Page 74 - Drumul_socialismului_1971_09

2 DRUMUL SOCIALISM ULUI* Nr. 5196 • MIERCURI 22 SEPTEMBRIE 1971

Plenare de dezbatere a activităţii politico-ideoiogice

La Deva a avut loc plena­ Propunerile şl sugestiile fă­
ra lărgită cu activul Consiliu­
consacrată dezbaterii sarcini­ MUNCA POLITICO-EBUCATIVĂ, cute de cei care au luat cu­
sindicatelor,
lui judeţean al
vlntul au contribuit la com­
lor mari şl de răspundere ce pletarea «! Îmbogăţirea pla­
nului de măsuri adoptat.
revin organelor şi organizaţii­ In cadrul plenarei a luat
lor sindicale din programul FACTOR MOBILIZATOR Al cuvlntul tovarfişul Fiorea Chi-
de perfecţionare a activităţii tu, /care a făcut clleva obser­ Medalion cinematografic
politico-ideoiogice, de educa­ vaţii şl recomandări In vederea
ţie comunistă a oamenilor creşleril contribuţiei sindica­ „Mihai lacob"
muncii adoptat de conducerea lelor la educaţia multilatera­
partidului, pe baza propuneri­ SALARIAŢILOR LA iNFAPTUIREA lă a salariaţilor. Ieri seara, la cinemato­
lor tovarăşului N l c o l a e în încheierea lucrărilor a graful „Patriau din Deva, „Darcleen, „Celebrul 702",
„Străinuln (Premiul special
Ceauşescu, secretarul general . luat cuvlntul tovarăşul David un numeros public a parti­ al juriului la Festivalul in­
al Partidului Comunist Ro- Lazăr, care, arătţrd că munca cipat la întîlnirea cu regi­ ternaţional al filmului ro­
măn. La lucrflrile plenarei au de educaţie politică şi cultu- zorul Mihai lacob, în cadrul mânesc de la Mamaia —
participat tovărăşii Davld La- ral-educotivă n-a cunoscut iinui reuşit medalion cine­ 1064) „De trei ori Bucureşti"
zăr, secretar al Comitetului nici o stagnare, a sublinial matografic. ( împreună cu Ion Popescu
judeţean Hunedoara al P.C.R. că aceasta activitate trebuie CineaMrul, cunoscut pu­ Gopo) „Aventurile lui Tom
şi Fiorea Chi|u. membru al SI PROFESIONALE să capele un caracter larg şi blicului hunedorean pentru Sawyer“ şi „Moartea lui Joe
Comltetutul Executiv al Con­ permanent pentru a ridica ni­ apartenenţa sa la aceste Indianul“ .
siliului Central al U.G.S.R, velul general de conştiinţă al meleaguri — este originar Cel mai recent film —,
Aria largă de probleme şl şurat sporadic, mal ales cu tistice trebuie astfel orientate maselor. Trebuie să asigurăm din Orăştie — s-a afirmat „Castelul condamnaţilorn ,
aspecte ale muncii politice şi prilejul unor zile festive, săr­ pentru ca ele să cuprindă salariaţilor hrana spirituală de tinăr ca un puternic ta­ ce evocă un episod din lup­
cultural-educative de masă a­ bători sau concursuri şi n-au piese şi clntece revoluţiona­ de care au nevoie, să culti­ lent in domeniul celei de a ta ostaşilor români in ul-
bordate cu exigentă şi res­ cuprins Întreaga masă de sa­ re, muncitoreşti şl patriotice, văm In rîndurile oamenilor şaptea arte. Chiar imediat timile zile ale războiului —
ponsabilitate partinică In In­ lariaţi, Ar fi ulii — spuneau să cultive idealurile nobile muncii spiritul de înaltă res­ după terminarea Institutu­ confirmă elocvent măiestria
formarea prezentată de tova­ vorbitorii — ca la nivelul co­ ale societăţii noastre socialis­ ponsabilitate socială, dragos- lui de artă teatrală şi cine­ şi maturitatea de creaţie a
răşul Brlncoveanu Pogea, mitetelor sindicatelor să se te, să ilustreze eroismul cla­ lea şl respectul fată de mun­ matografică „I .L.Caragiale", regizorului Mihai lacob.
