Page 82 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 82
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5198 • VINERI 24 SEPTEMBRIE 1971
CU V ÎN T A R EA OVAR ASULUI ILIE VERDEŢ
mul rînd al celei nucleare, deşi s-au obţinut o serie de bunătăţirea activităţii politico* Trebuie şă constat că, din un acces Incomparabil mai Cine trebuie să se ocu şl su numai In minerit el tn
care să ducă la oprirea cursei rezultate, 6-a înregistrat totuşi ideologice. păcate, Informarea biroului nu larg la lnvăţămlnt şi cultură. pe de toate aceste laturi ale toate întreprinderile noastre.
înarmărilor, îngheţarea şi re o anumită rămînere în urmă In această ordine de idei, are nici in această direcţie su Acestui tîneret trebuie să-i educaţiei tinerei generaţii ? In efîrşît, şi cu aceasta în
ducerea bugetelor militare, faţă de cerinţe, s-au manifes ceea ce se cere subliniat, îna ficientă profunzime analitică. dăm prin educaţie înţelegerea Evident, înainte de toate chei, deşi numeroase alte
desfiinţarea blocurilor mili tat o serie de neajunsuri îzvo- inte de toate, este faptul că Ea vorbeşte de o serie de lip şi deprinderile pe care nu şi şcoala, în care tinerii petrec probleme importante solicită
— Polonia, Cehoslovacia, tare şi retragerea trupelor de rîte dintr-o anumită neglijare, activitatea ideologică şl edu suri, de „caracterul festivlst le*a putut însuşi din viaţa ce) puţin 10 ani, iar unii din în continuare atenţia noas
iH D. Germani şi Albania. Re pi; teritorii străine. o anumită subapreciere a a cativă constituie una din sar unilateral4' al propagandei, de practică. Numai astfel vom pu tre? ei — 14-16 ani. Ea dis tră, ©6te necesar ca — în spi
cent a fost semnat la Bucureşti cestei activităţi. cinile centrale ale întregului „fenomene de tehnicizare", dc tea păstră nealterată receptivi pune şl de timp şl de o ma ritul concluziilor tovarăşului
Progîamul complex al adinci- M-am referit pe scurt la După cum ştiţi, tovarăşi, partid. Conştiinţa socialistă, o organizare birocratică a u tatea lui la nevoile poporului, re varietate de mijloace şi Nicolae Geausescu la şedin
rii cooperării şi dezvoltării în toate aceste probleme pentru subliniind necesitatea ridicării profilul moral-politic al omului nor cercuri şi cursuri, de pro la cerinţele şi problemele dez instrumente, mînuite de oa ţa de lucru comună ff Comi
continuare a integrării econo că importanţa măsurilor pe nivelului conşliinţei socialiste nou nu apar de la sine. Con pagandişti cu „slab bagaj de voltării economice şi sociale meni cu calificare pedagogi tetului Executiv şl a guver
mice socialiste a ţărilor mem care le dezbatem nu poate fi a maselor, a îmbunătăţirii mun diţiile vieţii materiale, noile cunoştinţe", de „insuficient dls- a ţării, numai astfel vom pu că. Iată de ce Comitelui ju nului, care a avut loc In ur
bre ale C.A.E.R., program înţeleasă integral decit In con cii politico-educative, secreta relaţii sociale caracteristice so cernămînt în alegerea teme tea pune energia, elanurile şi deţean de partid, organele şl mă cu cîteva luni — să se
elaborat prin eforturile co textul ansamblului dezvoltării rul general al partidului nu s-a cialismului exercită, fără în lor". dar ocoleşte esenţialul şi, generozitatea Iui tn slujba organizaţiile de partid din dezvolte larg acţiunile de u-
mune, desfăşurate timp de noastre interne şi internaţio oprit la formularea unei sar doială, o influentă importantă cum s-ar zice, nu pune punctul idealurilor nobile ale partidu instituţiile de învăţămînt tre tltare şl dezvoltare prin e-
mai bine de doi ani, cu par nale. cini cu caracter general, ci a asupra formării lor, dar rolul pe i. lui, ale propăşirii patriei. buie să acorde cea mai mare forturl proprii.
