Page 81 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 81
MESAJUL
_ _ 4» o
PROLETARI DIN TO A TE ŢĂ R ILE, UN IŢM 7A?
adresat de tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU
revistei „Contemporanul"
Cu prilejul împlinirii a 90 de pentru dezvoltarea bazei teh- siste ale umanităţii, pentru ce
ani de la tipărirea primului nico-materiale a noii orînduirî. fiecare să poală acţiona con
număr al „Contemporanului" pentru perfecţionarea continuă ştient, cu toate energiile şi ca
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN şi a 25 de ani de la reapa a organizării societăţii, asigu- pacităţile sole, Ia crearea Ia
România a unei înalte civili
rlnd premisele ridicării neîn
riţia sa în perioada de după
eliberarea ţării, doresc să fe cetate o nivelului de trai ma zaţii materiale şi spirituale so
licit călduros colectivul redac terial şi spiritual. Incodrîn- cialiste, în lupta universală
ţional şî colaboratorii revistei. du-se în vasta activitate de pentru o viată mai bună,
Revista „Contemporanul" o construcţie economică şi socia Revistei „Contemporanul*
ANUL XXII». Nr. 5 198 VINERI 24 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI jucat un rol important în isto lă a ţării, revista „Contempo îi revine un rol deosebit de
ria modernă a ' României; a ranul" este chemată să-şi con important în promovarea artei
părută în perioada intrării pro sacre întreaga activitate trans realiste, militante, pătrunse de
letariatului român în arena punerii în viată a hotărîrilor patosul revoluţionar al vremu
social-polîtică a tării, „Contem Congresului ol X-lea a 1 parti rilor noi pe care Ie trăim, a
PLENARA LĂRGITĂ A COMITETULUI put de partea forţelor înainta cialiste multilateral dezvolta perfecţionării sale morale, în
dului, a programului făuririi în
unei arte închinate
omului,
poranul" s-a situat de la înce
patria noastră a societăţii so
vieţii
te ale societăţii, mititînd pen
nobilării şi îmbogăţirii
nostru
spirituale a întregului
te.
tru interesele şi revendicările
maselor oprimate, pentru idea
partidului,
In organizaţiile
lurile de libertate naţională şî în toate colectivele de muncă popor. Literatura şi arta ce se
creează astăzi în patria noas
socială ale poporului. Un rol se dezbate în prezent progra tră au menirea să redea în
de seamă a jucat „Contempo mul de intensificare a activi mod veridic realităţile specifi
ranul" în râspîndirea, în Româ tăţii ideologice şi rle educaţie ce ale societăţii socialiste în
care trăim, să înfăţişeze dia
nia, a ideilor ovansote ale e socialistă adoptat de conduce lectic procesul dezvoltării
JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P. C. R. lui ştiinţific, contribuind la u ţişat cu deplină adeziune de noaslre sociale, lupta dintre
pocii, a principiilor socialismu
rea partidului, program îmbră
vechi si nou în toate sferele
nirea mişcării muncitoreşti cu
toti comuniştii, de clasa mun
revoluţionară
noua ideologie
să contribuie la înlăturarea a
a proletariatului, la ridicarea citoare şî ţărănime, dc intelec creaţiei materiale şi spirituale,
tualitate, de toti oamenii mun
pe o treaptă superioară o cii, fără deosebire dc naţiona ceea ce este negativ în socie
luptelor sociale din tara noas litate. întreaga opinie publică tate, să cultive un model îna
tră. In acea perioadă, „Con din tara noastră este conştien intat de viaţă. Numai astfel
Ieri, Ja Deva. a avut loc temporanul" a oglindit poziţia tă de importanta deosebită a ca va putea deveni un factor
activ al progresului, o
forţă
progresistă, patriotică pe care
socialiste — parte
educaţiei
plenara lărgită a Comitetu Cuvînfarea fovarăşului s-au situat numeroşi intelec componentă inseparabilă a e transformatoare dinamică în
lui judeţean Hunedoara al tuali de scamă, cărturari şi mi dificării socialismului şi comu mersul nostru înainte. Situln-
P.C.R., consacrată dezbate litanţi sociali care nu înţeles nismului, ce implică în mod du-se pe poziţiile gîndirii ma-