preşedintele Consiliului jude­ organizeze colective de con­ sei muncitoare, al poporului, că, ordine şi disciplină, spi­ realizează împreună cu re­ Publicul a urmărit în con­
ţean al sindicatelor, precum ferenţiari care, pe baza unor să popularizeze larg înfăptui­ ritul gospodăresc, dragostea gizorul Mircea Drăgan fil­ tinuare cu viu interes filmul
şi In cuvlntul participanţilor, programe concrete, corespun­ rile, succesele obţinule In fată de partid şi popor, spiri­ Scen ă din sp ectacolu l cu poc m ul „G e lu ita " de Rariu S c le ja n , mul „Dincolo de brazim. La artistic „Castelul condamna­
a prilejuit o analiză multila­ zător cerinţelor şl necesităţi­ opera de făurire a noii orîn- tul de abnegaţie şi dăruire In prezen lnt cu p rile ju l dcscliid erll fe stiv a lu lu i „S a rm is" pe scen a c ă ­ scurt timp, urmează filmele ţilor".
m in u lu i cu ltu ral din S a rm lz c cctu sa
de stat
dc actorii T eatru lu i
terală şl aprofundată a muncii lor actuale, să facă expuneri, duiri sociale, sarcinile care muncă, de întrajutorare şî „V a le a Jiu lu i" din P etro şan i. F o to : I. L E IIO C Z K V
depuse de sindicate In acest să poarte discuţii şi să dea ne stau In fată şl la care fie­ colaborare tovărăşească.
domeniu, evldenţlindu-se os- răspunsuri, să ajute la înţe­ care om al muncii trebuie La loţl salariaţii — tineri şt
pectele pozitive, experienţa legerea şi interpretarea In sS-şi aducă contribuţia pe mă­ vîrstnici — să cultivăm ce­ Dialog cu cititorii j
bună şl neajunsurile care 6-au mod just a politicii interne sura capacităţii şl a puterii le mai înalte principii şi ca­ .,/'netele, răspunderi, idealuri “
manifestat, ce trebuie f3cut .şi externe a partidului şi sta­ sale. lităţi morale proprii omului Cunoscuţii scriitori bucu- ?
pentru ca mijloacele de Inllu- tului, a îndatoririlor şi obliga­ In cadrul dezbaterilor s-a orînduiril noastre socialiste, reşleni loan Meiţoiu, Ion r
ienjare în masă, de educaţie, ţiilor ce revin fieefirui sala­ subliniat necesitatea, — arătîn- pentru a forma cetăţeni cu o \ Dan şi Ion Nicolae Bucur, \
riat. du-se că în multe întreprin­ înaltă conştiinţă politică şî precum şi prozatorul hune- i
de ridicare a conştiinţei po­ Cluburile muncitoreşti, ca­ civică, oameni care fac totul \ Casa de cultură a sindicale- desfăşoară în întreprinderi şi lor materiale, al apărării cu doreon Radu Ciobanu, au a- *
litice să fie folosite cit mal sele de cultură ale sindicate­ deri s-a şi trecut la acţiune — din îndemnul conştiinţei şi se ţ lor din Petroşani a fost aseară pe ogoare, pe şantiere şi în ceririlor revoluţionare ale po
eficient. reorganizării brigăzilor artis­ t gazda participanţilor la coloc- instituţii. Pe umerii săi a­ porului nostru reprezintă as vut ieri, In sala festivă a )
lor, bibliotecile — arătau to­ tice de agitaţie. S-a Insistat dovedesc, în* orice împreju­ 1 viul „Tinereţe, răspundere, pasă însă în ocelaşi timp o lăzi înalte deziderate. La rea Liceului „Decebat" din De- L
Activitatea pe care noi am varăşii Ion Mardale, preşedin­ asupra folosirii gazetelor de rări, constructori dlrji, holâ- \ idealuri". Majoritatea celor va, o Intllnire cu cititorii. !