ticiparea activă a tării noastre. Tablou] acestei dezvoltări descifrat larg conţinutul aces hotărltor îl are activitatea po- Un lucru esenţial în ceea Pe ce trebuie să punem ac oteniie muncii educative des Am ridicat aceste chesti
Acest program asigură un ar rfimîne însă incomplet da tei sarcini, trasînd un amplu litico-educativă care trebuie ce priveşte conţinutul activi centul în educarea tineretu făşurate In şcoală — Ince-
cadru larg pentru intensifica că nu am avea în vedere şl program de măsuri de o ines condusă şi îndrumată tn mod tăţii politico-educative este să lui? S-a vorbit aici de rolul pînd cu îmbunătăţirea predă uni cu convingerea că aveţi
toate condiţiile pentru a le
rea schimburilor şl creşterea perspectiva care se deschide timabilă valoare teoretică şi unitar de către organele de o dezbărăm de caracterul ab educativ al muncii fizice. Aşa rii disciplinelor sociale, cu
interdependenţei economice a în faţa noastră. Anul acesta practică. partid la toate nivelurile. A stract, care o condamnă la este, tovarăşi I Majoritatea sporirea conţinutului educa rezolva cu succes. De-a lun
gul anilor, prin fondurile 1-
ţârilor noastre sub conduce am trecut la îndeplinirea unui In concepţia care stă la ba ceastă activitate se desfăşoară ineficientă, să o ancorăm pu covîrşîtoare a poporului nos tiv al unor discipline ca is mense care au fost alocate
şi în scoală, şi în organizaţii
rea guvernelor şi partidelor nou plan cincinal, ale cărui za acestor măsuri, aplicarea le sindicale, de tineret, de fe ternic In realităţile concrete, tru munceşte cu braţele în toria, geografia, limba româ
comuniste conducătoare. în obiective însufleţitoare în lor presupune şl trebuie să ai mei, şi prin Intermediul insti să o adaptăm la problemele şi fabrici, în uzine, pe şantiere, nă şi alte discipline şl ter- pentru investiţii, am creat în
vederea accelerării progresu trec, în amploare şi complexi bă drept rezultat întărirea ro tuţiilor de cultură, şi prin in nevoile reale. Această cerinţă pe ogoare. Popor înseamnă minînd cu activitatea de edu special în siderurgie o bază
puternica
tehnică materială
lui economic, utilizării mai ra tate, tot ce ne-am propus şi lului conducător al partidului, termediu! presei. Organele şî este valabilă pentru toate for înainte de toate muncitorii caţie desfăşurată de fiecare
ţionale a resurselor şi sporirii am realizat în trecut. Acesta în toate domeniile vieţii so organizaţiile de partid trebuie mele şi metodele prin care şl ţăranii. Iar respectul fa profesor în timpul orelor şi şî modernă. In ceea ce pri
desfăşurăm munca de înrîuri-
eficientei economice în fie va fi cincinalul unor progrese ciale. Acest rol nu este con să realizeze şi în acest dome re a oamenilor, de formare a ţă dc popor presupune res- în afara lor. Flecare profesor veşte efectivul şi valoarea
care ţară, precum şi în in considerabile în dezvoltarea testat de nimeni în tara noas niu rolul de conducere, îndru conştiinţei tor socialiste. Este pecful iaţă de munca lui, de să muncească şi să se com cadrelor de muncitor!, ingi
teresul apropierii nivelurilor bazei tehnice materiale şi. în tră, el esle consfinţit de con mare şi coordonare, care revin necesar. în acelaşi timp. să în munca fizică. Tocmai de a porte astfel ineîţ elevii să-şi neri şî tehnicieni reprezen
de dezvoltare economică. Noi special, în mobilizarea şi pu stituţie, de legile ţării şi, mai partidului nostru în toate do zestrăm munca politico-educa ceea partidul nostru a luat, amintească de el cu dragos taţi unul din cele mai boga
concepem aplicarea măsurilor nerea în valoare a factorilor presus de orice, el îşi are iz meniile. Cine altul decît par tivă cu mult mal multă com după cum se ştie, o serie de te şi recunoştinţă întreaga te judeţe ale tării. Geea ce
care comandă sporirea
efi
vorul în încrederea si dragos
prevăzute drept o cale de a cientei activităţii economice. tea poporului. Partidul nostru tidul. forţa cea mai înaintată bativitate fată de manifestări măsuri atît în ceea ce pri lor viată. Este In tradiţia şco ne trebuie este mai multă
spori influenta socialismului şi t-a cîştigat prin lupta şi a societăţii noastre, şi-ar pu le străine Ideologiei şi eticii veşte şcoala medie, cît şi în lii româneşti să dea nu nu încredere în experienţa noas
tn lume, de a demonstra su Realismul obiectivelor şi munca de zi cu zi, prin care tea asuma această sarcină ? noastre, fată de tendinţele an ceea ce priveşte practica în mai cunoştinţe, cl şi educa tră, în capacitatea cadrelor
perioritatea relaţiilor de tip sarcinilor stabilite II atestă s-a afirmat drept cel mai fidel Cred că în această privinţă tisociale, faţă de orice feno producţie a studenţilor avînd ţie morala, cetăţenească şl noastre.
nou dintre ţările socialiste — în mod grătior rezultatele ob exponent al intereselor şi nă informarea prezentată de bi mene negative care frînează drept scop să asigure o mai patriotică. De ce ne-am în Este adevărat, Intr-o serie
relaţii întemeiate pe dreptul ţinute în primele 8 luni. re zuinţelor maselor, drept singu roul comitetului judeţean nu mersul nostru înainte. Dar şi bună pregătire pentru viată, depărta de aceste tradiţii as de domenii sîntem încă în
suveran al fiecărui popor de zultate care constituie un ra forţă capabilă să conducă a fost destul de analitică şi în această privinţă nu trebuie penlru aclivitalea practică şi tăzi cînd şcoala dispune de urmă faţă de performanţele
a rezolva de sine stătător pro-i start dintre cele mai promiţă naţiunea noastră socialistă pe autocritică. O analiză mai te să uităm că denunţarea gene totodată sporirea influenţei e- realizate pe plan mondial*
blemele fundamentale ale toare. Astfel, planul produc căile progresului şi ale pros meinică ar fi scos la iveală rală şi abstractă a unor răciţi ducaţîei prin muncă. Condu posibilităţi de cuprindere şi Dar in numeroase domenii —