rii vastului program de îm să-şi pună creaţia, talentul, cu necesar o înaltă conştiinţă re leriolist-dialectice, care relevă
bunătăţire a muncii polili- vîntul şi fapta în slujba p- - voluţionară, un spirit de pro rolul holârîtor al maselor In
co-ideologice, de educare porului, a independenţei naţio fundă responsabilitate socială, făurirea istoriei, forţa creatoa
marxist-lenînistă a comu ie V e r d e f nale şi eliberării sale sociale. o concepţie filozofică şi o eti re a omului, care preamăreşte
niştilor, a tuturor oameni Cinstim memoria cărturarilor că avansată. Răspunzînd aces poporul — făuritorul tuturor
lor muncii, elaborat de se şî publiciştilor militanţi care, tor cerinţe obiective ale dez valorilor materiale şî spiritua
cretarul general al Partidu grupaţi în jurul „Contempo? voltării noastre sociale, revis le —, este firesc ca literatura
lui Comunist Român, tova Daţi-mi voie, înainte de bună bază de discuţii. Bogată judeţene de partid este apro a continuat ranului*. au făcut din ridica ta „Contemporanul", ca de alt si arta să pună în centrul a-
l-am încheiat —
răşul Nicloae Ceauşescu. toate, să-mi îndeplinesc plă în continui şi alcătuită intr-un barea unanimă şl entuziastă vorbitorul — a însemnat o rea nivelului de cultură ol po fel toate publicaţiile din tara lentieî lor cunoaşterea şl re
La lucrările plenarei au cuta îndatorire de a transmite spirit comunist, critic şi au cu care* sînt primite de comu etapă de progres vertiginos porului, din râspîndirea largă noastră, este chemată să joa flectarea vieţii celor ce mun
participat membrii si mem participanţilor la plenara Co tocritic, de dezvăluire a ne niştii hunedorenl măsurile pentru tara noastră. Aceasta o în mase a ideilor materialiste, ce un rol activ în nobila ope cesc, existenta multilaterală a
brii supleanţi ai Comitetu din făurirea unei arte şi cul ră de educare socialistă a ma omului. Tocmai de aceea, da
lui judeţean de partid, mem mitetului judeţean de partid ajunsurilor şi lipsurilor, ea a iniţiate de către tovarăşul determinat nu numai o dezvol turi inspirate dîn necesităţile selor, în lărgirea continuă a toria revistei este de a sluji,
plenarei
şi. prin dv., tuturor comunişti
tare economică accelerată, ci
lucrările
orientat
brii comisiei de revizie, lor, tuturor oamenilor muncii Nicolae Ceauşescu Această şi ridicarea substanţială a ni dezvoltării progresiste a socie orizontului cultural al celor ce în întreaga sa activilale, inte
membri ai Consiliului popu din judeţul Hunedoara un spre dezbateri de fond, pe aprobare deplină, fără nici o velului de trai al poporu tăţii româneşti ţelul suprem al muncesc, în făurirea omului resele maselor largi ale celor
lar judeţean, cadre cu munci probleme cu adevărat majore rezervă este trăsălura comună creaţiei si activităţii lor. nou ol societăţii comuniste. ce muncesc — principalul be
însă că
de răspundere dîn econo călduros salut din partea Comi ale îmbunătăţirii activităţii a dezbaterilor care ou avut lui. Fără îndoială trăsătura Din 1946, de cînd a apărut Militind neobosit pentru pro neficiar al oricărei creaţii lîte-
nota
dominantă,
mie, organizaţiile de masă tetului Central şi, personal, a politico-ideologice de educare şi au loc în întreaga ţară, in caracteristică a dezvoltării e primul număr al noii serii, pagarea ideologiei noaslre rar-artistice, al întregii cul
şi obşteşti, activişti de par tovarăşului Nicolae Ceauşescu. marxist-leninistâ a membrilor organizaţiile partidului, ca şi conomiei româneşti in anii .Contemporanul" s-a înscris marxisl-leniniste, a filozofiei turi înaintate, a tot ce făureşte
tid şi de stat, secretari ai După dezbaterile de astăzi de partid, a tuturor oamenilor în coloanele presei şi emisiu 1966—1970 o constituie pro în viata socială ca o publica materialist-dioleclice, revista noua noastră societate.
