Page 83 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 83
3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 198 • VINERI 24 SEPTEMBRIE 1971
INFORMAREA PREZENTATĂ DE TOVARĂŞUL I0ACHIFĂ MOGA
nificată la grlu şi se prelimi organizaţii din construcţii, u- tractive şl cu un mesaj edu deosebi In comerţ. In semes a tinerei generaţii. In şcoli rile de lucruri negative din îndeosebi In domeniul pe ca-
re-l analizăm, biroul şi secre
(Urmare din pog. 1) na depăşiri şi la celelalte cul nităti forestiere şl localităţi cativ mal eficient. Unele or trul I al asestul an, faţă de le noastre de toate gradele toate domeniile de activitate. tariatul Comitetului judeţean
turi. îndepărtate, dezbaterile n-au ganizaţii de partid de la în aceeaşi perioadă a anului tre s-au obţinut unele rezultate Transpunerea în viaţă a de partid pot si trebuie să in
Scrisoarea adresată de to cunoscut o organizare siste treprinderea. minieră Hune cut, infracţiunile au crescut, In intensificarea activităţii sarcinilor ce ne revin din tervină mai prompt, cu ini
varăşul Nicolae Ceauşescu matică, o densitate corespun doara, E.M. Aninoasa, E.M. In mod deosebit delapidările, de educaţie politică, cetăţe amplul program de educaţie
Merită subliniat faptul că Dîlja, U M.M.R, Sîraerîa, furturile din avutul obştesc, nească prin şi pentru muncă. comunistă — se arată în in ţiative şi măsuri mai eficien
tot ceea ce s-a întreprins în organelor şi organizaţiilor de zătoare. I.G.C.L., unităţile comerciale înşelăciunea în dauna avutu Totuşi, în aceste unităţi exis formarea prezentată de tova te, cu putere de influenţare
partid, oamenilor muncii din
cadrul întîmpinării semicente agricultură constituie prin Nu spunem o noutate, to şi Fabrica de pîine din Deva lui obştesc, neglijenta şi a tă încă multă inerţie In apli răşul loachim Moga — va a şi înrîurire pozitivă în orien
narului partidului nostru a înaltele sale îndemnuri un varăşi, cînd afirmăm că adu sau de la cooperativele agri buzul In serviciu. Reţin a carea măsurilor stabilite de sigura întărirea rolului con tarea organelor şi organiza
contribuit ta educarea comu nou şi puternic imbold In re nările generale ale organiza cole de producţie din Căstău, tenţia faptele antisociale să- conducerea partidului pentru ducător al organizaţiilor de ţiilor de partid, a tuturor
nistă si patriotică a oameni alizarea sarcinilor ce revin ţiilor de partid constituie o Boşorod, Banpoloc, Hărău şi vîrşite de Iacob Ioan, fost legarea mal strinsă a învăţă- partid, ridicarea la nivelul e factorilor cărora li s-a încre
lor, la creşterea conştiinţei acestui important domeniu al adevărată şcoală de educaţie altele nu acordă Importanta contabil şef Ia T.A.P.L. De mîntului de producţie. tapei în care ne găsim a con dinţat menirea de a contri
lor. Putem evidenţia pe a economiei. a comuniştilor, locul unde se cuvenită muncii politice de la va, care şi-a însuşit necin Un mijloc eficient de edu ştiinţei comuniştilor, a tutu bui şi realiza educaţia comu
ceastă linie acţiunile ample După ce a expus principa conturează coordonatele ac om la om. gazetelor de pere stit peste 100 000 lei, Dobra caţie a tineretului îl consti ror oamenilor muncii, va nistă a oamenilor muncii.
