Page 76 - Drumul_socialismului_1971_09

4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5196 • MIERCURI 22 SEPTEMBRIE 1971

La Palatul Naţiunilor Unite din N ew York Au început Prima reuniune a

COMENTARIU negocierile
S-a deschis a 26-a sesiune iordaniano- noului guvern egiptean

Mica insulă-stat Malta, cu o populaţie dc numai palestiniene CAIRO 21 (Agerpres). — Uniunii Socialiste Arabe în
a Adunării Generale a 0. N. U. 320 000 de locuitori, care peste 160 dc ani s-a aflat sub Citind postul de radio Djed- Luînd cuvîntul la prima re­ luna iulie şi al cărui obiectiv
DJEDDAH 21 (Agerpres). —
esenţial este dublarea venitu­
uniune a noului guvern egip­
dominaţia coroanei britanice, a sărbătorit la 21 sep­
lui naţional în decurs de zece
tean, preşedintele Anwar Sa­
tembrie şapte ani de la proclamarea independenţei.
Lupta poporului maltez împotriva dominaţiei stră­ dah, agenţia M.E.N. anunţă că dat a expus o serie de instruc­ ani, prin adoptarea q două
NEW YORK 21 (Agerpres). membri In Organizaţia Naţiu­ următoare ale acestei săptă- ine şi prăbuşirea imensului imperiu britanic după ccl în capitala Arabiei Saudite au ţiuni privind reorganizarea ac­ planuri cincinale. Vechile co­
— Marii, 21 septembrie, la nilor Unite. In acest sens, adu­ mini, după alegerea vicepre­ de-al doilea zăzboi mondial au determinat Londra, in avut loc marţi primele con­ tivităţii Cabinetului de Mi­ mitete ministeriale, a spus eî,
ora 15 (ora locală) s-a deschis narea a fost sesizată de reco­ şedinţilor Adunării Generale 1947, să acorde Maltei statutul de autodeterminare. De vorbiri între delegaţiile ior­ niştri, Adunării Populare şî sînt înlocuite cu un „Comi­
la Palatul Naţiunilor Unite din mandări ale Consiliului de Se­ şî preşedinţilor de comisii şi, fapt, această măsură a avut drept scop să intirzie a­ daniană şi palestiniană, în ca­ Uniunii Socialiste Arabe. El a tet al programului" în cadrul
New York a 26-a sesiune a curitate, precum şi de pro­ implicit după constituirea Bi­ cordarea independenţei depline. drul conferinţei de reconcilie­ spus că s-a trecut la o nouă Consiliului dc Miniştri. A-
Adunării Generale a Organi­ iecte de rezoluţie ale unui roului Adunării Generale, să re dintre autorităţile de la etapă de reorganizare a apara­ ccsl comitet va fi prezidat de
zaţiei Naţiunilor Unite. Ln grup de ţări prin care se soli­ fie adoptată ordinea de zi a In anul 1953, in urma presiunii Angliei, in Malta Amman şi unităţile de coman­ tului prezidenţial şî că mă­ premierul Mahmud Fawzi.