comitetelor municipale, o se poate spune cu deplină în muncii. nile de radio si televiziune. gresul — progresul impetuos ţie militantă în slujba politicii este chemată să contribuie tot „Contemporanul" poate, de
răşeneşti şi comunale de dreptăţire că puternica orga Au luat aici cuvîntul nume Comuniştii şi nemembrii de atît pe latura cantitativă, cît ■ partidului comunist, a clasei mai eficient la formarea unei asemenea, juca un rol maî ac
partid, preşedinţi ai comite nizaţie a comuniştilor hune- roşi vorbitori, activişti de partid, cei aflaţi Ia vîrstu ma muncitoare, a poporului ridicat concepţii ştiinţifice, revoluţio tiv In participarea oamenilor
telor executive ale consili doreni, ca şi toate celelalte or partid sau de stat, muncitori, turităţii şi răspunderilor, ca şi pe cea calitativă. la viată nouă. Privind retro nare a celor ce muncesc, la de cultură, a creatorilor de
ilor populare comunale, lec ganizaţii de partid judeţene ţărani, intelectuali, reprezen şl generaţiile care constituie In continuare, vorbitorul a spectiv activitatea desfăşurată cultivarea In rîndul intelectua artă, a intelectualităţii patriei
tori ai Comitetului judeţean participă cu 'întreaga hotărî- tanţi ai tineretului, oameni ai schimbul nostru de miine văd arătat că s-au obţinut reali de „Contemporanul", în peri lităţii şi a mosclor largi de ci noastre la întreaga viată so-
de partid, ziarişti şi alte ca re. Intr-un spirit de înaltă muncii români şi de alte na in măsurile propuse o expre zări remarcabile în activitatea oada de după eliberare, se titori a înaltelor idealuri ale cial-polilicâ, în creşterea con
dre din domeniul muncii de răspundere şi principialitate şî ţionalităţi. Indiferent de do sie a consecvenţei nestrămu internaţională a partidului şi socialismului şi comunismului. tribuţiei lor — alături de cla
propagandă. cu rîndurile strîns unite, la meniul în care activează sau tate cu care sînt traduse in stalului nostru, care au promo poate spune că paginile sale Astăzi, ca şî cu nouă decenii sa muncitoare, de ţărănime, de
au oglindit tabloul amplu al
Participanţii la plenară au acţiunea de o imensă însemnă de importanţa funcţiei pe viată hotărirlle congreselor vat o politică externă princi în urmă, „Contemporanul" întregul popor — la propăşi
salutat cu vii aplauze pre- tate pentru partid şi pentru care o deţin, ei au rostit cu al IX-Iea şi al X-Iea ale pială şi activă, corespunztnd participării devotate, entuzias poate şî trebuie să se afirme rea României socialiste.