de popularizare a realizărilor lele realizări ale organizaţii tivităţii viitoare, unde se con te, panourilor, graficelor, bri Petru, fost gestionar In Băi- tuie munca voluntar-patrio- contribui la cimentarea şi Vom lua măsuri ca prin
cincinalului 1966—1970 şl a lor de partid, ale oamenilor fruntă opinii şl de unde iz găzilor artistice de agitaţie, ta, 200 000 Iei, Tudor Ioan de tică. Munca este în fond pri mai puternică a unităţii mo- munca de propagandă şî po
obiectivelor actualului cinci muncii din judeţul nostru In vorăsc cele mai valoroase so expunerilor, celorlalte forme la Vinalcool Hunedoara mul act de conştiinţă înain ral-politîce şi ideologice a litică să ajutăm pe fiecare
nal, de cunoaştere şi de in înfăptuirea politicii partidului luţii. De aici şl concluzia ne In rezolvarea sarcinilor din 400 000 (el şi Bolcu Ioan de tată, de patriotism. Conside celor ce muncesc — români, membru de partid să devină
terpretare justă a hotărîrilor — expresie vie a progreselor cesară că fiecare adunare ge formaţiile de lucru respecti la O.L.F, Brad, care a furat răm însă că organizaţia ju maghiari, germani şi de alte un luptător de avangardă, ac
si legilor statului nostru, în* înregistrate pe planul educa nerală. indiferent de subiectul ve. Numai aşa se explică mai multe vagoane de ceapă deţeană a U.T.C. a făcut în naţionalităţi — în jurul parti tiv şi consecvent, pentru so
tîlnirile membrilor comitetu ţiei comuniste — primul se pus în discuţie, trebuie să faptul că aici agitatorii nu pe care le-a vîndut cu peste că puţin pentru antrenarea dului, va genera noi eforturi cialism, un model de condui
lui judeţean, ai celorlalte or cretar al Comitetului jude exercite o puternică influenţă sînt instruiţi cu regularitate, 100 000 lei. întregului tineret la munca creatoare In toate domeniile tă etico-morală la locul său
gane de partid cu diferite ca ţean de partid a spus r educativă, să aibă un ecou a- unii figurlnd doar pe tabele Faţă de starea Infracţiona patriotică. de activitate de muncă, în viaţă, în fami
tegorii de oameni ai muncii, în documentele Congresu dînc In conştiinţa comunişti fără nici o activitate concre lă din judeţ, considerăm că se In activitatea politico-îdeo- Măsurile elaborate de se- - lie. Avem posibilitatea de a
îndeosebi cu llneretul, inten lui al X-lca, ale plenarelor lor, să contribuie la formarea tă. fac vinovaţi, alături de une logică desfăşurată de către cretarul general al partidului ridica la un nivel superior
sificarea informării politice, a C.C. al P.C.R.. In cuvintârile şi dezvoltarea lor ca militanţi Situaţia este similară şi în le organe şi organizaţii de Comitetul judeţean de partid, nostru, indicaţiile de o ines activitatea noastră ideologi
activităţii cultural-artistice. şi indicaţiile secretarului ge revoluţionari. Punînd fată în ce priveşte agitaţia vizuală. partid, de masă — şi aş spune de către organele şl organi timabilă valoare teoretică şi că în aşa fel ca ea să înar
fată aceste cerinţe cu realită
Comitetul judeţean de par neral al partidului nostru slnt ţile din unele organe şi or La multe gazete de perete se că în primul rînd — condu zaţiile de partid, în organi practică cuprinse în expune meze pe comunişti, pe ceilalţi
tid — a spus în continuare stabilite cu o deosebită cla ganizaţii de partid din jude publică articole cu caracter cătorii unităţilor economice, zarea şi mobilizarea colecti rea sa la consfătuirea acti oameni ai muncii cu cunoaş
primul secretar — s-a preo ritate jaloanele edificării so ţul nostru, putem spune că general, altele nici nu mai e ai organelor noastre de stat, velor de muncă la Înfăptui vului de partid din domeniul terea şi înţelegerea justă a
cupat ca plenarele sale, ale cietăţii socialiste multilateral mai avem încă foarte mult de xistă, iar caricaturile, satira, miliţie, procuratură şi justi rea obiectivelor economice şi Ideologiei, precum şi conclu principiilor şi liniei politice
comitetelor municipale şi o dezvoltate în România. Des făcut pentru ridicarea rolu In general, prin care se poa ţie, care au acţionat insu social-culturale un aport în ziile şi propunerile reeşite a partidului, a tezelor teore
răşeneşti. adunările generale prindem din acestea, ca o lui adunărilor de partid la te şi se Impune luarea unei ficient şi fără eficienta ne semnat l-au adus şi cele două din adunările generale, ple tice elaborate de Congresul
ale organizaţiilor de bază să condiţie fundamentală a mer nivelul sarcinilor mari care poziţii combative fată de ne cesară în direcţia prevenirii ziare locale — „Drumul so narele comitetelor de partid, al X-lea, precum şi a îndato
I ie astfel pregătite Incit a sului înainte, necesitatea şl stau în fata noastră. Avem în ajunsuri lipsesc. Cit despre infracţiunilor, pentru respec cialismului" şî „Steagul ro activitatea desfăşurată în ririlor pe care le are faţă de
cestea să fie pătrunse de obligaţia de a lupta pentru vedere în mod deosebit situ brigăzile artistice de agitaţie, tarea strictă a legalităţii so şu". Este necesar ca în vii această perioadă constituie societate.
spirit militant, de un climat făurirea unei înalte conştiinţe aţiile cînd luni în şir orga trebuie să spunem că slnt cialiste. Se manifestă încă tor redacţiile celor două zia un cuprinzător îndrumar pen In încheierea informări!