sesiune participă reprezentanţi cită primirea In O N U. a încă sesiunii, în varianta sa difu­ a fost amplasat cartierul general al forţelor maritime do palestiniene. surile adoptate în acest sens Caracterizînd sarcinile con­
ai 127 state membre, fiind trei state — Bouthan. Bşh- zată marţi la ONU. Aceas­ militare ale NATO din zona sudică a Europei, acţiune Cele două delegaţii stnt vor fi aduse la cunoştinţă po­
prezenţi peste 50 de miniştri rein şi Qatar — ţări care ta numără 109 puncte. prin care metropola încerca să (intuiască insula dc conduse de Riad Moufleh, fost porului. Totodată, Anwar crete ale fiecărui minister,'
ai afacerilor externe, miniş­ şi-au cucerit recent indepen­ Dezbaterea generală urmea­ complexul militar al pactului nord-atlanlic. ln dece­ reprezentant al Iordaniei în Sadat a anunţat că în provin­ preşedintele Sadat a subliniat,
niul al şaptelea, şi anume in anul 1964, Malta a do-
tri, precum şi alte perso­ denta. In felul acesta începlnd ză să înceapă luni, 27 septem­ Comitelui Superior Arab, şi cii vor fi create, într-un vii­ în special, necesitatea recupe­
nalităţi politice. Delegaţia brie, şi va dura pînă la 13 bindit independenţa, insă Anglia i-a impus un tratat de Khaled Al Hassan, mem­ tor apropiat, consilii populare rării a două milioane de acri
Republicii , Socialiste Româ­ de astăzi O,N U. numără 130 octombrie. Conform programu­ privind „apărarea reciprocă“ pe o perioadă de 10 ani, bru al Comitetului Executiv
nia ln sesiunea a 26-a de state membre. lui sesiunea urmează să se în­ prin care işi rezerva dreptul de a avea pe insulă baze al Organizaţiei pentru Elibe­ care vor avea împuternicirea de deşert prin utilizarea Ia­
a Adunării Generale este con­ Se prevede ca in zilele cheie pînă la 21 decembrie. militare aeriene şi navale. Politica Angliei şi a NATO, rarea Palestinei. de a controla activitatea gu­ cului de acumulare de la
dusă de Corneliu Mânescu, care urmărea transformarea Maltei intr-un bastion mi­ La tratative au asistat Has­ vernatorilor şi de a-i ajuta în Assuan. Printre alte sarcini
litar in Meditcrana, a fost sprijinită, in pofida intere-
ministrul afacerilor externe. san Sabri El Kholi, reprezen­ îndeplinirea obligaţiilor ce le care stau în faţa ministerelor,
Şedinţa inaugurală a fost tant personal al preşedintelui
deschisă de reprezentantul Se dezvoltă colaborarea româno- Anwar Sadat, şî Omar Sakkaf, 1 revin. Anwar Sadat a citat reorgani­
Norvegiei, Edward Hambro, ministru saudît al afacerilor Guvernul, a continuat şeful zarea totală a sistemului de
preşedintele celei dc-a 25-a bulgarâ în domeniul cinematografiei externe, însărcinaţi de preşe­ statului egiptean, va fi însăr­ învătămînt în (ară, prin folo­
sesiuni a Adunării Generale, dintele Egiptului şi Arabiei cinat să pună In aplicare sirea ultimelor cuceriri ale
care a rostit o scurtă cuvîn- oPTiumt Saudite să medieze pentru
tare. SOFIA 21. — Coresponden­ cele două cinematografii, în­ aplanarea conflictului îordn- „programul de acţiune naţio­ ştiinţei $i răsplndirea culturii
După constituirea Comisiei tul Agerpres, Constantin Ama­ tre care : gale festive, premie­ niano-palestinîan. nală” aprobat de Congresul in rîndurile populaţiei.
de verificare a deplinelor pu­ ntei, transmite ; Intre Uniunea re cinematografice, invitări
teri s-a trecut la alegerea de Stat ,,Cinematografia Bul­ reciproce pentru a participa
preşedintelui sesiunii. gară" şî Centrul National al Ia festivalurile internaţionale muu
Ca preşedinte al actualei Cinematografiei din Republica organizate in cele două ţări,
sesiuni a Adunării Genera­ Socialistă România a fost sem­ schimburi de experienţă, in­
le a fost ales Adam Malik, mi­ nată o înţelegere privind cola­ formaţii şi materiale cinema­
nistrul de externe al Indone­ borarea pe anii 1971—1972. în­ tografice, colaborarea In do­ ATLAS
ziei. ţelegerea prevede o serie de meniul producţiei şî difuzării
In continuarea şedinţei, A­ filmelor, schimburi de specia­ selor poporului maltez, de cercurile financiare pe care
dunarea Generală a examinat măsuri menite să ducă la in­ lişti, cumpărări-vînzări de fil­ le reprezenta partidul naţionalist, condus de Bora
cererile de admitere de noi tensificarea legăturilor dintre me şi altele. Oliver.
