Page 80 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 80
‘ 4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 197 0 JOI 23 SEPTEMBRIE 1971
VESTI DIN TMILE SOCIALISTE
ADUNĂRII GENERALE A O.N.U. R. s. CEHOSLOVACA tale. Complexul din Sver zăcămint de minereu de
dlovsk este prima din cele bauxita. Potrivit aprecierilor
In istoria economiei ce 30 de unităţi similare ce se
i NEW YORK 22 (Agerpres). Cu acest prilej, secretarul hoslovace acest an a intrat vor construi în Uniunea specialiştilor, rezervele de
— Miercuri. 22 septembrie, general al O.N.U., U Thant, ca o perioadă a recorduri minereu aflate aici se ridi
eu continuat lucrările celei a rostit o scurtă alocuţiune. lor miniere. Au fost depă Sovietică pentru asistenţa că la circa 100 milioane to
de-a 26-a sesiuni a Adunării „Este de bun augur — a şite cele mai mari reali autoturismelor produse de ne, siluind astfel zăcămîn-
Generale a Organizaţiei Na declarat U Thant — faptul zări cunoscute fn tară şî gigantul de pe Volga. lul printre cele mai impor
ţiunilor Unile. In şedinţa de că Adunarea Generală îşi străinătate. Este, si aceas R. P ALBANIA tante din ţară.
dimineaţă s-a procedat la ale deschide sesiunea sporind fa ta, o dovadă a eforturilor R.P. UNGARA
gerea preşedinţilor comitete milia naţiunilor care trece pe care minerii cehoslovaci In districtul Vlora din
lor Adunării Generale. Au de la 127 la 130 de membri. le depun pentru a contribui R.P. Albania au avut loc Gazele naturale îşi găsesc
fost, de asemenea, aleşi cei Reprezentînd regiuni extrem la rezolvarea uneia din ample lucrări pentru con o întrebuinţare din ce în ce
17 vicepreşedinţi ai Adunării de diferite şi dotate cu cul problemele stringente ale struirea unui canal, menit mai diversă In economia
Generale. economiei tării — echilibra să adăpostească o magistra naţională a R.P. Ungare. In
turi şi tradiţii variate, acest lă de gaz metan cu o lun cincinalul în curs, consumul
Tot In cursul zilei de rea balanţei de combustibil.
miercuri a avut loc ceremo eveniment stă mărturie pro Obiectivele fixate acestui gime de 28,5 kilometri. Lu de gaze naturale va fi de
nia înălţării drapelelor noi digioasei diversităţi a lumii sector-cheie al industriei crările, de mare dificulta aproximativ 23 de miliarde
lor state primite în O.N.U. si, totodată, vitalităţii orga cehoslovace stnt mari. Din te, datorită traseului acci de metri cubi, fată de 13
straturile adinei ale pămln- dentat, au fost efectuate în miliarde în cincinalul tre
— Bhutan, Bahrein şi Qatar. nizaţiei noastre". L A O S . — In prim ele şase lu nt ale acestu i an , forţele palrlo lice din L aos au se«s din lupta cursul a 7 ore prin mun cut. Trei mari oraşe din
32190 de soldaţi in a m ici, au dobo rit 9au av aria t ia sol 651 av io an e si elicoptere in am ice, au scos tului şi din exploatările „la
din fu n cţiu n e ap roape 800 de v e h ic u le m ilitare si 11 000 de arm e. zi" urmează să se extragă ca voluntară a peste 18000 R.P. Ungară vor fi conec
In fo to g ra fie : P atrioţi Jaoţie n| ln tr-o am b u scad a . anul acesta circa 111 milioa de muncitori, ţărani coope tate la reţeaua de alimen
ratori, intelectuali, elevi etc.
tare cu gaze naturale.