desfăşurat-o plnă acum — tele comitetului sindicatului perete, a gazetelor satirice, rîli, pricepuţi $i talentaţi ai ţ prezenţi era formată, cum e şi puternică responsabilitate so­ lizarea lor slnt chemate să Numeroşi tineri şi vîrst- »
spuneau tovarăşii Davld G v de la ICS. Hunedoara. Con­ panourilor de onoare, vitrine­ societăţii socialiste multilate­ ’ firesc, din lineri-salariaţi ai cială. El reprezintă generaţia contribuie o serie de factor nici, “participanţi la această \
—■ şcoala, institutele de în
vrilă, preşedintele Consiliului stantin Năstase, preşedintele lor cu rebuturi, agitaţiei vi­ ral dezvoltate. \ unităţilor economice şi insti- chemată să ducă mai de­ „convorbire literară", au i
municipal al sindicatelor Pe­ comitetului sindicatului de Ia zuale şi orale In grupa sin­ "La sflrşitul plenarei s-a a­ ^ Iutii lor din cadrul municipiului, parte şî să dezvolte tradiţiile vâţămlnt superior, organizaţii dezvoltat In discuţiile purta- J
troşani, Gheorghe Mlheţ, mai­ E. M. Lupeni, Gheorghe Dîrlen, dicală — veriga de bază a doptat o telegramă adresată , elevi, studenţi. Ei au avut ca de muncă şi revoluţionare de le de tineret, de masă şi ob te cu scriitorii problemele T
şteşti, aşezămintele culturale
care e animat poporul nos­
stru la Termocentrala Mintia, preşedintele comitetului sindi­ muncii sindicale — activita­ Comitetului Central ol P.C.R., L oaspeţi pe lovarăşii Ton Ciu- S-a subliniat, tn ocelaşi timp creaţiei artistice contempo- i
Ioochim Gherraan, preşedinte­ catului de la C.S Hunedoara, tea de educaţie a maselor tovarăşului Nicolae Ceauşes­ 1 ceanu, procuror la Procuratura tru, clasa muncitoare, In frun­ necesitatea ca tinerelul să In rane, subliniind datoria oa- 7
le comitetului sindicatului de Ştelan Ppp, preşedintele co­ trebuie intensificată sub toate cu personal, în care se ex­ 1 municipală Petroşani şi Septi- te cu comuniştii. Pentru a­ veţe, să se instruiască temei menilor de literatură şi artă »
la I.M. Barza şl Petru lacob, mitetului sindicatului de la aspectele. Mulli vorbitori au primă hotârîrea şi angajamen­ i mîu Kraus, lector la I M P. ceasta se impune ca el să fie nic si continuu, sâ-şl formeze de a oglindi In producţiile \
preşedintele comitetului sin­ F. C. Orăştie şi alţii — trebuie arătat cum pot şi trebuie să tul sindicatelor hunedorene 1 : n cuvinte emoţionante a- educat şî îndrumat cu grijă o cultură ideologică şi poli lor realitatea zilelor noas- l
dicatului de la E.M. Petrlla — să devină adevărate focare de fie folosite mai bine staţiile de a depune toate eforturile tre, abnegaţia şi ataşamentul *
cu toate părţile el pozitive, educare politică şi culturali­ de radioamplificare, clneclu- pentru traducerea în viaţă a \ ceştia au vorbit despre înal- şi responsabilitate. Educaţia lică temeinică pentru a putea constructorilor socialismului j
nu a-a ridicai la nivelul ce­ zare multilaterală a maselor. burile şi alte mijloace pentru programului de educaţie co­ i lele idealuri de care e ani- In spiritul muncii productive, da cadre bine pregătite, con­ în opera de făurire a socie- 1
rut. Acţiunile cu caracter po­ Activitatea acestora trebuie a- ca munca de educaţie să fie munistă a oamenilor muncii. ^ mat astăzi tineretul din pa- al participării nemijlocite, a­ structori de nădejde ai socie­ lăţii socialiste multilateral i
litic şi cultural au fost lipsi­ xatâ mai mult pe educaţie, tot mai bogată In conţinut şi ţ Iria noastră, despre realiză- lături de ceilalţi oameni ai tăţii socialiste multilateral dez­ dezvoltate. In întrebările şi >
te de continuitate, s-au desfă- iar programele formaţiilor ar­ eficientă. N. BADIU răspunsurile formulate s-a \
^ rile, munca pe care acesta o muncii, la producerea bunuri­ voltate.