cit raaj propice dezbaterilor socialiste care să asigure par nizaţii de bază pun în discu departe de ceea ce ar tre multă bllndeţe fată de cei ca re să pună un mai mare ac tru organizaţia judeţeană de prezentate în faţa plenarei,
în mod critic şi autocritic a ticiparea fiecărui comunist, a ţie în exclusivitate probleme bui să fie. Unele s-au şl des re atentează la bunul obştesc, cent pe îmbunătăţirea conţi partid în vederea introducerii tovarăşul loachim Moga a
problemelor majore pe care fiecărui cetăţean, cu toată de producţie, datorită faptu fiinţai iar altele au o acti fată de cei care încalcă legi nutului, care să fie în strînsă în întreaga activitate ideo spus: Ne revin, deci, mari
comuniştii slnt chemat! să le pasiunea şl abnegaţia, la asi lui că tcmatîcile adunărilor vitate sporadică. Se folosesc le statului, normele de con concordantă cu acţiunile şi logică, politică şî cultural-e răspunderi, dar avem şi mij
rezolve. A fost extinsă gurarea succesului construcţi nu slnt judicios echilibrate, în mică măsură şi alte for vieţuire In societate. preocupările Comitetului ju ducativă a unui puternic spi loacele şi forţele necesare,
metoda ca în adunările ei acestei societăţi. astfel înclt în atenţia comu me ale muncii politice cum Referindu-se (a modul cum deţean de partid, cu cerinţe rit partinic, spiritul clasei experienţa şi hotărîrea de q
sau plenarele de partid Analizînd de Ia nivelul u niştilor să se afle probleme slnt: convorbirile în grup, se desfăşoară activitatea cul- le pe care le ridică procesul muncitoare: combativ, ferm, înfăptui neabătut programul
să se prezinte informări din nor asemenea cerinţe preocu educative, ale vieţii interne dialogul, răspunsurile la în tural-educativă, vorbitorul a construcţiei socialiste din ju revoluţionar. de educaţie comunistă —
partea comuniştilor asupra pările de pînă acum ale orga de partid, de conducere a or trebări, schimburile de ex subliniat că activitatea desfă deţul nostru, masele largi de Este locul şi cazul să rele parte integrantă a măreţului
modului cum îsi duc Ia înde nizaţiei judeţene de partid, ganizaţiilor de masă, toate a perienţă, demonstraţiile prac şurată de Instituţiile cultural- cititori. Este necesar să se văm, stimaţi tovarăşi, faptul program de înflorire continuă
plinire sarcinile încredinţate constatăm alături de rezulta cestea, fireşte, în contextul tice, serile de calcul, jurna artistice, de sindicate, organi pună accent mai mare pe că orgaolzaţla judeţeană de a patriei şi naţiunii noastre
de organele si organizaţiile tele pozitive şi existenta u realizării sarcinilor economi lele vorbite, consultaţiile, zaţiile U.T.G. a răspuns şi problemele teoretice si ideo partid Hunedoara s-a bucurat socialiste,
din care fac parte. nor deficiente în activitatea ce şi sociale, în strînsS legă concursurile tematice, cercu răspunde încă In mică măsu logice, pe generalizarea ac şl se bucură de un substanţi Reofirmîndu-ne adeziunea
In anul acesta, membrii Co noastră de formare ideologică tură cu starea de lucruri din rile de citit şi altele. ră funcţiei polîtico-educative. tivităţii pozitive de educare al şl permanent ajutor din unanimă faţă de programul
mitetului judeţean de partid şi călire politică a oamenilor unitatea în care îsi desfăşoa Serioase neajunsuri există In case de cultură, cluburi, marxist-leninistă a membri parfea conducerii de partid comunist dc educare marxist-
leninistă a membrilor de par
şi ai biroului, un număr în muncii. ră activitatea. şi în activitatea de informa cămine culturale s-a pus în lor de partid, a tuturor oa şl <Je stat, personal a tovară tid şi a tuturor oamenilor
semnat de cadre cu munci de Asa cum s-a subliniat, din De altfel, în aceste organi re a oamenilor muncii. Nu unele perioade accentul pe menilor muncii, a organizaţii şului Nicolae Ceauşescu. muncii, elaborat de tovarăşul
răspundere şi al(i membri de punct de vedere cantitativ, zaţii şi nu numai In acestea, In toate organizotlite de par activităţile de divertisment, lor noastre de partid. Cole pentru care exprimăm şl cu
partid cu experienţă au par munca de propagandă desfă se manifestă carenţe şi In al tid sînt explicate temeinic, pe pe realizarea de venituri bă giile de redacţie, redactorii acest prilej. în numele comu Nicolae Ceauşescu, organiza