Ziua României la A ne tone de huilă şi lignit, Au fost terasatî Şi transpor R.P. POLONA
pentru ca Ia sfirşîtul cinci
taţi circa 21 000 metri cubi
nalului această cantitate să
Tîrgul de la Plovdiv încheierea reuniunii Consiliului atingă 115—118 milioane de pămînt. deosebită in Polonia o amplă dezvolta
Industria sticlei cunoaşte
Noua conductă de gaz me
tone. Comparativ cu volu
tan va avea o
mul extracţiei din anul 1970,
re Datorită mai ales calită
importantă pentru economia
Ministerial al Pieţei comune sarcina fixată pentru acest naţională, menţionează a- ţilor pe care le întrunesc
an reprezintă un plus
de
SOFIA 22. — Corespon cretar al C.C. al P.C.B., pre genlia A.T.A., o singură fa produsele acestei ramuri e
dentul Agerpres, C. Ama şedintele Consiliului de Stat 1.5 milioane tone. brică economisind anual, conomice, ele se bucură de
ntei, transmite : Miercuri, al R.P. Bulgaria, şi de alţi prin utilizarea gazului trans o frumoasă apreciere în cele
22 septembrie, la Tîrgul de conducători de partid $î de BRUXELLES 22 (Agerpres). ţionale în sarcina unor or terne al Olandei, Theo Wes- U. R. S. S. portat de conductă, 21 000 40 de ţări, de pe aproape
la Plovdiv a fost organiza stat bulgari. Cu acest pri — Luni şi mărfi s-a desfăşu ganisme suprastatale ale terlerp, a precizat că „aceas în oraşul Sverdlovsk se tone petrol sau 38 000 tone lonle continentele, unde sînt
tă „Ziua României". Cu a lej, Todor Jivkov şi-a ex rat la Bruxelles prima reuniu C.E.E., a respins în mod ca ta va constitui o serioasă es află intr-un stadiu avansai huilă. Totodată, folosirea ga exportate. Valoarea produ
cest prilej, directorul pavi primat satisfacţia pentru ca ne. după vacanţa parlamen tegoric această propunere. caladare în direcţia unui lucrările de construcţie a zului melan în cadrul proce selor de sticlă exportate în
lionului a prezentai princi racterul reprezentativ al pa tară de vară, a Consiliului La sfirsitul reuniunii Con război comercial". Cu privire unui important complex de selor de producţie va duce străinătate s-a ridicat de la
palele produse expuse, prin vilionului românesc, a a Ministerial al Pieţei comu siliului Ministerial a fost or la aceeaşi intenţie, Ralf Dah- deservire a automobilelor la ameliorarea simţitoare a 29 milioane de zloţi în 1965,
tre care strungul Carusel dresat felicitări pentru rea ne Timp de două zile, miniş ganizată o conferinţă de presă rendorf, membru al Comisiei „Jiguli", construite în ora calităţii produselor. la aproape 50 miIioan6 de
in cursul căreia între altele
de 1 250 mm, locomotivele lizările obtînute şi înalta trii afacerilor externe au a au fost reafirmate criticîle CLB.E., însărcinat cu problemele şul Toglialti. Posesorii au zloţi în 1970. Prin ridicarea
Diesel-hîdraulice, tractoare calitate a produselor, urînd, bordat o serie de aspecte ale comerţului exterior, a spus la toturismelor de acest lîp R.S.F. IUGOSLAVIA unui nou mare combinat de
le, autocamioanele, cine- totodată, mult succes in actualei crize monetare inter- ia adresa măsurilor protectio- rîndul său : „Ceea ce mă în vor beneficia de o gamă lar sticlărie la Jaroslaw, cotele
scoapele româneşti. Afluen dustriei noastre. Oprindu-se occidentale, agravată ca ur niste instituite de S.U.A. Re- grijorează mai mult este a gă de servicii, începind cu In Munlîi Bosniei şi Her- destinate exportului vor
ţa ■ de vizitatori şi ,de oa mai mult în fata strungului mare a măsurilor proLeeţio- ferindu-se la intenţia Statelor cest nou exemplu al unei ac reglarea unor piese sî ter- tegovinei, geologii iugoslavi spori anual cu 40 ptnă la
meni de afaceri a marcat Carusel, pe care l-a văzut nişte adoptate luna trecută de Unite de a institui, începlnd ţiuni unilaterale pe care Was minînd cu reparaţiile capi au descoperii un important 50 la sută.