relevai atitudinea profund a- L
1 probatoare fată de îndatori­
rea literaturii de a reflecta
' Plenara lărgită a colegiului clubucarl, ptnfi Ia şoferlt de pe l Spectacole j y(nerey şj contemporaneitatea fidel procesul de transforma­ f
judeţean al medicilor şl far­ salvări care fac curse clan­ re politică, economică, ideo­
maciştilor care a avut Joc re­ ŞTIINŢĂ Şl CONŞTIINţĂ - destine cu maşinile". Pe scena căminului cultural logică şi culturală petrecut
cent, s-a desfăşurat eub sem­ O serie de medici se fac vi­ din Pui, un colectiv artistic Prof. Ionel Codreanu, activist al Comitetului jude­ în ţara noastră şi de a se a­
nul continuei perfecţionări a novaţi de nepăsare faţă de su­ ţean de partid, a susţinut In sala casei de cutlură din linia, în lumina recentelor
activităţii politico-ideoiogice şl ferinţele bolnavilor. Aşa slnt al Teatrului de stat „Valea Brad o dezbatere cu tema „Tineretul şi contempora­ documente de partid, în an­
cultural-educative, pe baza pro­ medicii Paul Zâgănescu, An­ Jiului" a prezentat piesa „In­ neitatea". samblul măsurilor preconiza­
gramului elaborat în acest DOUĂ CUVINTE CU ADlNC drei Pui, loan Lupu, Ofelia teresul general", producţie a In fata unei numeroase asistenţe, îndeosebi tinerel te de secretarul general al
sens de secretarul general al Moldovan care au adus pre­ reputatului dramaturg Aurel şcolar şi muncitoresc, s-au dezbătut probleme partidului, tovarăşul Nicolae
partidului nostru, tovarăşul judicii unor bolnavi prin în- Baranga. actuale ale generaţiei tinere, definind locul şi ro­ Ceauşescu, pentru îmbunătă­
Nicolae Ceauşescu. tlrzierea diagnosticului şl a­ lul tineretului In societatea socialistă, relevlnd sarci­ ţirea activităţii şî pregătirii
La lucrările plenarei au par­ gravarea bolii. La Casa dc cultură a sindi­ nile lui în opera construcţiei socialiste, precum şi mij­ politico-ideoiogice a tuturor
Consiliului Înţeles pentru
ticipat tovarăşii Sabin Boticlu, Participanţii au mai scos in catelor din Petroşani a avut loacele pe care societatea i Ie pune la Sndemînă pen­ oamenilor muncii.
vicepreşedinte al evidentă plecările nemotivate loc un spectacol al formaţii­ tru formarea sa mqjral-cetătenească şi înarmarea lui De asemenea, oamenii de
popular judeţean, dr. Viorel de la serviciu, eliberarea de lor şi brigăzilor artistice de cu o bogată pregătire politico-ideologicâ, culturală şi literatură au vorbit despre
Oncu, membru al Colegiului certificate medicale fără dis- ! agitaţie din Valea Jiului. profesională. proiectele lor literare. In
central al medicilor şl farma­ cernăralnt etc. De. asemenea, De asemenea, vorbitorul a făcut cunoscute principa­ încheiere a avut toc un re­
ciştilor, dr, Ion Constentino- MEDICO-SANITAR a fost aspru criticată atitudi­ Ambele spectacole au fost lele aspecte şi preocupări, probleme ale tineretului in­ cital de poezie susţinut de V-
pol, delegat al Ministerului nea călduţă a unor colective urmărite cu viu interes de un ternaţional. „ i membri ai cenaclului „Rit­
Sănătăţii, dr. Theodor Bfidău, de muncă fată de astfel de a­ numeros public. J muri".
directorul Direcţiei sanitare ju­ bateri, lipsa de fermitate In
deţene. Au fost, de asemenea, curmarea unor lipsuri. „Pentru
Hor de policlinică şi circa poale îmbrăca diverse forme,
prezenţi membrii colegiului 59 000 consultaţii şi tratamen­ de la prelinderea directă de a atinge parametrii ompuşi de
judeţean ol medicilor şi far­ te prestate la nivelul circum­ mită pină la adoptarea unei a- munca noastră — arăta dr.