ţia noastră Judeţeană de par
ticipat In mai mare măsură la şurată In ultimul timp a că te laturi ale vieţii Interne de larg, cu sensul şi implicaţiile neşti, neglîjfndu-se în mod şefi să se ocupe mai preg niştilor, al tuturor oamenilor tid, toii oamenii muncii hu
acţiunile organizate pe linie pătat o sferă mai largă de partid. Nu rareori întllnim a lor majore, hotărîri Importan nepermi3 conţinutul activi nant de prezentarea chipului muncii de pe întinsul Judeţu
cultural-educativă. au rezol cuprindere. Raportînd Insă ici lipsă de combativitate, un te care se referă la politica tăţii. Munca cultural-artistlcă omului nou, înaintat, a rolu lui cele mal calde mulţumiri, nedoreni — români, maghiari,
germani şl de alte naţionali
vat sarcini de lectori şi pro activitatea noastră la cerinţe slab spirit critic şi autocritic, internă şi externă a partidu desfăşurată cu formaţiile de lui şi poziţiei comunistului o dată cu angajamcnful nostru
pagandişti, au publicat arti le formulate In propune insuficientă operativitate în lui şi statului nostru, preve amatori are un caracter dis în societatea noastră, a mun ferm de a munci neabătut tăţi — • însufleţiţi de exem
cole în presa de partid, au rile şi în expunerea tovară analizarea fenomenelor nega derile unor legi, decrete şi al continuu, cu mari mobilizări citorului care făureşte bunuri pentru transpunerea în viaţă plul personal dc abnegaţie,
participat la dezbateri si şului Nicolae Ceauşescu la tive din activitatea unităţi tele. în perioada concursurilor şi materiale şi spirituale, a ţă a sarcinilor ce ne revin din dăruire şi devotament al se
schimburi de experienţă. Ia consfătuirea de lucru a acti lor, a membrilor de partid şi Toate aspectele negative cu vacante prelungite după ranului de pe ogoare, a inte programul măreţ de edifica cretarului general al partidu
activităţi în cadrul brigăzilor vului de partid din domeniul cadrelor cu munci de răspun menţionate mai sus s-au re aceea. lectualului legat de popor, re a socialismului multilate lui, faţă de cauza poporului,
ştiinţifice, simpozioanelor, au ideologiei, ne dăm seama dere şi adoptarea unor mă percutat negativ în activita Nici repertoriile teatrelor care prin activitatea ce o ral dezvolf.it în patria noas ne angajam să luptăm cu
făcut expuneri pe diferite te că organele şi organizaţiile suri care să conducă în mod tea unor întreprinderi, secţii, profesioniste din judeţ nu au desfăşoară transpun în viaţă tră. consecvenţă pentru traduce
me ale politicii interne si de partid nu au făcut totul hotărît la îndreptarea situaţi sectoare, şantiere, u/iităU a avut în toate cazurile un politica partidului şî statului Sîntem conştienţi că mai rea neabătută în viaţă a po
externe a partidului şî statu pentru situarea întregii munci ei. Unii membri de partid nu gricole, Instituţii. Fenomenul continui de idei educativ, iar nostru. Ziarele noastre tre avem multe de făcut pe linia liticii interne şi externe a
lui nostru. de educaţie ia nivelul cerin se achită de îndatoririle ele nefolosirii timpului de lucru calitatea artistică a interpre buie să manifeste mai multă valorificării la un nivel su partidului de ridicare spre
culmile progresului şi civili
In biroul şl secretariatul ţelor şi al posibilităţilor rea mentare ce le revin — lipsesc — ca aspect evident al stă tării uneori a lăsat de dorit. combativitate şi exigenţă fa perior a resurselor şi posibi
comitetului judeţean s-au e- le pe care le avem. Uneori de la adunările generale, rii Indisciplinare — se ma Aceasta a condus, în special ţă de neajunsuri, faţă de stă lităţilor de care dispunem. zaţiei a patriei noastre so
cialiste — România.
nalizat probleme privind edu propaganda desfăşurată a a nu-şi achită cu regularitate nifestă şi acum cu toate con la Teatrul de stat din Petro
carea membrilor de partid, vut un caracter festiv, uni cotizaţia, se sustrag de la în secinţele lui negative. Pe 8 şani, şl Ia scăderea numărului
s-au stabilit măsuri pentru lateral. In cele mai multe ca deplinirea sarcinilor profesio luni din acest an, indicele de de spectatori.