mari
influenţare mult mai
dezvoltării ţării sale -- drept ţiei globale industriale a fost perităţii. Succesele interne şî faptul că una din sursele ne nu poate avea decît un efect cerea partidului studiază şl şi tovarăşul Ceauşescu s-a
o cale de a atrage la colabo îndeplinit în proporţie de 102,7 internaţionale ale României ajunsurilor şi lipsurilor mani redus. O combativitate reală alte măsuri menite să adap decît în trecut şî cînd cerin referit şi ieri la unele din
rarea noastră şi celelalte ţâri la sută, creşterea realizată — dovedesc grăitor că partidul festate în acest . domeniu o şi eficientă se manifestă nu teze mai bine şcoala la ce ţa ridicării nivelului de con tre ele în cadrul mitingului
socialiste, precum şi alte ţâri 11,8 la sută — apropiîndu-se nostru îşi îndeplineşte cu o- constituie faptul că nici la ni mai atunci cînd se merge mai rinţele etapei actuale. Este. ştiinţă al oomenilor este a- d e la uzinele 23 August —
velul organului judeţean, nici
lît de imperioasă ? Să re
Interesate Partidul şi guver de limita superioară a ritmu nonre misiunea cu care a fost la celelalte niveluri nu s-a a departe de simpla înfierare in desigur, anormal ca un ab flecteze la aceasta dascălii produsele noastre, indicii a-
nul nostru îşi vor aduce cu lui mediu prevăzut In planul investit de istorie, de popor. cordat atenţia cuvenită acestei termeni abstracţi a fenomene solvent de liceu să nu aibă ■noştri, comuniştii din şcoli, tinşj se situează ta nivelul
hotârîre, în mod activ, întrea cincinal. Productivitatea mun întărirea rolului conducător munci de conducere, îndruma lor străine şl dăunătoare şi se nici o calificare pe baza căre organul judeţean de partid şî celor mai bune realizări pe
ga contribuţie la traducerea cii a crescut cu 6,6 la sută, de- al partidului este o necesita re şî coordonare. Am lăsat ajunge Ia criticarea aspră a ia să se poată face util so să adopte măsurile necesare plan mondial. N-ar fi bine
în viaţă a programului corn păşindu-se sarcina prevăzută. te obiectivă determinată de astfel neutilizate sau am utili celor ce se fac purtătorii lor. cietăţii. Pe de altă parte, a pentru ca învâtămîntul să co să ignorăm locurile noastre
plex, avînd convingerea că a Au crescut cu aproape 10 la faptul că sarcinile mereu mai zat insuficient mari posibili Un rol sporit în munca po- propierea muncii fizice de respundă menirii sale din slabe, răminerile noastre în
ceasta va corespunde nu nu sută desfacerile de mărfuri complexe ale construcţiei so tăţi şl însemnate pîrghiî de litico-educativă trebuie să-l munca intelectuală este de urmă în raport cu străinăta
mai intereselor poporului ro cu amănuntul prin comerţul cialiste tn actuala etapă impun influenţare politică a oameni joace adunările generale ale neconceput dacă cei pregă toate punctele de vedere. tea. Dar este greşit şl dău
mân şi Intereselor ţârilor socialist. sporirea rolului factorului su lor, iar de multe or! am lăsat organizaţiilor de partid, care tiţi prin şcoală se îndepăr Este necesar totodată să nător să supraapreclem rea
trebuie să devină efectiv ade*
partenere, ci şi Interselor ge 'Rezultate bune s-au -obţinut biectiv, conştient, al organiză ca lucrurile să se desfăşoare vărate şcoli ale educaţiei co tează şi se rup de munca fi activizăm şi să îmbogăţim lizările străine şl să''subapre
nerale ale socialismului şi ale în aceste 8 luni şi în judeţul rii, impun mai mult ca ori- de la sine. muniste. Condiţia fundamenta zică. Avînd în vedere toate munca educativă a organelor ciem rezultatele noastre ; po
dezvoltării colaborării cu toa Hunedoara, care la produse cînd unitatea de glndire, voin Urmările — cunoscute — au lă pentru îndeplinirea acestui acestea, este desigur bine să şi organizaţiilor de tîneret. sibilităţile noastre, forţele
te ţările lumii. principale cum slnt cocsul ţă şi acţiune a maselor largi. fost slăbirea activităţii politi- rol este ca în cadrul lor să se fie extinsă practica şantiere Eu sînt de acord c3 lipsurile noastre, lată una din i-
Se amplifică, de asemenea, metalurgic pentru furnal, Aceasta presupune nu numai co-educative. iar în unele ca discute principial şi deschis — lor şl brigăzilor de muncă acestora trebuie analizate $1 dcile subliniate de tovarăşul
şi se adlncesc relaţiile frăţeşti fontă, oţel, laminate finite întărirea rolului partidului prin zuri orientarea ei greşită şi, într-o atmosferă de ascuţit spi patriotică. Acest lucru se pa criticate. S3 nu se uite îns3 Ceauşescu, una din acele idei
intermediul liniei sale politice
cu ţările socialiste de pe alte pline din otel, fier continui generale, prin activitatea or pe această bază, manifestarea rit critic şi autocritic — toate re că încă nu a fost înţeles că răspunderea pentru con care merită să ocupe un loc
continente. In această privinţă in producţia de minereu ganelor sale supreme, ci şi ri pe alocuri a unor fenomene problemele esenţiale ale vie în modul cuvenit de organi ducerea si îndrumarea orga central în stabilirea conţinu
un rol deosebit de important de fier marfă, prefa dicarea rolului tuturor orga străine eticii noastre socia ţii interne de partid din or zaţia judeţeană de tîneret. nelor si organizaţiilor de ti tului activităţii politico-edu
l-a avut vizita întreprinsă In bricate din beton armat, nelor şî organizaţiilor de par liste. ganizaţia respectivă, toate pro Ce altceva dovedeşte faptul neret revine partidului. Or, cative a organelor şl organi
ţările socialiste din Asia de cherestea de fag a dat ţării tid, creşterea Influenţei exer Desigur, în cadrul fiecărui blemele esenţiale din unitatea că pe şantierele locale au întrucît cel puţin o parte din zaţiilor de partid.