Dezaprobarea categorică a acestei politici de către
masele largi şi-a găsit expresia in cadrul alegerilor Ploi torenţiale in
parlamentare din 12 iunie 1971, cind partidul labu­
rist, condus de Dom Minloff, a obţinut majoritatea. Spania
Programul electoral care a sintetizat platforma politică
a Partidului laburist şi care a determinat victoria, Supte iicrsoane, dintre
stipula promovarea unei politici independente, extin­ care vn copil, şi-au pierdut
derea relaţiilor comerciale şi economice cu toate ţări­ t'iaţ-a in urma inundaţiilor
le, revizuirea acordurilor impuse dc Anglia, care afec­ provocate dc ploile toren­
tau suveranitatea tării. Prcluind conducerea, guvernul ţiale care au căzut luni in
laburist a trecut la aplicarea promisiunilor electorale U n u l din cele m ai m ari p ro ie cte In curs dc realizare in prezent provinciile spaniole Barce­
conţinute in program. Astfel, la sfirşitul lunii iunie, el In Iu g o sla v ia este linia ferată B e lg ra d —B a r, care va lega direct lona şi Geronc.
a cerut expres guvernului englez revizuirea întregului B elgrad u l (şt ţările europene cstlC c şl ce n tra le ), cu m odernul oraş Căile dc comunicaţie
cargo -p o rt B a r, tn sudul coastei ad rlaticc iu go slave.
complex de acorduri. Totodată, a interzis navelor flo­ In fo to g ra fic : con stru cţia v ia d u c tu lu i Ungă T h o v o -U z lc c . Barcelona—Gerone şi Bar­
tei a şasea americane să mai ancoreze in rada porturi­ celona—Valcnce au fost în­
lor malteze fără o autorizaţie prealabilă a guvernului trerupte luni seara. Trafi­
de la La Valletta. Lucrările Conferinţei generale cul feroviar a fost, dc ase­
Acţiunile legitime ale guvernului maltez au stir- menea, sistat pe mai multe
nil o adevărată furtună la Londra şi in alte capitale porţiuni in cele două pro­
ale ţărilor NATO, care au pus in funcţiune o adevă­ a Agenţiei internaţionale pentru vincii.
rată campanie de ameninţări cu „sancţiuni economi-
ce'1, Aceaslfi reacţie n-a fost de natură să intimideze
guvernul premierului Mintoff, care a declarat cu fer­ energia atomică înco un
mitate că, îndeplinind voinţa poporului maltez, nu va „ S ta rtfig h te r”
permite nimănui să dicteze condiţii ce contravin in VIENA 21. — Coresponden­ genliei internaţionale pentru )
rod flagrant cu prerogativele suverane ale Maltei. tul Agerpres, P. Stuncescu, energia atomică, participă la p r ă b u ş it!
La începutul acestui luni, guvernul dc la La Valletta transmite : In capitala Austriei această sesiune cu o delegaţie
a restabilit laxele vamale impuse combustibilului im ­ s-a deschis, marii după-amin- condusă de prof. loon Ursu, Un avion militar de tipul
portat in insulă pentru a fi folosit de forţele armate ză, cea de-a 15-n sesiune a preşedintele Comitetului de „Startfighter”, aparţinind
britanice staţionate aici, măsură cc a generat noi a- Conferinţei generale o Agen­ Stal pentru Energia Nucleară. forţelor aeriene olandeze, (
ţiei internaţionale pentru ener­ In prima şedinţă a fost n-
meninţări, care continuă să fie proferate şi astăzi. s-a prăbuşit luni diminea­
gia atomică. Peste 80 de dele­ doptată ordinea de zî a sesiu­ } ţa in apropiere dc localita­
Guvernul Maltei se declară insă hotărît să con­ nii, care include probleme din
gaţii ale ţărilor membre, pre­ tea Tcxel din nordul ţării.
tinue transpunerea in viaţă a programului său, care cele mal importante, rezultate I Pilotul a reuşit să se sal­
cum şi reprezentanţi ai unor
bre în domeniul aplicării ener­ (
se bucură de sprijinul activ al populaţiei, şi să nu din preocupările statelor mem­ veze cu paraşuta.