îmbunătăţirea activităţii edu zuri ne-am axat pe populari nale, manifestă lipsă de gri folosire a fondului de timp Se poate aprecia că Insti
cative, a conţinutului şi orien zarea realizărilor — lucru ne jă şi dezinteres faţă de ave de lucru este realizat doar tuţiile noastre cultural-artisti-
tării ziarului judeţean, muncii cesar, dar care nu trebuie ab rea obştească, privesc cu pa în proporţie de 04,5 la ce, sindicatele, organizaţiile
politice şi cultural-educolive solutizat — şl mal puţin pe sivitate şi îngăduinţă risipa, sută. Pe aceeaşi perioadă U.T.C., Oficiul judeţean de
în sprijinul producţiei. Ase problemele de fond ce le a sustragerea din bunul obştesc. s-au înregistrat peste 1 mi turism au încă lipsuri seri
menea ■ analize au efectuat vem de rezolvat în economie, Din nefericire, asemenea ma lion om ore nelucrate din oase fn folosirea instructiv-
mai multe oftf'ăne şi organi In viata internă de partid, în nifestări se întîlnesc şi la u cauza absentelor nemotivate educatlvâ a timpului liber al
zaţii de partid. Invălămlnt şi cultură, in for nele cadre cu munci de răs şi învoirilor şi aproape oamenilor muncii. Duminicile
Desigur, acţiunile pe linia marea etico-morală a oame pundere împotriva cărora nu 115 000 om ore întreruperi în cultural-sportive, organizate cu
educaţiei comuniste s-au des nilor. S-a acţionat insuficient s-au luat la timp măsurile cu producţie. Toate acestea, în regularitate anii trecuţi In
făşurat mult mai multe şi mai în direcţia combaterii unor venite. Caracteristice din a condiţiile prestării a mai mult Valea Jiului, la Orăştie şi în
diferenţiate. Ele au fost evi fenomene negative ca nepăsa ceste puncte de vedere sînt de 2,6 milioane om ore su alte localităţi, au loc acum
denţiate pe larg în adunările rea, neglijenta, necinstea, aspectele întîlnite la unele or plimentare. Cele mai multe destul de sporadic. Desigur,
generale şi plenarele de ac trîndăvia, lipsa de răspunde ganizaţii de partid de la C.S. absenţe nemotivate şi învoiri aceste stări de lucruri, orien
tiv şi, de aceea, considerăm re etc. Hunedoara, E.M. Dllja, I.M. slnt la C.C. Petroşani, CMN. tarea unilaterală a muncii
că nu csle cazul să insistăm In invălămintul de partid Hunedoara, U.E.L. Haţeg, co Deva, întreprinderile miniere cultural-educative se datoresc
asupra lor. s-au manifestat fenomene de merţ Deva şi Hunedoara, Barza şi Hunedoara, C.E I.L. unui stil defectuos de muncă
Aşa cum se subliniază în tehnicizare, formalism, super C.A.P. Banpotoc, Livadia, Deva, C S H. şi U.M.M R. Si- al factorilor care răspund de
programul de măsuri elaborat ficialitate, care au diminuat Mărtineştî, Dineu Mare şi al meria. La cea mai mare parte acest domeniu.
de tovarăşul N i c o 1 a e eficienta scontată. Au existat tele. din acestea s-a efectuat un Insuficient s-au ocupat or
Ceauşescu, „Ca rezultat al cazuri de organizare birocra Considerăm că este locul număr exagerat de ore su ganizaţiile de partid, de sin
profundelor transformări pe tică a unor cercuri şi cursuri, să spunem că o bună parte plimentare. dicat şi ale UT.C., Comitetul
trecute in anii de după elibe în care o parte a cursanţilor din aceste neajunsuri se da- Dacă mai adăugăm şi greu judeţean pentru cultură şi
rare, ol victoriei orînduirii au fost lncodrati fără a se ţi toresc $1 membrilor comite tăţile determinate de fluctua artă şi Inspectoratul şcolar
socialiste ol uriaşei activităţi ne seama de dorinţele lor, telor judeţean, municipale si ţia forţei de muncă şi de al precum şi ceilalţi factori cu
politico-educatjve desfăşurate au repetat mai mulţi ani ace orăşeneşti de partid care par te perturbări ale procesului competente şi răspunderi în
de partid, în tara noastră s-au eaşi formă sau forme simi ticipă prea puţin la viata de producţie ne apar mai acest domeniu de formare la
oblinul rezultate deosebit de lare de învălămînl, din care organizaţiilor de partid din în clar şi motivele pentru ca masa de oameni ai muncii a
importante în lărgirea orizon cauză nu au manifestat sufi treprinderi, agricultură, şcoli, re, după 8 luni, unele între unei concepţii materialist-dla-
tului cultural, în ridicarea cient interes fată de pro iar ajutorul acordat acestor prinderi au înregistrat seri lectice despre natură şi so
Aspect din expoziţia dc materiale şi mijloace folosite în munca politică de masă,
nivelului politic şi ideologic gram, nu au participat la dez organizaţii este sporadic şi oase rămlneri în urmă la a cietate. organizată cu prilejul plenarei lărgite a Comitetului judeţean de partid.