către delegaţia de partid şi producţii mai mari decît cele citate de fiecare membru al orgon de partid există o divi respectivă care, potrivit statu fost antrenaţi doar ceva mai lipsurile organizaţiei dc ti Revenind la chestiunile e
guvernamentală condusă da prevăzute în sarcinile de plan parliduluî nostru. In această ziune a muncii şi anumiţi to tului partidului, intră în sfera mult de o zecime din numă neret îşi are sursa în de nunţate, îmi exprim încrede
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aceste rezultate nu au o privinţă noi am realizat în anii varăşi au sarcina specială de preocupărilor organizaţiei de rul total ai U.T C.-iştilor ? Es ficientele activităţii de con rea deplină, că şi în ceea ce
Această vizită, ale cărei rezul semnificaţie exclusiv economi din urmă progrese mari, dar a se ocupa de problemele de partid. Sarcinile etapei noi In te timpul ca organizaţia ju ducere şi îndrumare, ar fi priveşte munca ideologică şi
tate au fost primite cu o de că. Ele oglindesc nu numai mai avem încă mult de lucru propagandă şi ale muncii poli care ne aflăm cer ca în a deţeană de tineret să treacă fost de aşteptat ca informa politico-educativă şl în ceea
tice de masă şi eultural-educa-
plină şi entuziastă aprobare preocuparea nemijlocită a pentru a ne ridica la nivelul tive. Aceasta însă nu trebuie ceastă privinţă să se efectueze cu moi multă răspundere la rea biroului comitetului ju ce priveşte îndeplinirea obiec
de către întregul partid, do organelor şi organizaţiilor de exigenţelor perioadei în care să însemne că numai eî se o o cotitură hotărîtă. îndeplinirea funcţiilor sale e deţean să aibă o mai pro tivelor cincinalului, organiza
către întregul popor român, partid, a muncitorilor, ţărani ne aflăm şi al aşteptărilor po cupă $i răspund de aceste pro Cînd spun acest lucru, nu ducative In toate domeniile, nunţată notă autocritică. ţia comuniştilor hunedoreni
a avut în acelaşi timp un pu lor, inginerilor şi tehnicienilor porului. bleme, asa cum rezultă şi din trec cu vederea rezultatele bu Inclusiv în cel a) muncii vo- Transformarea conştiinţei va răspunde cu cinste, ca $1
ternic ecou internaţional. Ea pentru îndeplinirea sarcinilor A spori rolul organelor şi unele critici, formulate în in ne obţinute pînâ acum de co- luntar-patriotice. oamenilor este In sine un o* în trecut, chemărilor şi aş
a demonstrat încă o dată con de plan, ci totodată şi efectele organizaţiilor de partid, al co formarea prezentată aici de bi vlrşitoarea majoritate a orga Se impune, de asemenea, biectiv de seamă al făuririi teptărilor partidului.
secvenţa comunistă şi princi muncii educative desfăşurate, muniştilor în viata colectivită roul comitetului judeţean. Con nizaţiilor noastre dc bază, pro să intensificăm munca de e societăţii socialiste multilate
pialitatea internaţionalistâ cu o atitudine politică, conştiin ţilor In care #activează, în ducerea şi îndrumarea între gresele mari înregistrate ca ur ducaţie politică şi cetăţeneas ral dezvoltate. In acelaşi In încheierea cuvlntării sale,
care partidul şi guvernul ţă faţă de sarcinile încredin seamnă a perfecţiona continuu gii munci politico-educative mare a suflului înnoitor care că a tineretului, să-i cultivăm timp, ridicarea nivelului de tovarăşul Ilie Verdeţ a spus:
nostru urmăresc extinderea ţate de partid. » stilul şi metodele de muncă este o sarcină a fiecărui organ a pătruns în întreaga noastră respectul, admiraţia şi dra conştiinţă trebuie să potenţe Lucrările plenarei comite
şi intensificarea legăturilor Pentru aceste rezultate bu si conducere, a consolida în de partid Ip întregul său. Este viaţă de partid In anii din gostea faţă de partidul nos ze toate forţele motrice ale tului judeţean au proiectat o
cu toate ţările socialiste. Căi-, ne şi pentru semnificaţia lor toate verigile atît de partid necesar ca acest lucru să fie ^ urmă. Dar acum trebuie să a tru şi realizările obţinute de progresului social, să pună puternică lumină*.' asupra iap-*-
plicăm alte unităţi de măsu
dura prietenească cu care a profundă, ca şi pentru valo cit şi de stat principiul mun reflectat în, mod corespunzător ră, să fim mult maî exigenţi, în mişcare noi resorturi de tului că îmbunătăţirea actl-ITi
fost primită delegaţia a ilus roasa contribuţie pe care în cii colective. Aceasta înseam si în proiectul de măsuri Şi pentru că numai astfel vom popor sub conducerea lui. natură s3 contribuie Ia atin vităţil ideologice şi politico-
trat grăitor marea stimă de general au avut-o şi o au la nă a cunoaşte profund politica în întreaga activitate viitoare reuşi să ridicăm, potrivit ce Este un specific al vîrstei ca gere* măreţelor obiective educative a devenit o condi
tinerii să-şi pună numeroase
care se bucură secretarul ge construcţia socialistă In pa partidului, şi a o aplica por a organizaţiei judeţene P.C.R. rinţelor, rolul conducător al întrebări, să manifeste nerăb stabilite de Congresul al X- ţie indispensabilă pentru con
neral al partidului nostru, tria noastră adresez comuniş nind de la realităţile concrete, Hunedoara. partidului tn întreaga viaţă so dare în ceea ce priveşte rit lea al partidului. Iată un lu tinuarea cu succes a operei
prestigiul realizărilor Româ tilor, tuturor oamenilor mun a promova In întreaga rpuncă Bineînţeles, tovarăşi, că efi cială. cru pe care nu trebuie să-l noastre constructive.