Interesul manifestat fată de în funcţiune, Todor Jivkov Washington, precum şi pro de la 15 octombrie, contin- hingtonul intenţionează s-o
produsele prezentate de cele s-a referit la necesitatea bleme legate de preconizata gentarea importurilor de pro întreprindă, după măsurile u
17 întreprinderi de comerţ dezvoltării în continuare a lărgire a C.E.E. Miniştrii au duse textile, ministrul de ex nilaterale deja cunoscute".
exterior româneşti care par colaborării între cele două încercat, dar fără succes, să - i
ticipă la actuala ediţie a ţări vecine şi prietene. A ajungă la un acord asupra
Tfrgului de la Plovdiv. precieri deosebite la adre cererii ţărilor candidate Ia
sa pavilionului românesc a C.E.E. privind limita zonelor Măsuri care lovesc interesele
★ de pescuit destinate exclusiv
Tîrgul de la Plovdiv a avut şi Stanko Todorov, flotelor naţionale. Problema A T L A S
fost vizitat la inaugurare preşedintele Consiliului de va fi reluată In discuţie la muncitorilor metalurgişti vest-germani
de Todor Jivkov, prim-se- Miniştri al R.P. Bulgaria. viitoarea reuniune a Consiliu
lui Ministerial, care se va ţi BONN 22 (Agerpres). — considerată de Herbert van }
ne în luna octombrie la Lu Conducerea concernului Thy- Huellen, preşedintele Asocia
xemburg. Un alt eşec înregis ssen din Duisburg a anunţat ţiei industriaşilor din metalur
trat la reuniunea de la Bru că, incepînd de la 4 octom gie, „mult mai serioasă decît
xelles constă în respingerea brie, 1 600 de muncitori me se credea pină acum", lntr-o
propunerii comisiei executive talurgişti vor trece la săptă- declaraţie făcută, Huellen a
ca pe viitor membrii Parla mîna de muncă redusă cu re arătat că industria metalurgi
mentului european (organism ducerea corespunzătoare a sa că are în prezent puţine co
consultativ al „celor sase") lariilor. Această cifră se a menzi care nu pot garanta pe
să fie aleşi în mod direct, daugă deja la încă un nu termen lung menţinerea tutu
fără a mai fi desemnaţi de măr de 600 de salariaţi care ror locurilor de muncă. El a
organul legislativ al fiecărei au fost loviţi de măsuri ase enumerat, printre cauzele a-
ţări. (In prezent, acest Parla mănătoare. Administraţia uzi ccslei situaţii, pierderile la
ment este e alcătuit din 142 nelor metalurgice din Ober- export în urma introducerii
de deputaţi, cîte 36 reprezen- hausen a hotărît, la rîndul ci, cursului flontant al mărcii, JA P O N IA . — D ep aria m cn u it dc cercetare Şi proiectare al co m
lînd Franţa, Italia sî R.F.G., drastici reduceri a săptămînii micşorarea cererii interne, paniei Jap oneze „In tern a ţio n a l T c le g ra p h and T elep fo n c*, a rea li
cîte 14 reprezentînd Belgia de lucru. Toate aceste măsuri precum şi introducerea supra zat prim ul telefon din lum e ca p a b il sâ tran sm ită şl să recep ţio
neze sim ultan m esaje scrise şl vorbite „L o tte r-rh o tic".
vor afecta direct veniturile taxei americane de 10 la su Ln fo to g ra fic : Im agin e a a p a ra tu lu i telefon ic „L e ttcr-P h o ite “ .
şi Olanda şi 6 Luxemburgul).
metalurgiştjlor vest-germani. tă. fn concluzie, Huellen â
Franţa, care este împotriva Situaţia în industria meta apreciat că „locurile de mun
trasferârii competenţelor na lurgică vest-germană este că nu mai sini sigure".