şi formarea ‘ conştiinţei socia bateri sau au lipsit dc la ex insuficient. numiţi indicatori principali ai Din conţinutul documente
liste a celor ce muncesc". puneri şi seminarii. Cele mai Vorbitorul a arătat apoi că planului de stat. Astfel, nu lor pe care Ie dezbate plena
multe exemple de acest fel
Cunoaşteţi tovarăşi — a a- s-ou întîlnit la unităţile fo unele cadre cu funcţii de au realizat prevederile la ra noastră — se spune în in
rălal tovarăşul loachim Mo- restiere şi de industrie locală răspundere în aparatul eco producţia globală şi produc formare — rezultă cu clarita
go — că şi în judeţul nostru, de la Orăştie şi Haţeg, la nomic şi de stat au subesti tivitatea muncii E.M. Deva şi te sarcinile de mare răspun
care cunoaşte o puternică I M. Huncdoaro, T C. Deva, în mat sarcinile politice. soco- U.E.L. Haţeg, iar întreprinde dere legate de educaţia poli
dezvoltare economică şi soci- unele organizaţii de bază de tindu-le ca preocupări exclu rile „Vidra" ' şi F.C. Orăştie, tică şi cetăţenească a tinere PLENARA LĂRGITĂ A COMITETULUI
al-culturală, au loc mulaţii e- la TC.MM. Petroşani, orga sive ale organizaţiilor de „Marmura" Simerla, întreprin tului. In imensa Iul majorlta-
sentiale în nivelul de cultu nizaţiile comerciale din De partid Asemenea mentalităţi derile de industrie locală de. fe tineretul din Judeţul nos
ră. în conştiinţa politică şi va, Petroşani, Hunedoara şi sînt străine partidului nostru. la Brad, Deva, Haţeg si O- tru este muncitor. slrguln-
civică a oamenilor. Ceea ce Brad, precum şi în comune Aceşti tovarăşi trebuie să în răştîe nu au realizat planul clos, devotat cauzei construc JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P. C. R.
caracterizează conştiinţa, con le Brănişca, Riu de Mori, Ba- ţeleagă că ei au fost promo de export. S-au manifestat ţiei socialismului. Acesta tin
duita marii majorităţi a mun ru, Răchilovn, Mărlincşti. vaţi de partid ca oameni po neajunsuri şî in ce priveşte de tot mai mult să se înca
citorilor, ţăranilor, infelectu- Turdaş, Şoimuş ele. Conside litici şi deci trebuie să pu respectarea N.T.S., organiza dreze In munca productivă vid Lazăr, secretar al Comi capacitate de muncă, penlru
alilor hunedoreni, este dărui răm că vina principala apar nă pe primul plan preocupa rea mai bună a locurilor de din mină, din uzină sau dc (Urmare din pag. t) tetului judeţean Hunedoa realizarea neabătută a sar
ra al P.C.R., Romulus Rusu,
cinilor măreţe trasate
dc
rea pentru înfăptuirea exem ţine organizaţiilor de partid rea pentru înfăptuirea politi muncă, folosirea în mod cit pe ogoare. directorul Spitalului din De Congresul al X-lea al Par
plară a politicii partidului, a- respective, îndeosebi secreta cii partidului. Intilnim de a mai judicios a baze» materi Faptul că avem un tineret va, Viorcl Ocoş, preşedinte tidului Comunist Român,
tiîudinea înaintată şi respon rilor acestora, care nu au res semenea cazuri cînd unele ale şi a fondurilor care sînt harnic şi devotat cauzei con o amplă informare cu pri le Uniunii judeţene n coo penlru înfăptuirea punct cu
sabilă în muncă, familie şi so pectat întru totul indicaţiile cadre nu manifestă suficientă puse la dispoziţia unităţilor strucţiei socialismului nu vire la activitatea desfăşu perativelor agricole de pro punct a programului de îm
cietate. date, n-au manifestat iniţiati receptivitate faţă de sesizări pentru prevenirea accidente trebuie să ne ducă la auto- rată de organele şi organi ducţie, lcronim Rusnn, di bunătăţire n activităţii po-
Constotăm cu deosebilă sa vă şi preocupare pentru a fa le şl cererile oamenilor mun lor si a îmbolnăvirilor profe mulţumire, la neglijarea fe zaţiîle de partid pentru îm rector general al întreprin III ico-ideoloqice, de educa
tisfacţie că în fiecare colec ce din învăţămîntul de partid cii, încercări de gîtuire a cri sionale. nomenelor negative chiar da bunătătirea muncii politico derii electrocenlrale Deva, re marxist-leninistă a între
ticii, favoritisme,
familiaris-
tiv de muncă, în fiecare sec un instrument eficace de ri In programul de educaţie că ele se manifestă Izolat. ideologice, de educare mar Soos Andrei, preşedintele gului nostru popor.
tor şi domeniu de activitate, dicare a nivelului politic şi me. In expunerea la consfătui comunistă şi în expunerea to Trebuie spus că există situa xist-lenînistă a comuniştilor Consiliului judeţean al oa Intlmpinat cu puternice
numărul muncitorilor, ţărani ideologic. rea de lucru a activului de varăşului Nicolae Ceauşescu ţii clnd unii tineri vor mal a tuturor oamenilor munci menilor muncii de naţiona aplauze, a luat cuvîntul to
lor, intelectualilor care dau Au existat cazuri de pro — a spus In continuare vor degrabă să devină funcţio din judeţ. litate maghiară, Grigore Bo- varăşul IUE VERDEŢ.
