti­ n edorene. • D czb atcro — „R ealizări şl
P etro şan i. 4 al I.C.S.H Cifra în sine con­ de opartamente va fi execu­ cienta. O R A 20: D E V A (S A L A „ A R T A " ) : persp ective In activitatea cln e -
— Este Vorba, dacă am reţinut [ tatea muncii şt benctîdi. vitatea muncii. In aceeaşi • S p ectaco l susţinut de Teatrul clu b u rllo r" ;
bine, de staţia care sc co n stru ­ stituie o impresionantă carie tat in acest an cu un efec­ \ Succesul acestui harnic perioadă s-au produs supli­ de stat „V a le a Jiu lu i" Petroşan i • G a lă dc film e realizate de et-
ieşte la D en u ţoni. de vizită, fără a moi aminti AL. SANDULESCU colectiv muncitoresc are Ia cu -piesa „In teresu l g e n e ra l", dc n eclu b u rl.
— In tr-a d e v ă r, la acest o b iec­ celelalte realizări care i se tiv mult redus. Plusul va ii mentar 6 000 mc prefabrica­ A u rel B a ra n g a . O R A 20 : H A Ţ E G ( C A S A D E
tiv m -am referit, ş i aici lu crA ­ realizat exclusiv prin creşte­ bază efortul constant şi in­ te din beton şi s-au reali­ O R A 18 : H U N E D O A R A ( C A S ­ C U L T U R A ) :
rile dc con stru cţii s(nt term in a­ adaugă : îndeplinirea riguroa­ tens pentru punerea in va­ T E L U L C O R V IN E Ş T IL O R ): • Sp ectaco lu l „F eţe. feţe, la re­
te, In prezent cfccţn in d n -sc să şî înainte de termen a sar­ rea productivităţii muncii. loare a rezervelor de spo­ zat aproape 3.2 milioane lei • „A m crescut cu tin e, H une- vistă" prezen tat de T eatru l de es­
m o n taju l şi prim ele probe. S ta ­ cinilor anuale de plan, creşte­ beneficii suplimentare. d o ară" — In tlln lre cu eroii m u n ­ tradă D ev a,
fia am in tită va dispune dc u ti­ rea substanţială a productivi­ Pentru îmbunătăţirea acestui rire a producţiei, producti-
la je m oderne care vor asigura
ep u rarea ap elor m en ajere, tic tăţii muncii, reducerea preţu­
la toate lo calită ţile din V alea lui de rost şi altele.
Jiu lu i. V reau sA m ai precizez
şl faptul că p aralel cu lu cră ­ Nici în acest an construc­ cei din ţară, cît şl cel de pesta hotare, relevă varietatea pro­
rile m ai sus m en ţio n ate, co n ti­ torii hunedoreni nu-şi dez­ BISTRIŢA-NÂSĂUD 122 a te lie re -ş c o a lă
nuă in tr-un ritm alert şi lu c r ă ­ mint bunul renume cîştigat. duselor, calitatea acestora, adresind felicitări creatorilor aces­
rile tic regularizare a riului Jiu , Inginerul Teodor Dărămuş, tor bunuri, organizatorilor pavilionului. In şcolile judeţului Blslriţa-Năsăud au fost înfiinţate pină
precum şi a aflu en ţilo r săi. P in ă
In prezent S -a u con stru it asem e­ şeful şantierului, ne informea­ acum. cu sprijinul unor unităţi economice. 122 de ateliere.
nea d iguri de protecţie pc o ză că în primul semestru au BUCUREŞTI 100 000 de vizitatori la TG . MUREŞ Au fost definitivate schifele Sînt. de asemenea. în curs de organizare, amenajare şi dotare
lu n gim e de J2 k m . L u crările fost predate beneficiarului cu alte 169 de ateliere-şcoală. La Liceul de cultură generală din
vor fl fin alizate In în tregim e,
In an u l IM S. 00 de apartamente mai mult ai V-lea Pavilion de mostre de sistematizare a 44 comune Prundul Birgăulut funcţionează o ţesătorie arfislică şl un ate­
— R even in d la V alea de P eşti, decît sc planificase. Din cota lier de cioplituri în lemn fn care învaţă, la „şcoala muncii",
am observat pe un v irf dc deal irimestrului al treilea au fost
p con strucţie foarte reu şită, c a ­ predate 120 de apartamente, Cel de-al V-lea Pavilion dc mostre de bunuri de consuni, Institutul de proiectări din 12 comune, precum şl ale peste 200 de elevi şl eleve din clasele IX—XII. Tot aici a
re 6c în cad rează arm onios in deschis de 10 zile în Complexul e.vpoziţional din Capitală, se Tg. Mureş a definitivat schi­ oraşelor Reghin, Tîrnâvenl şt fost amenajată prin muncă patriotică o seră. La şcoala ge­
p e isaju l m on tan . C c destinaţie dîndu-se asigurări că pină la Sovata.