niei socialiste, justeţea politi cii hunedoreni cele mai căl spiritul înnoitor caracterislic cienta muncii ideologice şi Toate cele spuse în legătură mul transformărilor, oriclt ar scăpăm din vedere atunci In procesul rezolvării aces
cii noastre externe. Discuţiile duroase mulţumiri şi felici activităţii conducerii partidului politice educative depinde de cu conţinutul activităţii poli fi el de rapid. Inarmîndu-i cînd depunem eforturi pen tei sarcini, prin Intensificarea
cu cunoştinţe politice temei
nostru. Aceasta înseamnă ca,
cu conducerile de partid şi de tări din partea conducerii prin legături strînse cu ma conţinutul care 1 se dă. Aici tico-educative sînt valabile in tru îmbunătăţirea muncii î- eforturilor de aprofundare şl
stat, schimburile de vederi şi partidului şi statului nostru. sele, prin explicarea răbdătoa slnt multe lucruri de spus, dar tegral In ceeo ce priveşte or nice, le vom crea condiţii deologice şi politico-educali- eneralizare teoretică a pro*
pentru a înţelege mai bine
de experienţă efctuate cu a Aşadar, am început bine re şi convingătoare a perspec eu nu mă voi opri docil asu ganizarea Invăţâmîntului de ve. lemelor cardinate indica
cest prilej au constituit, fără acest cincinal care va a tivelor ce li se deschid ca ur pra cîlorva dintre ele. partid. In această privinţă, în realităţile tării, problemele te de tovarăşul Nlcoiaa
îndoială, un impuls pentru vea o importantă deosebită mare a realizării obiectivelor Este clar că la baza aces cadrul dezbaterilor s-au subli construcţiei societăţii socia Aceasta înseamnă, în pri Ceauşescu, se va consolida
progresul legăturilor frăţeşti pentru progresul operei de ce Ie stau în faţă, să se asi te! activităţi trebuie să stea niat multe lucruri juste, care liste multilateral dezvoltate. mul rînd, că munca politico- şi îmbogăţi temelia ştilnţiii-
cu R.P. Chineză, R.P D Co făurire a societăţii socialiste gure maxima lor activizare, concepţia marxist-leninistă a merită să fie reţinute. Eu aş O fnaltă datorie a noastră educativă trebuie să fie strins că a politicii partidului nos
reeană, R.D. Vietnam, R.P- multilateral dezvoltate în participarea lor efectivă în toa partidului nostru. Noi nu des dori să adaug un singur lu este să creştem tineretul în legată de îndeplinirea sarci tru. Ridicarea nivelului con
Mongolă. O profundă semni România. te fazele elaborării şi îndepli coperim astăzi marxism-îeni- cru, şi anume, că este necesar spiritul dragostei de tară. is nilor to domeniul economiei, ştiinţei socialiste va asigura
ficaţie are, de asemenea, fap In cuvîntul său, tovarăşul nirii sarcinilor. Aceasta În nisniul. El a fost fără abatere să se acorde o atenţie deose toria noastră este plină de Întrucît, după cum se ştie, noi premise pentru Intensifi
tul că delegaţia noastră a vi Iile Verdeţ, după ce s-a refe seamnă o mai mare atenţie în ideologia partidului nostru, bită. în cadrul lui. celor nou momente glorioase, de lumi dezvoltarea economiei s-a a- carea participării oamenilor
zitat ţâri aflate in -prima li rii Ia procesele care determi selecţionarea, formarea şi pre steagul sub care clasa munci primiţi în partid, astfel ca ei noase figuri de eroi care flal întotdeauna şi se află în muncii la realizarea sarcini
nie a luptei împotriva impe nă continuarea operei de gătirea cadrelor. In posturi de toare a luptat cu Jertfe grele să cunoască principiile de or şî-au jertfit viaţa pentru li continuare în centrul preo lor dezvoltării economico-so-
rialismului şi a purtat discu făurire a societăţii socialiste conducere trebuie să se afle pentru libertatea poporului, ganizare ale partidului nostru, bertatea poporului, pentru cupării partidului nostru. ciale. Ia accelerarea progre
oamenii muncii au
sub care
ţii cu şeful statului cambod multilateral dezvoltate, o numai oameni bine pregătiţi înălţat cu abnegaţie edificiul politica sa internă şi interna făurirea societăţii în care Sînt cunoscute sarcinile sului ţării. Se va întări şi va
gian, exprimînd încâ o dotă, spus: Aceste procese, care din punct de vedere profesio noii societăţi în patria noastră. ţională, drepturile, obligaţiile trăim astăzi. Şi cîte motive mari şi complexe care vă deveni şi mal puternică uni
aşa cum a făcut-o de la în constituie direcţii funda nal şî politic, de o integritate Şi se poate aprecia că nici Si răspunderile ce decurg din de mîndrie patriotică nu stau in fa|ă in actualul cinci tatea rîndurllor partidului,
ceput, sprijinul nostru hotâ- mentate ale construirii so desăvîrşită sub raport moral, odată nu am fost mai fideli calitatea de comunist. găsim In marile realizări ale nal In domeniul investiţiilor, coeziunea maselor largi ale
rît faţă de lupta dreaptă şi cialismului multilateral dez principiali şi intransigent] la spiritului marxism-leninismu- Atîl în informarea prezenta poporului nostru, în opera dc al producţiei, al ridicării ni poporului Sn jurul forţei po
eroică a poporului vietnamez voltat, s-au conturat si clari tă de lipsuri, înzestraţi cu spi (iii ca în perioada care a înce tă de biroul comitetului jude construcţie socialistă, în în velului tehnic al producţiei litice conducătoare a societă
şi a celorlalte popoare din ficat în procesul elaborării rit autocritic, oameni cu pri put o dată cu Congresul al IX- ţean, cît şi în cuvîntul unui treaga politică internă şi in şi al produselor, în domeniul ţii noastre.