Evoluţia crizei J
monetare inieroccidenfale j
Alegerile legislative anticipate din Danem arca
• Manifestări de nemulţumire faţă de măsurile \
protecţioniste luate de S.U.A. 0 Administraţia State-
O pierdere serioasa pentru lor Unite intenţionează să menţină suprataxa de 10 ^
ţ
la sută asupra importurilor t
coaliţia guvernamentala tripartita ClUDAD DE MEXICO 22 WASHINGTON 22 (Ager- j
(Agerpres). — Ţările latino- preş). — Ministrul american \
COPENHAGA 22 (Agerpres). pentru a guverna, deşi partidul nez, Hilmar Baunsgaard, a de americane continuă să-şi ma al finanţelor John Connally, i portului New York.
Onnf/M m nrrti n/'f li) ti • noul
— Alegerile legislative antici radical, al premierului Hilmar clarat la posturile de televi nifeste nemulţumirea fală de - . i A A a ' Conform proiectului,
a confirmat marţi că Admi
pate, care s-au desfăşurat Baunsgaard, şi-a păstrai cele ziune că baza unui guvern măsurile proteclionisle luate nistraţia Statelor Unile in \ aeroport, care va înlocui
marţi în Danemarca, s-au sol 27 de locuri deţinute anterior. majoritar tripartit nu mai exis de S.U.A., prin instituirea su lentionează să menţină supra- \ cele 3 aeroporturi terestre
dai cu o pierdere serioasă pen Consultarea in faţa urnelor tă. Liderul partidului social- prataxei de 10 la sulă asupra taxa dc 10 la sută asupra im- t (Kenncdy, ha Guardia şi
tru coaliţia guvernamentală a însemnat un succes pentru democrat, Jens Otto Krag, a importurilor industriale. Pre porturilor „cel puţin pină : Ncwark), existente in pre
tripartită. Două dintre parti partidele socîal-democrat si cerut ca actualul guvern să şedintele Hondurasului, Ra- cînd vom avea speranţa sub- ţ zent, urmează n fi amplasat
dele coaliţiei au pierdut îm socialist popular, care au pro demisioneze, singura soluţie mon Ernesto Cruz, aflat în- stanlială că balanţa noastră 1 la 5 km de constă. Legătu
preună, 10 mandate : partidul gresat de la 62 la 70 de man posibilă fiind, a afirmat el, tr-o vizită oficială în Me dc plăti ar putea fi cchili- \ ră cu pămintul se va face
conservalor rieline în prezent date şi, respectiv, de la 11 la crearea unui guvern minoritar, xic, a declarat că în cazul brată pe parcursul mai mul- • prin trenuri rapide care
31 de mandate, fată de 37, iar 17 mandate. format de partidul său. La a- în care S.U A nu vor supri tor ani". ’ vor aduce pasagerii avioa
partidul- liberal de dreapta, 30 Din cele 175 de locuri ale ceasla, premierul a răspuns că ma suprataxa de 10 la sută nelor in 10 gări situate în
de mandate, fată de 34. Astfel, Folketingului, 87 revin celor situaţia post electorală trebuie ln legătură cu atitudinea » New York şi aglomerările
coaliţia tripartită nu mai po două partide socialiste. examinată de către toate par care afectează importurile S.U.A. la conferinţa dc la ^ urbane învecinate
sedă majoritatea necesara Observatorii subliniază că tidele si că formarea unui nou industriale, lara sa va apli Londra a grupului „celor ze- i Costul realizării aeropor
ca un tratamcnl asemănător
adepţii aderării Danemarcei la guvern, indiferent cui î-ar re mărfurilor nord-amerîcnnc. ce". Connally a declarat că * tului plutitor este estimat
Piaţa comună au pierdut teren, veni această misiune, necesită guvernul său urmăreşte să ) la 8 miliarde dolari. Jumă
ca urmare a înfrîngerii celor timp Preşedinţii Hondurasului. Ra- obţină schimbări substanţiale l tate din această sumă ar
R.D. Germane şi Republicii doi fervenţi partizani a] aces Paralel cu alegerile legisla mon Cruz, si Mexicului, Luis în relaţiile monetare, corner- • putea fi obţinută din vîn-
Echeverria, au declarat în ca
Guineea, maiti a fost sem teia, partidul conservator si tive, In Danemarca a avut loc claie si mii ilare, cu partene- 1 zarca celor 2 000 ha pe ca
NEW YORK. — Gun- nat la Berlin un protocol partidul liberal de dreapta, şi referendumul pentru aprobarea drul unei conferinţe de pre rii .Ultima precizare a lui \ re se intinde aeroportul
nar Jarring. ambasado privind schimburile comer a succesului partidului socia hotărîrii parlamentului de a să că înlrevederea lor are Connally constituie o confir- t Kenncdy Termenul de rea
rul Suediei la Mosco ciale dintre cele două lari list popular, oponent ferm al coborî majoratul electoral de •drept scop „stabilirea unor mare a intenţiei S.U.A. de 1 lizare a proiectului este
va şl reprezentant spe pe anul 1972, care prevede aderării. la 21 la 20 de ani. Cu 1 595 098 măsuri strategice care să a n deplasa o parte din povara ) anul 1085.