U .R .S .S . — L a C o m b in atul pentru p relu crarea p etrolului «lin R iazan a fost crc.itA o secţie sp e­ organizaţii internaţionale de
ciala cuprin zln d un com p lex de Instalaţii pentru rurAţarca ap ei rtc rezid uurile In d u stria le, care se renunţe la obţiunile sale de întărire a independenţei specialitate, iau parte* Ia lu­ giei atomice în scopuri paşni­
scucg In rtul O k a. C ap acitatea co m p îexu Ju l — cca. 220 000 m c ln 21 ore. naţionale. ce. Reuniunea va permite, de \ Accident fe ro v ia r
In fo to g ra fie : A cro ta n cu rile co m p le x u lu i. crările actualei reuniuni.
GH. CIOBANU asemenea, o largă dezbatere a ţ
Republica Socialistă Româ­ raportului anual al consiliului ţ Posfu? de radio Alger a-
nia, membră fondatoare a A- guvernatorilor, organul execu­ 7 nunţă că, marţi, la 12 kilo­
Sesiunea celor La alegerile locale din Norvegia tiv al Agenţiei internaţionale ) metri dc localitatea Biskra,
ţ a deraiat un tren de pasa-
pentru energia atomică.
In acelaşi timp. pe ordinea 1 geri şi mărfuri, care se in-
de zi sînt înscrise probleme 1 drepta spre Tougourt. In
două camere ale privind alegerea a 7 noi mem­ l urma accidentului, 22 de
Cea mai redusă participare după bri tn Consiliul guvernatorilor, t persoane şi-au pierdut via-
Parlamentului bugetul pe anul 1972, finanţa­ 1 ţa, iar alte 76 au fost ră-
l nite.
rea proiectelor de energetică
olandez cel de-al doilea războj mondial nucleară în ţările In curs de i Autorităţile algeriene au
dezvoltare, relaţiile agenţiei cu : ordonat deschiderea
unei
organizaţiile interguvernamen- ^ anchete pentru a determi-
MACA 21 (Agerpres). — to Ie. l na exact cauzele catastro-
Marti s-a deschis noua se­ OSl.O 21 (Agerpres), M- ln mul electoral pe opoziţia fa­ Lucrările actualei sesiuni se | Ui,
siune ordinară a Statelor ge­ Norvegia s-au desfăşurat, du­ ta de intrarea Norvegiei in vor desfăşura pînă la 30 sep­
nerale olandeze (cele două ca­ minică şi luni, alegeri locale, Pia|a comună, a obţinui cu 2,3 tembrie.
mere ale Parlamentului). ln In cadrul cărora au fost de­ la sulă mai mult decit în scru­
discursul honului, rostii de semnaţi aproximativ 13 400 de
regina Julîana, este prczcnlnt tinul local din 1967. Cenlriştii
„un tablou pesimist al situa­ reprezentanţi in cele 444 de au eişligat. potrivit aceloraşi
ţiei economice a tării" — re­ consilii municipale. Marti di­ dale preliminare, 12 la sulă
levă agenţia France Prcsse. mineaţa se cunoşteau rezulta­ din totalul voturilor, iat con­ D IN LU M EA C A P IT A L U LU I
După ce a lansai un apel pen­ tele votului in 295 din totalul servatorii — 18,4 la sulă.