dovadă de o înaltă conştiinţă pagandişti care nu au oferit partid din domeniul ideolo bitorul s-au evidenţiat preg nari, iar o parte duc o viaţă Pe marginea materialulu ieru, maistru, secretarul co In continuare, participanţii
tovarăşul
giei,
N i c o l a e
socială, de abnegaţie şi an exemplu pozitiv In pregătirea nant rolul şi poziţia comu parazitară, trăiesc pe seama prezentat şi a programului mitetului de partid al Şan la plenară au adoptat pro
gajare fermă In îndeplinirea teoretică şi metodică, prezen- Ceauşescu sublinia că pentru nistului în societatea noastră, părinţilor şi a societăţii, au de măsuri au luat cuvîntul tierului IV al I.C.S. Hune gramul de măsuri, menit să
a înfăptui societatea socialis
sarcinilor, de cinste, demni tîndu-se în faţa cursanţilor tă multilateral dezvoltată „es necesitatea educării comuniş manifestări cosmopolite sau tovarăşii: Gheorghe Vasiu, doara. ducă In promovarea unei
tate şi onoare este In conti insuficient pregătiţi, din .ca te necesar să ne preocupăm tilor pentru a şti ce înseam huliganice. prim-secretar al Comitetu Participanţii la dezbateri vaste şi eficiente munci po
Iui municipal de partid Hu
nuă creştere. re cauză au recurs adesea la dc ridicarea nivelului politic, nă a fi membru de partid, Neajunsurile în activitatea nedoara, Petre Constantin au dat o înaltă apreciere litice, ideologice şi cultural-
educative In rîndul comu
împotri
luptător consecvent
Climatul sănătos, dc hărni citirea textelor ce formau o a conştiinţei comuniste a tu va vechiului, a mentalităţilor şi atitudinea unor tineri se miner, şef de brigadă la grandiosului program al e- niştilor, al tuturor oameni
ducraţiei socialiste, elaborat
cie şi dăruire, conştiinţa îna biectul temelor. turor membrilor de partid, retrograde. Trebuie să arătăm datoresc în primul rînd Comi E. M. Lupeni, Erou al Mun de t o v a r ă ş u l Nicolae lor muncii din municipiile,
intată ce caracterizează co In legătură cu .acestea, vor deoarece fiecare membru de însă că îrv direcţia formării tetului judeţean al UT.C. şl cii Socialiste, Aron Popa Ceauşescu, nepreluitei con oraşele şi comunele jude
lectivele noastre de muncă bitorul a arătat că nici Cabi partid, la locul său de muncă, unei conduite etico-morale i celorlalte organe şi organiza rectorul Institutului de mine tribuţii personale a secre ţului Hunedoara.
îşi găsesc corespondentul ma netul judeţean de partid nu trebuie să fie un activist, un reproşabile a membrilor de ţii U.TC. care nu-şi fac în Petroşani, Vasile Zgîrcea tarului general al partidului Dînd curs dorinţei unani
terial în rezultatele de pres poate fi absolvit de răspun luptător pentru înfăptuirea li partid, avem destule lacune. deajuns simţită prezenţa în secretarul Comitetului comu la vasta operă de creare a me, participanţii la plenară
tigiu obţinute în îndeplinirea dere. Acesta n-a urmărit cu niei politice generale a par Sînt încă membri de partid mijlocul tinerilor din între nai de partid Sarmizegetu omului nou — om cu con au adoptat, într-o atmosferă
sarcinilor de plan şi a anga atenţie modul cum au fost tidului nostru, pe care să o care săvîrşesc abuzuri, încal prinderi, şantiere, unităţi a sa, primarul comunei. Viore ştiinţă socialistă desăvîrşilă, de puternic entuziasm, de
jamentelor luate în întrecerea recrutat» şi pregătiţi propa înţeleagă, să ştie să o expli că legislaţia ţării, se dedau gricole, şcoli, în preocupări Faur, prim-secretar al Corni cu n solidă pregătire politică, profund ataşament fală de
socialistă. In 8 luni, pe an gandiştii, nu a exercitat un ce, sâ-i convingă şi pe alţii la acte compromiţătoare, pu- le şi aspiraţiile lor. In acelaşi telului judeţean Hunedoara ideologică şi profesională, partid, o telegramă adresa
se
timp, aceste neajunsuri
samblul industriei judeţului, control sistematic si nu a a de justeţea ei”. nlnd In situaţie neplăcută şi datoresc şi organizaţiilor de al U.T.C., Costache Troluş devotat fără margini cauzei tă Comitetului Central al
presedîn
Partidului Comunist Român,
director general,
sorcinile de plan au fost de cordat un ajutor mai concret In spiritul acestei preţioa organizaţiile din care fac par sindicat, consiliilor populare, lele consiliului de adminis partidului şi înfloririi patriei personal t o v a r ă ş u l u i
cercurilor de învăţămtnt şi se indicaţii, caracteristica do te. S-a ajuns In situaţia ca noastre, constructor activ al
păşite cu 182 milioane lei Ia organizaţiilor de femei, con traţie al Centralei industria socialismului multilateral NICOLAE CEAUŞESCU, se
propagandiştilor. Cred că sin- minantă, definitorie a activi unii membri de partid cu
le Hunedoara, Tovicâ Ma
producţia globală. 237 milioa teţi de acord — a continuat tăţii politice şi cultural-edu- munci de răspundere ca Va- ducerilor întreprinderilor, ca nea, preşedintele cooperaţi dezvoltat în România. Vor cretarul general al parlidu-
lui, cel mai iubit fiu al po
re nu s-au preocupat la nive
ne lei ia producţia marfă vîn- vorbitorul — că nu a fost pe cative trebuie să o constituie sîle Florea şî Ion Pozînflrea. lul cerut şi în raport cu răs vei agricole de producţie bitorii au evidenţiat aspec porului nostru.