cial al lui U, Thant' pen dezvoltarea comerţului bila După anunţarea rezultatelor de voturi, alegătorii danezi au pere preturile produselor lor cheltuielilor militare pe urne
tru Orientul Apropiat, teral şi a colaborării econo alegerilor, primul ministru da aprobat decizia parlamentară. pe piaţa mondială". rii aliaţilor lor occidentali. Inunda fii
a sosit marii seara Io mice.
New York pentru a a în Catalonia
sista ta dezbaterile A Inundaţiile care s-au pro
dunării Generale a BOGOTA. — Universitatea dus luni tu Catalonia, iu
O.N.U. Gunnar . Jauing Naţională din Bogota — cea provinciile Gerona şi Bar-
urmează să aibă o se precum si a termenelor de mai mare din Columbia — „(KANSSAHARIMflll' -UN GRANDIOS PROIECT AFRICAN cetona, au provocat moar
plată. Acordul este similar
rie de întrevederi cu a fost ocupată de către ar tea a 12 persoane. Comu
celor realizale de guvern cu nicaţiile telefonice rutiere
diplomaţii sosiţi la New alte bănci care operau pe mata ca urmare a refuzului şi feroviare continuau marţi
studenţilor de a accepta mă
York Ia actuala sesiu teritoriul chilian. „First Na surile impuse de autorităţi La El Golea, una din cele considerare ideea construirii fi încheiata în 1980, investi un pol al schimburilor comei- , să fie întrerupte. Autostra
ne in legălură cu mij tional City Bank" se numă în domeniul tnvăţămîntului . mai importante oaze ale păr unei căi ferate, care să consti ţiile pentru prima fază a pro dale între ţările riverane Me- 1 da Gerona— Barcelona se
ră printre ultimele firme de ţii algeriene a Saharei, a avut tuie un fel de punte de legă- ’ iectului se ridică la peste 100 dîteranci si cele limitrofe de- \ află sub apă. Tendinţa a-
loacele de soluţionare superior. Cu prilejul ciocni
acest ‘gen ale căror opera loc recent o ceremonie de o tură între Medilerană şi 1 lu - milioane de dolari. Racordarea şertului, creindu-se, totodată, ţ pclor este spre scădere, deşi
a conflictului arabo-is- ţiuni sînt preluate de statul rilor care au avut loc, mai semnificaţie deosebită : în pre viul Niger. Apoi. a fost creat Tunisiei la imensa magistrală condiţii pentru învingerea izo- • ploaia continuă să cadă a
raelian. chilian în conformilale <u li multe persoane au fost uci zenta preşedintelui Boumedie- un comitet interguvernamen- se va face prin Ghardaia- lării economice a unor re- i supra provinciei Gerona.