te a intelectualităţii
noastre,
•zenta In mijlocul lor a to poporul nostru, iniţiată prin vinte pline de miez, de chib partidului nostru. Ei văd in intereselor vitale ale României alături de clasa muncitoare, ca o largă tribună activă dc
varăşului 1 LI E VERDEŢ. cunoscutele propuneri ale se zuinţă, care dovedesc maturi programul de acţiune ideolo- şi, în acelaşi timp, celor mai de ţărănime, de toti oamenii luptă pentru cele mai înainta „Contemporanul” poate adu
membru al Comitetului E cretarului general al partidu tate politică şi care au adus gică-educativă o întruchipare nobile idealuri ale evoluţiei muncii, la lupta penlru trans te idei ale epocii — ideile so ce o contribuţie sporită Ia
xecutiv, al Prezidiului Per lui. In plenară s-a reflectat o importantă contribuţie la a principialităţii comuniste a progresiste a omenirii. Aceas formarea revoluţionară n so cialismului şi comunismului —, popularizarea marilor valori
manent a) C.C. al P.C.R., ca într-o oglindă temeinicia partidului nostru, a curajului ta politică externă se află în cietăţii româneşti, elanul cu pentru cel mai avansat uma ale culturii realiste, umaniste,
prîm-vicepresedinte al Con cu care au fost pregătite şi clarificarea problemelor care acord deplin cu natura so care oamenii de cultură «iu nism — umanismul socialist ! universale, ale cunoaşterii
siliului de Miniştri al Re desfăşurate adunările organi stau în faţa organizaţiei jude şi priceperii cu care el ştie cialistă a sistemului nostru şi răspuns chemării partidului Ţinînd scama că şi în dome ştiinţifice, ale gîndirii înainta
publicii Socialiste România. ţene în lumina sarcinii de a sâ dezvăluie rămînerile in are la bază dezvolTarea să nostru comunist, şi-au însuşit niul culturii, al artelor, al te de pretutindeni, ale patri
A participat, de asemenea, zaţiilor de bază şi conferinţele îmbunătăţi activitatea ideo urmă şl lipsurile din anumite nătoasă şl dinamică a econo qîndîrii filozofico so manifestă moniului spiritual al . tuturor
tovarăşul Neculal Agachi. comitetelor de parlid din ju logică şi politico-educativă. la sectoare, a încrederii neclin miei naţionale. Ea se bucură politica sa şi au acţionat pen cu putere lupta dintre vechi şi popoarelor în spiritul politici!
tru transpunerea ei in viată,
membru al C.C. al P.C.R, deţ, faptul că Hunedoara este clarificarea căilor şi metode tite in adevărul şl forţa de sprijinul întregului nostru pentru edificarea socialismului nou, dintre ideile înaintate şi României, de largă colaborare
ministrul industriei metalur nu numai o Importantă veri lor soluţionării, acestor pro transformatoare a murxism-le- popor, strîns unit in jurul pe pămîntul României. In de cele perimate, depăşite de internaţională, de pace şi prie
gice gă a economiei naţionale, dar bleme. Conţinutul luărilor dr nismului creator. Dezbaterile partidului, al secretarului său cursul acestei perioade, „Con evoluţia Istorică, este nece tenie cu toate popoarele,
„Contemporanul" este chemat
In cadrul lucrărilor ple şl un sprijin de cea mal mare cuvînt va ajuta fără îndoială din organizaţiile dc parlid, ca si temporanul" a adus o contri sar ca revista să combată cu să militeze penlru dezvoltarea
narei, tovarăşul Ioachim nădejde al partidului In tot la concretizarea şi îmbunătă toate luările de poziţie publî- general — tovarăşul Nicolae buţie însemnată la făurirea tărie concepţiile retrograde, relaţiilor culturale dintre po
Moga. membru al C.C. al ceea ce întreprinde el în inte ţirea proiectului de măsuri, va demonstrează că nu exist-î Ceauşescu. culturii noastre noi, pătrunsă anlîşliînţifice, curentele de porul nostru şi celelalte po
P.C.R, prim-socretar al Co contribui la orientarea efor comunist, nu există om devo Una din orientările cardi de idealurile socialismului, de gindire care nu slujesc pro poare, pentru participarea ac
mitetului judeţean Hune resul progresului măreţei noas turilor în vederea ridicării pe tat cauzei socialismului care nale ale politicii externe ro ideile filozofiei materialist-dia- gresului social şi uman, teo tivă a tării la schimbul de idei
doara al P.C.R., a prezentat tre opere constructive In in o treaptă superioară a între sâ nu înţeleagă că măsurile lectice, de concepţia despre riile străine de interesele po şi de valori arlistice pe plan
teresul înfloririi patriei noas gii activităţi de partid jude propuse constituie o parte mâneşti este dezvoltarea şi lume şî viaţă a proletariatului. porului. ale celor ce mun mondial, ia dezvoltarea cultu
componentă inseparabilă a e întărirea prieteniei şî relaţii
tre socialiste. ţene. Prin aceasta, „Contemporanul" cesc. Cna din îndatoririle de rii şi civilizaţiei contemporane.