Indochina, pentru curmarea liniei politice a partidului cepere de organizotori şî con tea. cînd adevărurile generale număr de vorbitori au fost a* ternaţională a partidului. Ini valorificării superioare a ma Elaborind cunoscutele sale
agresiunii americane, pentru nostru, la congresele IX şi X. ducători şi care se bucură de ale învălăturii noastre călăuzi bordate problemele muncii po ma generoasă a tînărului nu teriilor prime, reducerii con propuneri care se bucură de
realizarea dreptului lor sacru Meritul principal in ceea ce încredere şi prestigiu. Să nu toare şi-au găsit in documen litice şi cullural-educative de poate să nu reacţioneze în sumurilor, a) sporirii pe toa aprobarea fără rezerve a tu
de a-şi hotărî destinele fără priveşte punerea lor în lumi uităm că după persoanele puse tele partidului şl statului nos masă. Activul de partid înţe faţa unor asemenea exemple te căile a eficienţei activi turor comuniştilor, a întregii
în diverse funcţii oamenii ju
nici un amestec dinafară, nă, sublinierea interdepen decă partidul nostru. Şi să nu tru o rcllectare în concordan lege că a constituit o greşeală minunate, Ceea ce se cere tăţii economice. Am dezbă populaţii, tovarăşul Nicolae
solidaritatea noastră interna- dentei lor in cadrul unei ge admitem ca prestigiul lui să tă prolundă cu esenţa lor, o subaprecierea unor forme, ve este numai să le utilizăm cu tut împreună de numeroase Ceauşescu. cu clarviziunea
ţionallstâ cu aspiraţiile na neralizări teorellce unllare şl fie ştirbit de un x sau un y dezvoltare creatoare corespun rificate ca eficiente în trecut, răbdare, cu dragoste si cu ori aceste probleme atît în care-i caracterizează întreaga
dar care ajunseseră să fie con
ţionale legitime ale poporu al transformări) lor in obiec care, deşi este incapabil, sau zător condiţiilor schimbate ale siderate ca perimate. Acest lu pricepere. reuniunile activului judeţean, activitate, a adus o nouă şl
lui coreean. epocii noastre, particularităţi* O datorie (naltă a noastră cît şî în cadrul unităţilor e
tive. sarcini şl măsuri concre comite abuzuri, sau are atitu cru este pozitiv. Să nu uităm importantă contribuţie teore
Satisfacţia poporului nostru te oglindite In hotăririle dini incompatibile cu etica lor şl cerinţelor concrete ale însă, nici în acest caz, că şi este să cultivăm pe toate căi conomice. Deşi nu am inten tică şl practică la proble
faţă de rezultatele vizitei în noastră, este tolerat şi privit României, cînd aportul Parti cele mai bune forme nu dau le sentimentul frăţiei Intre ţia să redeschid întreaga matica de arzătoare actuali
ţările socialiste din Asja este partidului, revine tovarăşului cu îngăduinţă pentru că şi-a dului Comunist Român la te nici un rezultat dacă nu sînt poporul român şi naţionalită problemă, citeva chestiuni aş tate a făuririi societăţii so
cu atît mal mare cu cît a- Nicolae Ceauşescu. cîştigat cine ştie cum şi cine zaurul comun al glndirii şl ex încărcate cu un conţinut co ţile conlocuitoare cu care el dori să le reamintesc aici, cialiste multilateral dezvol
perienţei
şl con
revoluţiei
ceastâ vizită constituie o con Măsurile care formează o- ştie fată dc cine numele de strucţiei socialiste a (ost mai respunzător. Dacă restabilim şi şi-a tmpletlf pentru totdeau chiar dacă ele stnt cunoscu tate.