au
se, iar 50 de sludenf
nia politică a guvernului fost arestaţi. ne. a numeroase oficialităţi tal, din care fac parte repre Touggurt — El Golea — To- giuni mai îndepărtate. „Trans- I Pagubele materiale sînt
Unităţii Populare. algeriene şi a unor specialişti zentanţi ai Algeriei, Repu zeur, spre Gabbes, iar a Ma saharianul" va înlesni, de a- / considerabile, iar pierde
in domeniul construcţiilor de blicii Mali. Nigerului şî Tuni rocului prin El Golea — Ti- semenea, efectuarea de pros- ' rile in agricultură sînt, dc
căi de comunicaţie a fost des pccţiuni si explorări minie- \ asemenea, importante. j )
PHENIAN. — Agenţia BOGOTA — Autorităţile ADDIS ABEBA. — Organi chis şantierul primului tron siei. Însărcinat cu sludierea mioun, apoi Colomb-Bechar
A.C.T.C. anunţă că în R.P.D mîlit'are columbiene au a- zaţia Unităţii africane a dat son (El Golea — Ain — Salah tuturor problemelor referitoa- — Fîgouig. re in masivul muntos al ţ , Asasinate comise de \
Urme ale unei
Hoggarului.
Coreeană se află in vizită mintal că în sud-vestul tării publicităţii la Addis Abcba — 360 km) al marelui ax ru
... .
•
O imensă pînză de apă dinj imenbd pinza ae apa om i
• .
c
aşezări de vînâtori
o delegaţie a Consiliului Ge forţele de ordine au fost un comunicai în care de tier cunoscut sub numele de adincul Saharei algeriene pi- \ O r g a n i z a ţ i i t e r o r i s t e \
neral al Sindicatelor din atacate de grupuri de gue nunţă ţările membre ale „Transsaharian". V
nomazi cinci
Japonia (Sohyo), condusă de rilă. Trei poliţişti au lost N.A.T.O. pentru sprijinul mi nă la Ain Salah va stimula i /n cursul ultimilor f
Taijo Miliara, vicepreşedinte ucişi şi alţi şase răniţi. Po litar ^acordat colonialiştilor ldeea construirii unei căi de Corespondenţă dezvoltarea agriculturii în . am. relatează agenţia Pren-
O echipă de arheologi din y
al Consiliului General. Dele trivit oficialităţilor, atacul a portughezi. Comunicatul a comunicaţie moderne, care să zona oazelor învecinate Şi ln ţ 5^ Latina, in Republica Do-
RF. a Germanici a desco- h
perii, in apropiere dc Eus- \
gaţia sindicală japoneză în fost organizat de gruparea firmă că armata portugheză lege ţărmurile Mării Medite- acest^ domeniu, un transport minicană peste 800 de per- i
kirehen, urme ale
unei \
treprinde vizita în R.P.D. Co numită „Forţele armate re utilizează in regiunile de rane de regiunile centrale ale rapîd si pu|în costisitor îşi va , soane au fost asasinate de 1‘
mici aşezări de
vinători «
reeană la invilalia Comite voluţionare columbiene". nord ale Mozambicului a- AJriciî, slrăbătind imensul re la realizarea ambiţiosului"1 Şoseaua Iranssahariană pre spune cuvîntul. ) membrii unor organizaţii
nomazi, cu o vechime
tului Central al Federaţiei vioanc cu reacţie de tipul desert al Saharei, a constitu proiect african. zintă un interes incontestabil Datorită „transsharianuluî", \ teroriste, profasciste, care de 1
ani. Arheologul \
3JOOO de
Generale a Sindicalelor din BERLIN. — Jn urma con „Fial G-91", furnizate Por it de multă vreme un vis al Comitetul hotărîse iniţial ca pentru ţările din zonă. Pe vocaţia turistică a Hoggaru- 1 se bucură de protecţia nu
Joachim Hahn, care condu- i
această tară. popoarelor de pe aceste me la 60 km sud de Tamanrasset, lul, a regiuni? Tassili. a z<i- 1 loriiăţilor. Cea mai cunos-
vorbirilor purtate înlre de tugaliei prin intermediul lîngă faptul că va juca un rol nelor Dogon (Mali) si Tu.it \ cută dintre ele — Banda —
ce cercetările, a declarat că |
In cinstea oaspeţilor japo legaţiile guvernamentale ale N.A.T.O. leaguri. Posibilitatea materia Şoseaua să se împartă In două deosebit de important în eco (Niger), va cunoaşte o son- l prezintă evidente similitu-
această descoperire contra- \
nezi, la Phenian a avut loc lizării acestei idei a început să braţe: unul îndreptat spre nomiile lor, „transsaharianui" sibilă sporire a rentabilităţii. / dini cu organizaţiile lero- 1
zice leza admisă in gene-
un miting de masă. prindă contururi încă în urmă localitatea maliană Gao, iar va influenta si progresul so Realizlnd fn comun un pro- 1 rişte, din Guatemala, Bra- 7
ral, potrivit căreia, cu mai î
cu un secol. Specialiştii au celălalt spic Tahua si spre cial al populaţiei din zona zil;a sau Mexic. \
elaborat diferite proiecte, In Gali (Niger). O recentă iect de asemenea proporţii, \ multe milenii în urmă, oa- \
TUNIS. — Congresul Organizaţiei oraşelor arabe, riverană deşertului. Sludiile popoarele din regiune îşi con- ^ In urma repetatelor pro- l
menii trăiau numai in ca- 1
SANTIAGO DF CHJJ.E. - rcnnil in capitala Tunisiei, a adresat O.N.U. o moţiu care de care mai îndrăzneţe, descoperire, la Ailil. a unui efectuate scot in 'evidenţă că solidează si isi diversifică _ feste nle populaţiei şi ale !