va avea ? slîrşîlul acestei luni vor fi ter­ află în atenţia publicului larg din ţara noastră şi a specia­ ţele de sistematizare a 44 nerală din Sîngeorz-Băl s-a înfiinţat un atelier de tricotaje
— D upă cum sc poate vedea, liştilor şi oamenilor de afaceri de peste hotare. In această pe­ La sistematizarea localită­ şi cusături cu motive naţionale, in peste 20 de ateliere-şcoală.
C o m p lex u l hid roteh nic de Ia minale încă patru blocuri cu rioadă, Pavilionul a fost vizitat de peste 100 000 de oameni comune cuprinzind 229 loca­ ţilor se are în vedere folo­
V a le a dc Peşti este am plasat un total de 280 apartamente, ai muncii din aproape toate judeţele ţării. lităţi. Au fost predate. dc sirea cu eficienţă sporită a copiii produc articole de artizanat, se Iniţiază în arta popu­
in tr-u n cadru natural deosebii rlepăsinriu-se astfel cu 100 dc lară tradiţională acestor locuri. La rindul lor. elevele capătă
do fru m os. De aceea, aici se Printre vizitatorii care au luat cunoştinţă direct. în aces­ asemenea, schiţele de siste­ dotărilor soctal-culturale e­
construieşte un ludei ,ur»r>iio cu apartamente sarcina de plan deprinderi practice în mînulrea maşinilor de cusut, în croi­
o ca p acitate dc I3u dc locuri, aferentă acestei perioade. te zile, de potenţialul actual al acestui sector al economiei ro­ matizare a localităţilor Bând, xistente. paralel cu crearea rea şl confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte. Alic în­
realizat după un proiect deo­ — Pentru ultimul trimestru mâneşti au fost numeroşi reprezentanţi ai unor firme comer­ Rîciu şi Sărniaş, localităţi unor noi unităţi. Speclalişl'ii
sebit de fru m o s, din beton a p a ­ deletniciri. între care timplărla şi lăcătuşeria sînt deprinse, dc
rent, care va fi dat in fo lo sin ­ — a adăugat inginerul Dără- ciale din Anglia. Belgia. Canada, R P. Chineză. R.F. a Germa­ care vor deveni importante au definitivat, de asemenea, asemenea. în ateliere-şcoală, dotate cu utilaje adecvate.
ţă la fin ele acestu i an Dc f.in t, muş — ne mai rămîn de rea­ cenfre urbane. Proiectanţii mai multe zone Industriale,
pină la sfirşltu l an u lu i 19:2, în ­ lizat 5 blocuri cu 350 de a- niei. Guadelupa, Guatemala, Italia, Israel. Libia. Maroc. Olan­
tregul co m p lex turistic dc la da. Polonia. R.A.U., U.R S.S., Venezuela şl din alte ţâri. şi arhitecţii institutului lu­ unde în anii viitori vor fi ri­
V a je a de P eşti va fi realizai in ­ parlaiuente. Trei sînt ridicate
teg ral, In clu siv m odernizarea complet la roşu, iar doua se Răsfoind cărţile dc impresii ale celor 10 pavilioane care crează in prezent la întoc­ dicate Importante obiective
dru m u lu i n aţion al U rlcan l —
C lm p u Iul N e ag . altă într-un stadiu avansat de adăpostesc mai bine de 70 000 de exponate, vizitatorii, atît mirea proiectelor pentru alte Industriale.
execuţie. La sfîrşilul lui oc­
MIRCEA NEAGU tombrie vom începe predările,