tribuţie a partidului şi guver bieclul dezbaterii noastre se aşa-zis „băiat bun". In toate bogat decit orieînd. extindem aceste forme, să o na soarta. România este pa te şi răscunoscute. Cred, de
con
O grăitoare expresie
nului nostru la normalizarea referă la conştiinţa socialis posturile de răspundere tre facem nu pentru a avea cifre tria noastră comună. Iar a altfel, că toţi cei prezenţi in cretă a însemnătăţii acestei
relaţiilor dintre ţările socîa. tă, la îmbunătăţirea educaţiei buie să se alle tovarăşi demni Este o datorie a noastră să de raportat în dările de sea ceastă frăţie este una din această sală ştiu la ce mă propuneri o constituie faptul
liste, la bîrulrea dificultăţilor marxist-leninlste a membrilor de întreoga încredere a parti intensificăm eforturile pentru mă, ci asigurînd toate condi sursele unităţii poporului in voi referi. că dezbaterea problemelor
ca prin şcoală, prin munca or
care există în calea restabi de partid, a tuturor oamenilor dului nostru. ganizaţiilor dc partid, de sin ţiile pentru exercitarea rolu Jurul partidului, o chezăşie a Este întîi problema oţelu privind activitatea ideologică
lirii unităţii acestor ţâri. Sln- muncii. In spiritul celor spuse de to dicat, de tineret, de femei, prin lui pe care ele sînt chemate mersului nostru neabătut îna lui. a Îndeplinirii exemplare
tem convinşi că evoluţia In De ce punem noi astăzi un varăşul Ceauşescu în expune intermediul presei scrise, vor să-l joace. Să nu uităm nici inte. a sarcinilor, angajamentelor şi potitlco-educativă a dat
ternaţională va aduce noi şl accent aşa de mare pe aces rea sa la consfătuirea de lucru bite şi televizate, acest bun al faptul că nivelul de cultură Să folosim de asemenea, is şi obligaţiilor contractuale un plilernlc Impuls întregii
noi clemente de natură să te probleme? Răspunsul nu în problemele ideologice, aş partidului nostru să pătrundă al oamenilor şi sarcinile care toria, dar şi realitatea zile în ceea ce priveşte cantita munci de partid, a determi
ne stau In fată diferă conside
pună în lumină marea însem poate li decit unul singur. dori să subliniez o cerinţă e- şi mai adine în conştiinţa ma rabil în raport cu situaţia de lor noastre, pentru a-i educa tea. ritmicitatea, sortimente nat creşterea spiritului critic
şi a Intoleranţei faţă de lip
nătate internaţională a acestei Partidul pune accent pe a Renlială pe care trebuie să o selor, să contribuie şi mai pu acum 15, 10 sau chiar 5 ani. pe tineri în spiritul interna le şl termenele de livrare. suri în partid şl tn întreaga
acţiuni a politicii externe ro ceste probleme deoarece con satisfacă orice conducător. In ternic la transformarea eî. Astăzi există posibilităţi maî ţionalismului. Pe baricadele Nu este nevoie să mai subli societate, a dinamizat toate
este
diferent de locul unde
mâneşti. ştiinţa trebuie să (mă pasul exercitată, orice funcţie de Să ne fie, de asemenea, lim mari, dar şi exigenţe mai mari. Comunei din Paris, în marea niez importanta pe care acest forţele sănătoase şl a sporit
In cadrul realizărilor noas cu dezvoltarea generală a conducere are şi un caracter pede că atunci cînd vorbim de Munca politică si cultural-edu- încleştare pentru triumful şi lucru o are pentru economia receptivitatea la tot ceea ce
tre se înscriu şi rezultatele societăţii socialiste, deoare politic, iar cel care o deţine necoşitatea intensificării efor catîvă de masă este un dome salvarea revoluţiei din oc naţională. După cum presu este nou şl înaintat. Pro
obţinute pe linia promovării ce nu este posibil să con nu trebuie să uite niciodată că tului pentru înarmarea mar- niu în care merită să investim tombrie, în rîndurîle apără pun că nu este cazul să ex gramul de măsuri cc va fl a
relaţiilor cu toate ţările lumii struim o economie avansa este şi un om politic. El tre xîst-leoînistă a comuniştilor, a eforturi mari, pentru că ea ac torilor republicii spaniole plic de ce trebuie intensifi doptat de către plenara Co
indiferent de sistemul social- tă fără să-i ridicăm şl pe buie să cunoască politica par oamenilor muncii, nu ovem în ţionează tn modul cel mai o sau ale rezistenţei antifascis ca t e eforturile pentru Imbu- mitetului Central, care va
economic, întrucît aceste rela oameni la nivelul idealurilor tidului şi să acţioneze, avînd vedere nişte teze abstracte sau perativ şi mai direct asupra te din multe ţări, românii, a nătălirea calităţii oţelului şi încheia şi încununa dezba
ţii corespund nu numai inte noastre etice. Pe de altă par în vedere nu numai efectele studierea unor lucrări ale cla oamenilor si conslituie unu! nimaţi prin tradiţie de sen diversificarea mărcilor de o terile în curs va avea, fără
nselor poporului român, ci te, însăşi Îndeplinirea obiec tehnice, economice sau admi sicilor ca un scop in sine Ţe din factorii cei mai puternici timente internaţionaliste, si-au teluri. îndoială, o îndelungată vala
reprezintă totodată un aport tivelor noastre economice şi nistrative nemijlocite, ci şi im lul nostru trebuie să fie a-i de formare ai opiniei de masă adus tributul lor de sînge. Esle, apoi, problema redu bilitate în orientarea activi
la crearea unei atmosfere de sociale este de neconceput plicaţiile politice ale deciziilor înarma pe comunişti şi pe împotriva manifestărilor şi ten Continuînd şi rîdicînd pe o cerii consumului de cocs. tăţii întregului partid, a în
încredere, a unui climat inter fără o participare sporită şi adoptate, măsura în care ele nemembrii dc partid cu elemen dinţelor negotive. treaptă superioară aceste tra Cunoaşteli dificultăţile apro tregului popor pentru făuri
naţional favorabil rezolvării plină de răspundere a tuturor slujesc atingerii 1 telurilor sta tele necesare înţelegerii meto O problemă subliniată pu diţii, partidul nostru cultivă vizionării în această privînlă rea societăţii socialiste mul
problemelor de importanţă oamenilor muncii pe baza bilite prin politica partidului. dei de glndire şl ac(iune a ternic în lucrările conferinţei sentimentele de preţuire şi şi serioasele ei implicaţii a tilateral dezvoltate în Româ
cardinală pentru convieţuirea unei solide pregătiri politico- Un excelent tehnician va fi un partidului nostru. Sâ-i înar este necesitatea intensificării dragoste faţă de popoarele supra balanţei de plăţi a tă nia.