dificării societăţii socialiste şi-a cucerit prestigiu in opinia onoare ale revistei „Contem
(Conliouof* »n pog o 3-o) Informarea prezentată de Lucrul cel mai important multilateral dezvoltate in lor de colaborare multilaterală publică, s-a afirmat ca demn poranul", ca şi ale tuturor zia şi Urez colectivului redacţional
revistei
colaboratorilor
biroul Comitetului judeţean a care se cere subliniat In le România, o condiţie indispen cu tarile socialiste frăţeşti din continuator al luminoaselor sa relor şi revistelor din ţara ..Contemporanul" noi succese
oferit, după părerea mea, o gătură cu lucrările plenarei sabilă a mersului nostru îna Europa şi de pe alte conti le tradiţii de aproape un se noastră, este de a ajuta pe ci în realizarea marilor răspun
inte. nente. col. titori sâ înţeleagă, de pe po deri încredinţate de partid, în
Este-un lucru cunoscut, dar Se amplifică şi se adîncesc Astăzi, tn faţa revistei „Con ziţiile partidului, fenomenele eforturile închinate educaţiei
meritînd cu prisosinţă a fi continuu legăturile noastre cu temporanul", a întregii noastre noi ale vieţii sociale, schim socialiste a maselor, dezvoltă
bările profunde corc au loc în
Informarea prezentată subliniat încă o dată. că mă ţările socialiste vecine — cu prese, ca dc altfel în fata în lume. realităţile epocii con rii şi înfloririi culturii noaslre
noi, propăşirii poporului ro
tregului popor, stau sarcini tot
surile care fac obiectul
pre
U.R.S.S, Bulgaria, Iugoslavia,
zentelor dezbateri au fost con şi Ungaria, precum şi cu cele mai mari şi complexe, exigen temporane, aspiraţiile progre mân.
ţe sporite. EŞle ştiut că po
cepute în contextul marilor NICOLAE CEAUŞESCU
lalte ţări socialiste europene porul nostru este angajat cu
succese repurtate de poporul
secretar general
de tovarăşul Ioachim Moga nostru in toate domeniile, sub toate forţele, cu întreaga sa al Partidului Comunist Român,
energie, într-o uriaşă activita
conducerea Partidului Comu te creatoare pentru înfăptuirea preşedintele Consiliului de Stat
(Continuare în pagV a- 2*a)
nist Român. Cincinalul pe care prevederilor planului cincinal, al Republicii Socialiste România
Plenara noastră arc loc în ţia vizuală, au fost reactiva îmbunătăţirii muncii politico-
condiţiile clnd partidul, între te brigăzile artistice de a- ideologice, impusă de sarci
gul nostru popor desfăşoară gitatie, s-au recrutat şi in na ridicării conştiinţei oa
o vastă activitate pentru în struit propagandiştii în vede menilor muncii cu activitatea
făptuirea exemplară a istori rea pregătirii şi deschiderii organizaţiilor de partid, a
celor hotărîri ale Congresu noului an de învâlămlnt de tuturor instituţiilor care au
lui a) X-lea al partidului. partid. competente si îndatoriri în
Noi vom analiza astăzi, în In scopul cunoaşterii ce acest sens.
lumina propunerilor si a ex rinţelor reale ale propagan Principalul obiectiv care a
punerii tovarăşului Nicolae dei, a fost iniţiată şi efectu polarizat şi polarizează în
Ceauşescu, activitatea des ată o cercetare sociologică treaga activitate organizato
făşurată de organele şi or privind formele şi metodele rică, politică şi cultural-edu-
ganizaţiile de partid, orga cele mai adecvate, conţinutul cativă desfăşurată de comite
nizaţiile de masă si obşteşti, activităţii ideologice în con tul judeţean, de toate orga
In domeniul politico-ideolo- diţiile judeţului nostru. nele şi organizaţiile de par
gic si de educare marxist-le- In această perioadă ou a tid — se arată în informare
ninistă a membrilor de par vut Ioc adunări generale ale — îl constituie mobilizarea
tid, a tuturor oamenilor organizaţiilor de bază şi ple comuniştilor şi a celorlalţi
muncii si vom stabili măsu nare lărgite ale comitetelor oameni ai muncii hunedo-
rile ce se impun în vederea ri de partid din unităţile in reni — români, maghiari,
dustriale, agricole, institulii, germani şi de alte naţiona
dicării muncii de partid la lităţi — la îndeplinirea sar
nivelul sarcinilor şi exigen adunări ale organizaţiilor
telor actuale. U.T.C., de sindicat şî femei, cinilor de plan şi a angaja
pentru dezbaterea acestor mentelor pe primul an al cin
Dorim ca plenara să se documente şi pentru adopta cinalului, Ia pregătirea con
desfăşoare într-un spirit mi diţiilor pentru anul viitor.