tru adoptarea uno» măsuri ab­ municipiilor. Verdictul alegătorilor a de­
solut necesare redresării eco­ Potrivii datelor preliminare, terminat pe liderii laburişti să
nomice a tării, regina a arătat primul tc.'il de popularitate a declare că posibila aderare a Criza monetară interoccidentală
că „incertitudinile care se ma­ guvernului minoritar al parti­ tării la Piaţa comună va fi
nifestă in sistemul comercial dului muncitoresc (laburist), in- holărîlă în urma unul refe­
şi de plătiiniei occidental pot slalal în urmă cu şase luni, rendum, care va fi organizat
crea noi dificultăţi economiei a apărut nefavorabil pentru numai după cunoaşterea re­
Olandei, provocind inflaţie pe formaţiunea condusă de Tryg- zultatelor definitive ale nego­ Rezoluţia Consiliului comerţului
piaţa internă şi un deficit bu­ ve Brattcli. Deşi a oblinut cierilor cu reprezentanţii Co­
getar. munităţii Economice Europene.
Refcrindu-se la problemele procentajul ccl mai mare de şi al dezvoltării al U. N. C. T. A. 0.
de politică iniei naţională — voturi (d 1 , la sută din sufra­ In comentariile lor pe mar­
cărora discuisul tronului Ie n- gii). laburiştii au înregistrat ginea scrutinului municipal GENEVA 21 (Agerpres). — rul general al Fondului Mone­
< ordă un spaţiu restrîns — re­ un regres de 1,2 la sulă. in norvegian, observatorii eviden­ Consiliul comerţului şi al dez­ tar International pentru ca
gina Juliana a evocat atitu­ voltării al U.N.C.T.A.D. a a­ „interesele ţărilor in curs de
dinea favorabilă a guvernului comparaţie cu alegerile muni­ ţiază participarea redusă la doptat luni, în ciuda opoziţiei dezvoltare să fie luate ln con­
Olandei f-.ilă de restabilirea cipale de acum patru ani. vot o alegătorilor. La Oslo, de ţărilor industriale occidentale, sideraţie" pe parcursul evolu­
au creat d erută In
U ltim ele m ăsuri luate pe pia ţa occid en tală d eterm in ate de cri za m onetară
drepturilor legitime ale Repu­ In schimb, partidul de cen­ exemplu, s-a înregistrat cel rlndul in d u stria şilo r, care nu m al ştiu cu m c m ol bine : Râ lm p or te sau să exp orte. T răzn etu l cra- o rezoluţie recomandînd o de­ ţiei ulterioare a situaţiei sis­
blicii Populare Chineze la tru (agrarian), prezidat de fos­ mai redus procentaj de parti­ hu lu l fin a n cia r, 11 plndeştc dc a p ro a p e . plină participare a ţărilor In temului monetar înterocciden-
C a ricatu ră p u b licată ln z ia ru l vestgerm an „H a n d e lsb la tt* : un zbor ln n oapte, tn care n para-
O.N.U., pe rare a apreciat-o lele de bord — de data acca&ta d o la ri, m ă rci, y e n i, lire sterlin e — s-a u „d e fe cta t" şi nu m a l pot curs de dezvoltare la acţiuni­ tal.
ca „indispensabilă dcslindcrii tul prim-mînislru Per Bortcn. cipare după cel de-al doilea da sigu ran ţă co n d u că to rilo r in p an ică. le privind reforma sistemului Consiliul a hotărît să înscrie
tn lume". caro şi-n fundament progro- război mondial (619 la sulă). monetar occidental. Rezoluţia pe ordinea de zi a celei de-a
a fost adoptată cu 30 de vo­
turi, contra 16. treia conferinţe U.N.C.T.A.D.,
CONSILIUL ECONOMIC ŞI Reprezentanţii ţărilor în care va avea loc în aprilie—
SOCIAL INTER AMERICAN curs de dezvoltare au obţinui mai la Santiago de Chile, pro­
construire In Honduras, cu LONDRA. — In capitala 1972, informează agenlia CONDAMNA NOUA POLITI­ prin această rezolulic anga­
participare mexicană, a unuî Marii Britanii s-a deschis A.D.N. jarea de consultări cu directo­ blemele ridicate in rezoluţia
BRUXELLES — La Bruxelles a avut loc semnarea complex metalurgic si a unuî luni seara cea de-a doua CA ECONOMICA A S.U.A. adoptată.