maciştilor, secretaTl ai organi­ scripţiilor urbane. Aceasta do­ tiludini diferenţiate, de alcn- Ovidîu Frăţilă, de la policlini­
zaţiilor de partid din unităţile ţie sau bunăvoinţă faţă de a- ca din Petroşani — trebuie ca Eforturi deosebite pentru
sanitare, conducerile spitalelor, vedeşte devotamentul profesio­ numiti pacienţi, în scopul ob­ tot personalul medico-sonitar
preşedinţii comitetelor sindica­ nal integral, ataşamentul plin ţinerii de avantaje materiale să (ie Înarmat cu ideologia
le din aceste unităţi, medici de omenie fată de cei sufe­ personale. Aşa a procedat dr. marxisl-Ieninlslă, cu politica
primari şi specialişti, medici rinzi". Teodor Caba din Câlan, care partidului nostru. Dacă fn in­ grăbirea recoltărilor şi a
de circumscripţie. farmacişti, Relaţia medic-bolnov o reve­ se află în prezent Sn cerceta­ dustrie se duce o vastă acti­
cadre medii sanitare. nii des în discuţiile partici­ rea organelor de justiţie. îm­ vitate de reducere a rebutu­
In rîndurilc ce urmează ne panţilor. „Nu ne este indife­ potriva unor astfel de indivizi rilor, fn munca noastră aces­ însăminţărilor de toamnă!
vom opri la cîleva dintre cele rent — arăta dr. loan Micu, acţionează ferm legile statu­ tea ne sini tola) interzise.
mai esenţiale probleme care şeful secţiei chirurgie de la lui nostru. Sora V. Gabor de Pentru că ele ar însemna un
au polarizat atenţia tuturor Spitalul unificat din Hunedoa­ la sec|ia chirurgie şi femeia om invalid ori scos din socie­ şi vinete — deoarece la cul­
participanţilor. ra — modul cum ne adresăm de serviciu Silvia Todea de tate r . IU m A turile respective se pot pro­
Activitatea cadrelor medico- unui bolnav. De aceasla de­ Io pediatrie — Spitalul unifi­ ★ duce pierderi irecuperabile din
sanitare se Înscrie pe cîteva pind uneori refacerea capa­ cat din Deva — au ajuns pe Activitatea cadrelor modir/v produclie. Valorificarea supe­
coordonate majore, unanim cităţii lui de muncă, via­ banca acuzaţilor pentru între­ sanilare esle înlr-adevăr grea. nească, ce revine eonsiliilor de rioară a Întregii producţii o­
cunoscute, coordonate legate ta" . In aceeaşi idee, dr. Pe­ ruperea cursului normal al Cum arăta un vorbitor „viaţa conducere este onorarea e­ bligă consiliile populare comu­
de aspectele vieţii sociale In sarcinii. în spital nu e un spectacol xemplară a sarcinilor contrac­ nale şi conducerile unităţilor
continuă evoluţie. De aici re­ tru Noviody, secretarul orga­ sau, altfel spus. nu se com­ tuale, predarea integrală la să asigure mobilizarea tuluror
zultă că medicul de tip nou nizaţiei de partid de la Spi­ Alle abaleri deontologice pune numai din acle specta­ fondul de slat a cantităţilor forţelor de la sate, cu mic cu
trebuie să alăture activităţii talul din Vulcan spunea: „Pen­ conslau în exercitarea servi­ de produse stabilite. mare, ta strîngerea roadelor
sale cotidiene o solidă pregă­ tru medic, pacientul poate con­ ciului de călre unii medici în culare". Plenara lărgită a co­ Sub nici un motiv nu se mai grădinilor de legume.