tele bune din munca politi
dută şi încasată; s-au dat măsura cerinţelor nici preo strădania colectivă de a con fostul director şi respectiv punderile ce le revin în acest Boz, Clemente Constandin că. ideologică si cultural- ★
cuparea noastră pentru o a tribui la formarea omului fostul inginer şef Io IM. Hu preşedintele Comitetului ju
peste plan de la începutul a sens. educativă desfăşurată de or Cu prilejul plenarei lăr
trage diferitele categorii de nou, la combaterea unor fe nedoara, Ioan Moldovan şi Trebuie spus, de asemenea, deţean pentru cultură si or
nului şi pînâ acum 67 800 intelectuali Ia procesul de nomene negative din viata c- Gheorghe Voicu, foşti dîrec» că unele organe şi organiza tă, Ion Hodorog, maistru ganele şi organizaţiile de gite a Comitetului judeţean
partid, dc instituţiile jude
dc partid, a fost organizată
tone cărbune net, 14 800 tone pregătire politîco-ideologică. conomică şi socială. In acest tori la clubul „Siderurgîstur. ţii de partid au neglijat sar turnător la Uzina „Victo ţene specializate, au criticat o expoziţie cuprinzînd mate
fontă, 26 000 tone otel, a Lipsuri serioase s-au con sens, organele şi organizaţii să fie excluşi sau sancţionaţi cina statutară de a se ocupa ria" Călon. Clement Neqruţ si combătut cu tărie lipsu riale, forme si mijloace folosi
statat şi in dezbaterile ideo le de partid au la îndemînă pentru abateri deosebit de prim-secretar al Comitelulu
proape 10 000 tone laminate. direct de îndrumarea organi rile şi neajunsurile care se te în munca politică de masa
logice din cadrul adunărilor o multitudine de forme şi grave. De asemenea, slnt u zaţiilor de tineret, unii secre municipal de partid Petro mai manifestă şi au făcut desfăşurată de organizaţiile
S-a realizat un volum de in generale ale organizaţiilor de mijloace de influenţare poli nii membri de partid cu tari şi membri ai birourilor sâni, Maria Creţu. vicepre propuneri pentru îmbunătă de partid din judelui Hune
vestiţii de 67,3 la sută din baza, mai cu seamă în ce pri tică, de informare şi cultu munci de răspundere în eco unor organizaţii nu partici şedinţă a Comitetului ju ţirea generală a întregii doara. Expoziţia a întrunit
planul anual. veşte conţinutul şi concluziile ralizare a maselor. nomie, aparatul de stat, insti pă decît rareori Ia manifes deţean al femeilor, Cornel activitati din acest larg do aprecierile unanime ale par
In agricultură ca urmare a ce trebuiau desprinse din n- Cu ţoale acestea, în munca tuţii core tolerează o seamă tările si acţiunile tineretului. Stoica, inspector general al meniu ni muncii de partid. ticipanţilor la plenară, ca
ccstea. Nu a existai suficient oferind o qamă largă şi va
măsurilor luate de conduce politică de masă există nu de abateri de la disciplina de In condiţiile perfecţionării Inspectoratului şcolar jude Totodată, cei care au luat
discernămînt In alegerea te învăţămîntuiui, şcoala — or riată dc mijloace pentru
fac
rea partidului, o hărniciei lu melor, recurgindu-sc uneori meroase neajunsuri; se pentru partid si de s»at. ganizaţia de partid de aici. ţean, Brincovcanu Pogea. cuvîntul şi-au exprimat ho- desfăşurarea unei activirăli
insuficienţe eforturi
crătorilor de pe ogoare am la subiocle generale, fără Ne îngrijorează, tovarăşi, preşedintele Consiliului ju lărîrea fermă de a depune eficiente în acest domeniu
generalizarea experienţei a cadrele didactice, organizaţii deţean al sindicatelor, Da-
obţinui în acest an rezultate tangenţă cu specificul şi preo cumulate în cursul anilor şi şî creşterea stării infracţio le de tineret — constituie eforturi sporite. întreaga lor al muncii dc partid.
bune, depăşind producţia pla cupările oamenilor; in unele pentru a găsi forme mai a nale In anumite sectoare, în principalul factor de educaţie