verne. Ţinind seama de ca- 1
Statut chilian urmează să ne de protest în legătură cu „măsurile abuzive luale dar care, din păcate, au fost imens zăcămint de uraniu, a trasporlul mărfurilor pe noua cooperarea, caută noi mijloa- ) diferitelor organizaţii pro- 1 1
racteristicilc pe care le pre-
preia în curind filiala din de autorităţile do ocupaţie isr.ieliene în Ierusalim", rînd pc rind abandonate ■ din făcut ca traseul preconizat magistrală se va efectua la ce penlru facilitarea valorifi- l grcsiste preşedintele domi- \
animale l
zentau oasele de
Santiago de Chile a bănrii informează agenţia France Presse Moţiunea arută cauza vitregiei condiţiilor na iniţial pentru porţiunea nige un prel destul de scăzut, spo- carii resurselor lor naturale, , mcan, Joaqum Balaguer, a 1 >
y ă iitt, te p e n că tiinAto* 11
aer iţei /
americane „First National îi -ulniiiălile do ocupaţie israeliene au procedat, turale, a limitelor tehnicii riana să fîe modificai. Şoseaua rindu-se astfel, puterea de a întrajutorării reciproce, în 1 ‘ dizolvarea r ln qrrar '
City Bank*'. In cadiul nego printre altele, la demolarea locuinţelor, la confis trecutului şî, nu în ultimă in va avea, astfel, punctul ter lupta comună penlru dezvol- \ orpanirafir, dar masurile ^
td zonă cel puţin o lună.
cierilor preliminare purtate, carea bunurilor funcîore aparlinînd loruilorilor arabi stanţă, din motive politico, minus nu la In Gali, ci la cumpărare a populaţiei saha- tarea lor multilaterala, pentru 1 adoptate pină in prezent a
A eropo rt plutitor
părţile au căzut de acord a din Ierusalim şi la deplasarea forţată a acestora, dacă avem In vedere faptul Arlîl, urmînd co Nigerul să ricne. progres economic şi social. vizează, potrivit observato- * j!
supra compensaţiei care va că, pină nu de mult, Sahurn construiască un tronson su După cum afirmă specialiş rilor din Snnto Domingo, \
O firmă a realizat la ce- \
însoţi această operaţiune. si regiunile învecinate erau plimentar Arlit-Agades. Corespondenţa! Agerpres 1 reprimarea membrilor opo- i
teritorii coloniale. In ce pliveşte „transsaharia- tii, realizarea acestui proiec* la -A lg e r, \ ziţici. ' î
rcrea
Iniţial fusese luată în nul", a cărui conslructie va va face din zona Maghrebuluî CONSTANTIN BENGA i dcral 5 ?
proiectul unui mare aero- )
port plutitor care urmează i
Redacţia şi administraţia ziar ului i Deva. str. Dr. P, Groza. ar. 35. Telefoane ar, 1 23 17 şl 1 15 89. Tiparul 1 întreprind erea poligrafică Deva.
să fie ancorat in largul