tire profesională, permanent stitui un caz simplu, dar, pen­ slare de ebrietate. Despre cul­ legiului judeţean al medicilor admite tărăgănarea recoltării Pregătirea unei baze temei­
aclualizală cu noile cuceriri tru pacienl — indiferent de pa medicală ce se poale naş­ şi farmaciştilor a reliefat preg­ cartofilor. Ameliorarea timpu­ nice recoltei viitoare deţine un
in materie medicală. Intr-un natura bolii sale — are o mare te înlr-o asemenea situaţie, a nant misiunea majoră care stă loc de frunte pe agenda co­
cuvînt, el trebuie să se ali­ importantă felul în care medi­ vorbit deslul de convingător, în fala tuluror cadrelor medi- lui permite ca producţia să fie operatorilor şi a mecanizatori­
menteze permanent dintr-un cul se preocupă de sănătatea la plenară, dr. Tamara Câli- co-sanitare, a Întărit şi mai strinsâ în bune condiţii, să sc lor. Deşi era firesc ca pînă la
izvor nesecat : ştiinţa ! Dar, a- sa". nescu, şefa serviciului medi- mult convingerea că viata şi evite orice pierderi ce pot fi aceaslă dală să nu se mai ri­
ceasla nu este suficient Pe Oamenii In alb slnt oameni co-legal judeţean. sănătatea hunedorenilor se a­ provocate dc întirzierea lucră­ dice probleme deosebite, se
drept cuvînt. la ce poale fi u- cu un bogat tezaur sufletesc. „Trebuie să urmărim — spu­ flă pe mîinile unor oameni rii. constată tntîrzieri inadmisibile
liia o bună pregătire profesio­ Este cunoscut cazul unui me­ nea dr. Th. Bâdâu — întrea­ înarmaţi cu o profundă cu­ Intrucit se anunţă pericol de la condiţionalul şi schimbul
nală dacă. practic, ea ar fi u- dic operator din judelui nos­ noaştere a meseriei lor şi o cădere a brumelor, maximă a- seminţelor de grîu, la execu­
tîliznlă pentru satisfacerea u­ ga activitate din unităţile inaltă conştiinţă socialistă. lenţic şi operativitate sc cere tarea arăturilor, fertilizarea şi
nor interese personale? Iată, tru care împreună cu sora o­ noaslre, de la portarii spitale­ la recoltarea legumelor — ar­ pregătirea terenului. Faptul că
deci, că se impune ca medi­ peratoare, din lipsă de sînge, lor care au început să devină MARIN NEGOIJA dei, tomate, caslraveli, fasole la dala cînd trebuie trecut din
şi-au oferii slngele lor pentru
cul să aibă încă ceva : con­ a salva viata pacientului. plin la semănat cu toate mij­
loacele existente nu este pre­
ştiinţă ! Numai conştiinţa so­ gătită nici 35 la sută din su­
cialistă Ii călăuzeşte pe oa­ întregul complex de calită|î prafaţa planificotă, evidenţiază
meni, translormindu-i în ele­ profesionale şi morale ale u­ acut necesitatea ca tractoare­
mente active, dinamice ale so- nui cadru sanitar se verifică Forţele productive pe şantier le să fie folosite cu randa­
cielălii, cu o comportare etică In practică prin atitudinea sa
exemplară. Medicii care Îşi fa(ă de muncă şl, mal ales, ment maxim, in schimburi pre­
dublează buna lor pregăitre fală de omul bolnav. Actul lungite şi pe două schimburi
unde este posibil, la executa­
profesională cu o Înaltă con­ medical In sine esle in pri­ La fel de eficientă, a com­ ieru, secretarul comitetului sau dotarea excesivă a unor rea arăturilor şi a discuitului.
ştiinţă socialista, dovedesc mul rînd un act de responsa­ pletat el, s-a dovedit folosi­ de partid al şantierului; se puncte de lucru, fenomene tilaje şi forţă de muncă în- Cadrele tehnice din unităţi au
prin rezultatele muncii lor nu bilitate. Tn el slnt concentrate datoresc In primul rînd în­ tocmindu-se grafice pentru datoria să urmărească perma­
numai eficienta unei activităţi probitatea profesională, înalte­ rea schelelor autoridicătoa- tăririi disciplinei In stnul care-şi făceau oporipa nu de procurarea lor eşalonată. îm­ nent în teren calitatea lucră­
profesionale de Înalt nivel ci le calităţi etice şi morale. Dacă re. Pentru prima oară am u­ puţine ori în trecut. preună cu proiectantul şi
şi rolul determinant pe care 11 marca majoritate a personalu­ Am putea afirma că sub tilizat o schelă de acest tip formaţiilor de lucru, creşte­ Sub conducerea comitetu­ beneficiarul s-au luat măsuri rilor, neadmiţînd nici o aba­
au calităţile lor morale, cin­ lui medico-sanitar Înţelege acest aspect şantierul a cu­ cu doi ani în urmă. Astăzi rii responsabilităţii fiecărui lui de partid, la punctele de pentru predarea ritmică a tere de la tehnologiile de lu­
compo­
muncitor. Dacă un