litant, combativ, să determi rea măsurilor de îmbunătăţi S-au făcut cunoscute şi ex
ne o mai profundă angajare re a activităţii polilico-ideo- plicat sensul şi însemnătatea
a comuniştilor la viaţa orga logice. Biroul Comitetului ju
deţean de partid a acordat obiectivelor economice nle
nizaţiilor de partid, să înles sprijin concret şi permanent actualului cincinal şi ale pla
nească o mai intensă circu nului pe 1971, importanta si
laţie de idei, să ducă la pro organizaţiilor de bază in pre semnificaţia angajamentelor
movarea mai amplă a siste gătirea adunărilor generale şi luate în întrecerea socialistă.
mului de valori ideologice, plenarelor care au avut loc. S-au asigurat condiţiile ca
politice, profesionale şi etice Ca urmare, acestea s-au des adunările generale ale sala
proprii orînduirii noastre so făşurat în condiţii bune, In riaţilor să constituie un pri
cialiste. tr-un spirit critic şî autocri lej de afirmare plenară a
însufleţii de profundul con tic, de responsabilitate par democraţiei muncitoreşti, în
ţinut de idei, de realismul tinică, oferind posibilitatea u care salariaţii să-şi manifeste
propunerilor şî indicaţiilor nor analize profunde şi a li deschis si ferm poziţia de
secretarului general al parti* nei largi participări la dezba proprietari şi producători ai
tidului, tovarăşul Nicolae teri a unui mare număr de bunurilor materiale. S-au or
Ceauşescu, Comitetul jude membri de partid. ganizat, cu maî multă regula
ţean de partid a luai o serie Participanţii la adunările şî ritate. schimburi de experi
de măsuri pentru cunoaşte plenarele organizaţiilor rle enţă, consfătuiri cu diferite
rea acestor documente de că partid au exprimai adeziunea categorii de salariaţi, dezba
tre masa membrilor de par lor totală la aprecierile, teze teri. simpozioane, mese rotun
tid şi ceilalţi oameni ai le şi indicaţiile cuprinse In de şi convorbiri pe diferite
muncii dîn judeţ, pentru ri programul de acţiune poliii- teme Prin kresa de partid,
dicarea pe o treaptă calita co-educativă, in expunerea gazetele de perete şi cele sa
tiv superioară a întregii ac tovarăşului Nicolae Ceauşescu. tirice, prin munca de la om
tivităţi politico-ideologice. au afirmat hotârîrea de a nu la om şî prin alte mijloace
In spiritul acestor preţioa precupeţi nici un efort pen s-a luat poziţie fată de une
se indicaţii, au fost îmbună tru îndeplinire») obiectivelor le rămînerî în urmă, fată de
tăţite planurile de muncă acestor documente. o serie de manifestări neco*
ale biroului şi ale secţiilor Preţioasele iniţiative si pro respunzăloare din înlreprin-
Comitetului judeţean de par puneri relevate cu prilejul deri, şantiere, agricultură sau
tid, ale organelor şi organi dezbaterilor — care dovedesc
zaţiilor de partid, de masă, Încă o dată că organizaţia instituţii.
obşteşti, ale instituţiilor de noastră judeţeană dispune de
învâţămint şi cultură. Au fost un valoros potenli.il uman —
instruite colectivele de agi ne dau prilejul să confruntăm (Continuare in pag- o 3*°1 Aspect din timpul desfăşurării lucrărilor plenarei largile a Comitetului judeţean de partid.
tatori, reîmprospătată agita In mod realist necesităţile