Programului de punere in aplicare pe anii 1972—1973 combinat de celuloză. conferinţă mondială privind CIUDAD DE PANAMA 21
a Acordului de cooperare cullurală intre Republica tutunul şl efectele sale asu­ VIENA. — Regele Bau- (Agerpres). — La Ciudad de Un nou val de tensiune
Socialistă România şi Belgia. Din pnitea română, pro­ pra sănătăţii, la care parti­ douln al Belgiei şl regina Panama au luat sfîrşit lucră­
gramul a fost semnul de Gheoighc Sloiun, director a.i. cipă 400 de delegaţi din 22 Fabiola, au soslf în capitala rile Consiliului economic şi pe piaţa monetară londoneză
in Mînîsirrul Afacerilor Exlernc, iar * pai ton belginjiă de ţâri. Scopul principal al Austriei, intr-o vizită ofi­ social interamerican (C.I.E.S.).
de Jean Rcmiche, director general ln Ministerul Edu­ acestei reuniuni este de a se cială de cinci zile. Aceasta Tn cursul şedinţei finale, a LONDRA 21 (Agerpres). — ca Angliei a fost nevoită să
fost adoptat un proiect de re­
caţiei şi Culturii. face un schimb de opinii a­ este prima vizită a unui re­ zoluţie care condamnă noua Piaţa monetară londoneză a intervină in mai multe rinduri
J supra ultimelor descoperiri ge al Belgiei în Austria In politică economică a Statelor fost cuprinsă de un nou val pe pia|a schimburilor pentru a
privind efectele nocive ale cursul ultimilor 60 de ani şl Unite şi cere statelor indus­ de tensiune. Luni, pentru a susţine valoarea dolarului. Slă­
BELGRAD. — Agenţia Ta- cesului ric liberalizare a ex­ tutunului, asupra căilor de trializate să se abţină de la treia oară în decurs de patru birea cursului monedei ameri­
ntug anunţă că. la Invitaţia porturile» poloneze in Aus­ combatere ale acestora şi a­ ea este efectuată la invitaţia adoptarea unor măsuri ce pot săptamîni, de cînd autorităţile cane s-a manifestat mai înlîi
lui lostp Bioz Tito, preşedin­ tria şi mărirea unor contin­ supra modului de convingere preşedintelui acestei ţări, aduce prejudicii statelor în engleze au stabilit un curs flo­ în raport cu marca vest-ger-
tele R.S.F. Iugoslavia, preşe­ gente de mărfuri poloneze. a publicului să renunţe In Franz Jonas. curs de dezvoltare. tant pentru lira sterlină, Ban- mană şi yenul japonez, extin-
dintele U.C.I.. Leonid^ Brr.j- Totodată, părţile au holărit fumat. .zindu-se şi In raport cu lira
ncv, secretar general \il C.C. să devanseze cu trei luni in­ sterlină şi alic valute occiden­
tale. Acest nou val specula­
al P.C.U S., va face o vizită troducerea în relaţiile co­ SAIGON. — Oraşul Saî- Divergenţe între editori tiv asupra monedei americane
neoficială, do prietenie. în rner* iale reciproce o decon­ gon a fost din nou marţi BELGRAD. — In portul Iu­ BERLIN. — Agenţia este pus în legătură cu impa­
R.S.F. Iugoslavia, intre 22 şi tului ncvulular. scena unor puternice mani­ goslav Rijoka a ancorat o A.D.N. Informează că Ul- şi sindicatele tipografilor din Anglia sul înregistrat Ia încheierea
25 septembrie n.c. escadră de nave militare a- rlch Muller. director se­ LONDRA 21 (Agerpres). —