stea şi corectitudinea comu­ sensul major al sarcinilor cu noscut tn ultima vreme un am renunţat cu desăvlrşire nent al echipei lipseşte ori lucru se desfăşoară o inten­ proiectelor restante — care cru stabilite. Paralel cu im­
pulsionarea ritmului
la Snsă-
Ia metoda clasică benefici­
nistă. „Aderenta corpului me- care este îndrituit, se mai In- important salt spre perfecţi­ nu se încadrează în ritmul să activitate agitatorică al însumează circa 1 000 de a- mlnţarea culturilor pentru ma­
dico-sanitar din unitatea noas­ tîlnesc, totuşi, şi carenţe de­ onarea întregii sale activi­ ind de aportul a 8 schele de activitate al celorlalţi, el cărei ţel este cunoaşterea de partamenle — astfel ca lipsa să verde şi a orzului — acţiu­
tră — spunea dr. Romulus Ru- tăţi. La sfîrşîtul Iul 1970, In autoridicătoare. către fiecare om a termene­ documentaţiei să nu ducă la ne la care realizările slnt pali­
su, directorul Spitalului unifi­ ontologice, abateri grave de la Hunedoara se construia pri­ Avantajele pe care aces­ este tras cu vigoare Ia răs­ lor intermediare şi finale tn stagnarea lucrărilor. Conco­ de, reprezentând sub 25 In su­
pundere de către
tovarăşii
cat din Deva — la problema­ elica medicală. Unul din as­ mul bloc din panouri mari tea Ie prezintă fa|ă de sche­ săi care îşi văd periclitate care trebuie să se execute o mitent se dpun eforturi pen­ tă din prevederile planului —,
tica realităţilor socialiste se pectele aceslei probleme, sub­ prefabricate. Evenimentul i­ lele clasice slnt incompara­ lucrare precum şi a sarcini­ tru organizarea mai raţiona­ trebuie început din plin semă­
poate exprima in cifre: peste liniat la plenară, constă Sn naugura o etapă nouă în ac­ bile : se montează şi demon­ propriile realizări. Aşa se lor concrete ce revin fiecă­ lă a punctelor de lucru şi natul grîului pe suprafeţele
9 700 internări pe primele 8 condiţionarea prestaţiei medi­ tivitatea şantierului, caracte­ tează într-un timp scurt de explică de ce, comparativ cu ruia pentru realizarea obiec­ extinderea la maximum po­ care sînt deja pregătite.
luni ale anului curent, peste rizată prin industrializarea numai circa 3 ore şi cu un anul 1970, numărul absente­ tivelor propuse. sibil a lucrului în acord glo­
24 400 consultaţii şi tratamen­ cale pentru obţinerea unor a­ masivă şi mecanizarea lucră­ număr redus de oameni; pot lor nemotivate a scăzut cu Mai slnt trei luni pînă la bal. Pentru completarea for­ Cunosclnd că un criteriu de
te acordate la nivelul servicl- vantaje materiale. Aceasta rilor. Pasul de început o fi utilizate plnă la mari înăl­ peste 50 Ia sută. Fiecăruia încheierea anului, dar con­ ţei de muncă, Sn special Ia bază In aprecierea eficientei
activităţi desfăşurate de orga­
încredinţează
i se
sarcini
fost continuat Intr-un ritm ţimi — 12 niveluri — prezin­ concrete pe care trebuie să structorii hunedoreni se gîn- meseriile deficitare — zidari, nizaţiile de partid, de consili­
tă o mare siguranţă în ex­
viguros astrel că în acest an ploatare şl pot fi refolosite le îndeplinească zilnic. desc insistent la sarcinile dulgheri, fierari-betonişli — ile populare comunale, condu­
mai mult de jumătate din ori de cile ori este nevoie. Deşi este profilat pe con­ mari care-i aşteaptă în 1972, şi permanentizarea cadrelor, cerile unităţilor agricole şi ca­
numărul de apartamente se La capitolul măsuri orga­ strucţia de locuinţe şi obiec­ cînd vor avea de executat şantierul s-a angajat să e- drele tehnice II reprezintă re­
Consfătuire pe tema execută prin acest procedeu nizatorice amintim extinde­ tive social-culturale, şantie­ peste 2 000 de apartamente, ixecute In acest an peste sar­ zultatele obţinute In producţia
care se dovedeşte a fl mult rea lucrului In acord global. rul 4 a preluat de Ia şantie­ adică de două ori mai mult cinile de plan un bloc de agricolă, se impune ca în a-
mal raţional şi eficient. In Dacă Ia începutul anului rele de construcţii industria­ declt în acest an. Perspec­ garsoniere care să asigure ce9te zile In ţoale cooperati­
vele agricole să se întreprin­
tiva li mobilizează, li în­
calităţii prefabricatelor viitor tehnologia se va ex­ doar 10 la sută din efectiv denumit COZ., care permite deamnă să chibzuiscă de pe condiţii optime de cazare dă măsuri politice şl organiza­
informaţional
le
sistemul
noilor angajaţi.