măm nu cu litera neînsufleţită
normală pe planeta noastră. ideologice, a unui înalt nivel excelent conducător numai da a textelor clasice, ci cu spiri muncii de educare a tineretu ţărilor socialiste, de simpatie rii. Este o necesitate impe îmi exprim profunda con
Participarea activă a Româ de conştiinţă. că, pe lîngă celelalte condi tul viu al marxism-leninismu- lui. De ce subliniem această şi solidaritate faţă de. lupta rioasă şl o sarcină de Impor vingere că puternica organi
ţii necesare, va fi şi un exce
niei la soluţionarea acestor In această lumină este lim lent cunoscător al politicii par 1 ui. cu marxism-lcninismul necesitate ? Ne creează tine desfăşurată în ţările ca tanţă naţională să se facă zaţie de partid a judeţului
retul dificultăţi ? Nu, tovarăşi.
probleme se bucură de o lar pede că orice rămînere In ur tidului şi un militant activ creator, in acţiune, adică cu Aşa cum a subliniat conduce pitaliste de partidele co tot ce este posibil ca să redu Hunedoara nu va precupeţi
gă recunoaştere în rînâurile mă, orice neajunsuri In mun pentru înfăptuirea el. Această cunoaşterea temeinică a docu rea partidului în repetate rln- muniste şi muncitoreşti, de cem consumul de cocs pe nici un efort pentru a-şl a
opiniei publice mondiale. Ur ca ideologică, de propagandă, idee subliniată de tovarăşul mentelor partidului nostru, a duri, avem un tineret bun, har forţele democratice şi pro fona de fontă, să găsim so duce contribuţia Ia îndeplf-
mărind înlăturarea din viaţa politico-educativă este de na Ceauşescu este valabilă nu politicii Interne şl internaţio nic, devotat cu trup şi suflet gresiste. Nu este cauză luţiile adecvate pentru spo nirea acestor măsuri, va pu
internaţională a metodelor de tură să influenţeze negativ numai în ceea ce-i priveşte pe nale a partidului nostru. Şi să partidului, cauzei socialismului dreaptă a popoarelor care rirea utilizării eficiente a coc ne şl mal bine în valoare
mersul nostru înainte. Tocmai nu tratăm aceste cunoştinţe ca luptă împotriva imperialis sului indigen.
dictat, agresiune şi ameninţa miniştri. Ea este valabilă şi sl animat de profunde senti
de aceea, subliniind rezulta pentru toţi acei care, pe plan pe nişte elemente de cultură mente patriotice. Dar el nu a mului şi neocolonialismului spiritul muncitoresc care a
re cu folosirea forţei şi elimi tele obţinute, conducerea par local, ocupă diferite funcţii de generală, ci să ne străduim ca trecut prin şcoala aspră a vie-’ care să nu se bucure de Este, de asemenea, necesar caracterizat-o întotdeauna, că.
narea primejdiei unui nou tidului nostru a supus unei conducere în economie. în cul în spiritul lor să transformăm ţii prin care au trecut gene solidaritatea militantă a par să se continue, cu intensita sub conducerea el. muncito
război mondial, noi milităm profunde analize critice defi tură, în aparatul de stat si va conştiinţa celor educaţi, să raţiile precedente. El a des tidului nostru, a guvernului te sporită, preocuparea pen rii. ţăranii, intelectualii hu:
cientele manifestate în acest facem din îiecarc comunist, chis ochii In condiţiile socia României Acesfe lucruri tre tru îmbunătăţirea utilizării
cu toată hotărîrea pentru crea domeniu ş! e trasat sarcina trebui să stea In atenţia birou din liccare cetă|enn un pro lismului sî nu cunoaşte din buie să fie cunoscute de ti nedoreni. Indiferent de naţio
rea unui sistem de securitate înlăturării lor nelntirzîate. Aşa lui judeţean, In politica sa de pagator şi un militant activ proprie experienţă marile greu neret, să constituie o parte capacităţilor de producţie atît nalitate. fşi vor pune cu şl
în Europa, pentru stingerea cum a subliniat tovarăşul recrutare, formare şi promo- pentru triumful acestor idei. tăţi pe care le-om avut de bi componentă a zestrei sale pe linia indicilor extensivi, mal mull elan resursete de e-
focarelor de război şi încor Nicolae Ceauşescu tn expune vore a cadrelor. Să asigurăm o asemenea cu ruit în anii ilegalităţii, ni spirituale. intruclt, pentru cit si pe cea a indicilor in nergle şi iniţiativă creatoare
noaştere a politicii partidutuî
partidul nostru, internaţiona
luptei pentru putere, precum
dare, existente în diferite re rea sa la consfătuirea de lu In continuare, aş dori să mă încit fiecare om al muncii să şi Ia începulurile operei noas lismul nu este o simplă lozin tensivi. Se impune, de ase în slujba (dealurilor comu
giuni ale lumii, pentru înfăp cru cu cadrele care lucrează refer la unele din sarcinile or fie convins proiund de juste tre dc construcţie. El trăieşte că. ci o Irăsăfură profundă a menea, să facem lotul pentru niste ale partidului. a inte
tuirea de măsuri eficiente in in acest domeniu, în activita ganelor şî organizaţiilor de ţea ei. să acţioneze practic po mult mai bine decit tineretul întregii sale activităţi. creşterea productivităţii mun reselor fundamentale ale pa
domeniul dezarmării, în pri tea ideologică şi educativă, partid, în ceea ce priveşte Im- trivit acestei convingeri. de acum 3-4-5 decenii şi are cii în exploatările miniere triei noastre.