festaţii ale studenlitor, care parţlnind flotei Mării Negre natorial. insărcinaf do grafic, prezentate conducerilor reuniunii „grupului celor zece"
Si-au exprimat protestul fa­ Conflictul declanşat cu palru ziarelor şi editurilor de către care face improbabilă, în vii­
CIUDAD DE MEX1CO. - tă de farsa alegerilor „pre- a Uniunii Sovietice. Escadra, Senalul Berlinului occi­ zile în urmă in Marea Brita­ „National Graphical Union”. torul apropiat, o revizuire a
VARŞOVIA - La Varşo­ r.cşedir.ţiî Mexicului si Hon- menţionează agenţia Taniug, dental să poarte convor­ nic intre Asociaţia editorilor Ca urmare a divergentelor parităţilor valutelor occidenta­
via au luat stirşit tratativele raTuli i. I uis Echuverria şi zidenliale", pregătită de re­ vn face in portul amintit o biri cu Gunter Kohrt. se­ (N.P.A.) şi cele şase sindicate dintre editori şi sindicate, di­ le Această scădere valorică a
gimul de la Saîgon. Mani­
economice polono-auslrictc, Rnmon Frnesto Cruz, s-nu festanţii au incendiat nume­ vizită neoficială de cinci zile. cretar de stat. reprezen­ ale tipografilor, nu s-a soldat recţiile a opt cotidiene ce n- dolarului, care revine ciclic
anunţă agenţia P.A.P. Cu ar iulîh-.ît recent pe teritoriul roase afişe electorale, anga- tant al guvernului R.D. cu rezultate pozitive după ne­ por la Londra şi Manchcster au înaintea reuniunilor monetare
cest prilci. a fost semn l vie.vica- penhu a examina o Germane, a contraman­ gocierile de luni, deşi Victor hotărît ca ziarele să nu apară interoccidenlalc era. dc altfel,
un protocol ea-c reglemen­ -orie de proiecte de rolubo- jind timp de mai multe BERLIN. - La Berlin a dat Inlilnirea pe care Feather, secretarul general al nici marii. Aceasta este a treia prevăzută, avînd în vedere
tează schimburile economice r re economică elaborule în orc ciocniri violente cu for­ fost semnat protocolul cu urma să o aibă cu a­ T.U.C.. a încercat o mediere. zi consecutivă in care popu­ deschiderea, la începutul săp-
dintre cele două ţări pe a­ crnun de cele două lări ţele poliţieneşti, care au fă­ privire la schimbul dc măr­ costa la x22 septembrie După cum s-a mai anuntat. c- laţia britanică este lipsită de tămîniî viitoare, a adunării a-
înţelege­
a.c., conlorm
nul 1972, Protocolul prevede Printre altele, cui doi şefi de cut uz de gaze lacrimogene furi dintre R.D. Germană şl rii stabilite anterior. dîtorii au refuzat să satisfacă ziare. Sindicalele lucrătorilor nualc a Fondului Monetar In­
ternaţional, adunare ce va fi
din sectorul poligrafic urmea­
lărgirea in continuare a pro­ stat au discutat proiectul de pentru a-i dispersa. R.P. Mongolă pentru anul revendicările cu caracter eco­ ză să propună editorilor o so­ precedată duminică de o nouă
nomic ale celor peste 30 000 luţie comună pentru a se pu­ rundă de convorbiri Intre „cei
de lucrători din sectorul poli­ ne capăt conflictului. zece".
Redacţia şl administraţia ztarutuii Deva, ştr. Dr. P. Groza, nr. 35, Telefoane nr. 123 17 sl 115 89. Tiparul i Întreprinderea poligrafică Deva.