tinde devenind predominan­
era cuprins în această for­
tă. Folosirea panourilor pre­ mă de activitate, astăzi pro­ ţinerea unei evidenţe stric­ acum la măsurile pe care le Perseverenta care se de­ torice susţinute penlru mobi­
fabricate, prepararea centra­ centul este de 70 la sută, te a producţiei. Prin comple­ vor întreprinde pentru a se pune pe linia organizării su­ lizarea tuturor forţelor şi mij­
Zilele acestea, întreprin­ bricatelor din beton Bucu­ lizată a betoanelor şî morta­ urmînd ca pînă la sfîrşilul tarea zilnică a rapoartelor achita şi în continuare cu perioare a producţiei şi a loacelor la executarea în con­
derea de prefabricate din reşti. relor, mecanizarea aproape anului să ajungă la 80 la C.O.Z. conducerea şantieru­ aceeaşi operativitate şi res­ muncii, competenta, hărnicia diţii agrotehnice superioare a
lucrărilor agricole. Dc aseme­
beton Deva găzduieşfe o con­ Parlicipanţii la consfătuire în proporţie de 100 la sută sută. La lotul I întreg per­ lui ştie ce producţie a reali­ ponsabilitate de sarcinile şi dăruirea acestui colectiv, nea, oarganele agricole jude­
analizează stadiu! realizării a lucrărilor care solicită un sonalul, inclusiv cel admi­ zat fiecare om, formaţie, lot. încredinţate. După cum de­ hotărlrea unanimă a munci­
sfătuire pe tema calităţii ţene sînt chemate s& acţioneze
planului de calitate al pre­ mare volum de manoperă — nistrativ, lucrează în acord Cînd într-un sector sau al­ clara şeful şantierului, în pa­ torilor de a-şi păstra renu-
produselor. Vor participa in­ fabricatelor din beton, acţi­ săpăturile spre exemplu — global, obţinînd rezultate tul apar defecţiuni, se pot ralel cu predarea aparta­ mele cîştigat. constituie o cu întreaga responsabilitate
gineri şl specialişti din În­ unile deslăşurate in „Luna şi altele constituie, după care îl situează astăzi în lua măsuri operative fără a mentelor planificate pentru garanţie sigură că obligaţii­ penlru înfăptuirea sarcinilor
reieşite din scrisoarea tovară­
treprindere şi delegaţi din calltdţll-1971 organizarea părerea inginerului Mircea fruntea şantierului. se mai aştepta decada sau acest an constructorii se în­ le pe acest an vor fi înde­ şului NICOLAE CEAUŞESCU.
cercurilor de calitate şi a Moldovan, şeful adjunct al Rezultatele superioare ca­ luna. In acest fel întreprin­ grijesc de crearea frontului
celelalte 10 fabrici similare plinite înainte de termen, iar aportul lor trebuind să se e­
cursurilor de perfecţionare a şantierului, factorii hotărl- re se obţin acolo unde se a­ derea face zilnic reprogra- de lucru pentru anul viitor. debutul în 1972 va fi lot atil
din ţară, aparţlnînd Cen­ pregătirii proicsionale a ca­ tori care conduc la creşte­ plică acordul global, a afir­ marea utilajelor grele pe S-a făcut deja o estimare a de fructuos ca şi în anii an­ videnţieze in intensificarea rit­
mului dc lucru atît la recolta­
tralei Industriale a prela- drelor. rea productivităţii muncii. mat tehnicianul Grigore Bo- şantiere, evitindu-se golurile necesarului de materiale, u- teriori. tul culturilor lirzii cit şi Ia
însâminţarea culturilor de
toamnă.