Page 84 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 84
9
4 DRUMUL SOCIALISMULUI# Nr. 5198 # VINERI 24 SEPTEMBRIE 1971
H
Adunarea festivă din Capitală cu prilejul
aniversării revistei „Contemporanul” Vizita neoficială efectuată Respectarea drepturilor
In sala dc marmură a Ca nă şi în limbile naţiona bliciî Socialiste România de Leonid Brejnev legitime ale R.P. Chineze
sei Sclnteii, a avut loc. joi lităţilor conlocuitoare, perso prin care se conferă or
la amiază, adunarea festivă, nalităţi ale vieţii noastre dinul „Meritul C u l t u r a l ”
organizată de Consiliul Cul Ştiinţifice, culturale si artis clasa I revistei „Contem
turii si Educaţiei Socialiste tice, redactori ai „Contempo poranul", pentru contribu
împreună cu Uniunea Ziariş ranului" si ai presei centrale, ţia adusă la promovarea gîn- la 0J.ll. in dezbaterea
tilor, cu prilejul aniversării tipografi, muncitori din mari riirii materiallst-stiinţifice si în R. S. F. Iugoslavia
a 90 de ani de la apariţia întreprinderi bucurestene. ră/;pîndirea Ideilor marxiste
primului număr a! revistei Adunarea a fost deschisă în România, la crearea $»
„Contemporanul" si a 25 de de tovarăşul Nestor Ignat, dezvoltarea culturii noastre
ani de la apariţia primului preşedintele Uniunii Ziariş noi. socialiste. BELGRAD 23 (Agerpres). — rităţii pe baze mai largi. A In declaraţia de la Bel biroului Adunării Generale
număr din seria nouă a aces tilor. De asemenea, prin Decret In seara zilei de 22 septem ceasta o demonstrează şi tra grad din 1955 şi în Declaraţia
tei publicaţii. In continuare, tovarăşul al Consiliului de Stat, pentru brie, preşedintele Iosîp Broz tatele încheiate între U.R.S.S. de la Moscova din 1956 sînt
La festivitate au luat pQrte Manea Mănescu a dat citire merite deosebite în muncă au Tito, împreună cu soţia sa, şi R.F.G., precum şi între stabilite importante principii
tovarăşii Manea Mănescu, mesajului tovarăşului Nicolae fost conferîle ordine si me au oferit un dineu în cinstea R.P. Polonă şi R.F.G. şi îndeo ale dezvoltării relaţiilor so NEW YORK 23 (Agerpres). Consiliului de Securitate, să-şl
membru al Comitetului Exe Ceauşescu, secretarul general dalii ale Republicii Socialis secretarului general al C.C. sebi recentul acord în proble vieto-iugoslave. a spus vorbi — Biroul Adunării Generale exercite prerogativele ce de
cutiv, al Prezidiului Perma al partidului, preşedintele te România unor lucrători ai al P.C.U.S. Leonid Brejnev. ma Berlinului. In această pri torul. In prezent ,se lucrează a O.N.U. a Început examina curg din această calitate.
nent. secretar al C.C. nl Consiliului de Stat, adresat revistei „Contemporanul". Cu acest prilej, tovarăşii Tito vinţă, a menţiona! vorbitorul, (a o înfăptuire cit mai com rea organizării lucrărilor se Fie că este vorba de relua
şi Brejnev au rostit toasturi.
pletă şi cît mai largă a aces
P.C.R., vicepreşedinte al Con revistei „Contemporanul" cu înaltele distincţii au fost noi acordăm o înaltă aprecie siunii în curs şi a ordinii de rea unor teorii maî vechi cu
siliului de Stat. Dumitru Po- ocazia jubileului său. înmînale de tovarăşul Manea Preşedintele Tito a evoca! re contribuţiei Uniunii Sovie tor relaţii în condiţiile actua zi. Şedinţa a fost condusă de privire la pretinsa existenţă a
jertfe
In toastul său marile
pescu, membru al Comitetu Mesajul, urmăritv cu deose Mănescu, vicepreşedinte al date de eroicele popoare ale tice. Pacea trainică sl securi le. preşedintele Adunării Genera „două Chine", sau „o Chînă şl
lui Executiv, secretar al C.C, bita atenţie, a fost primit cu Consiliului de Stat, care a tatea ln Europa presupun e Exprimlndu-şi satisfacţia le. Adam Malik, După cum se un Taiwan", fie că se Încearcă
Uniunii Sovietice
şi
Iugo
al P.C.R., preşedintele Consi vii si puternice aplauze de adresat, în numele tovarăşu slaviei în cursul celui de-at xistenţa unui astfel de sistem pentru faptul că si ln ultimul ştie, din biroul Adunării fac acreditarea falsei noţiuni a
liului Culturii si Educaţiei întreaga asistenţă. lui Nicolae Ceauşescu, căldu de relaţii care să asigure tu timp s-au făcut multe In a parte preşedintele Adunării „dublei reprezentări", se tinde
Socialiste, activişti de partid A avut Ioc, apoi, solemni roase felicitări colectivului doilea război mondial. In a turor ţărilor europene inde ceastă direcţie, Leonid Brej Generale, cel 1? vicepreşedinţi, să se submineze şi la actuala
ceastă luptă comună împotri
si de stat, precum si condu tatea înminârîi unor ordine revistei „Contemporanul", tu va forţelor negre ale fascis pendenta deplină şi inviola nev a declarat: S-au întărit precum şi preşedinţii comite sesiune dezbaterea şi rezolva
cători ai principalelor cotidie Si medalii ale Republicii So turor celor decoraţi, si urări bilitatea frontierelor, proiec legăturile noastre pe plan telor Adunării Generale — în rea pozitivă şi ln conformitate
ne, Agenţiei Române de Pre cialiste România. de noi succese în activitate. mului — a spus el — noi ve ţia împotriva agresiunii, îm politic, economic, ştiinţific şi total 24 persoane. cu Carta O N U. a acestei pro
să „Agerpres", Radiotelevî- Secretarul Consiliului de Au luat apoi cuvîntul to dem şi astăzi o chezăşie trai potriva folosirii forţei, pre cultural, s-au stabilit con Au fost recomandate spre a bleme, a spus reprezentantul
nică a prieteniei şi colabo
ziunîi, ai revistelor si publi Stat, tovarăşul Constantin Stă- varăşii George Ivascu, re- rării Intre popoarele noastre. siunilor sau ameninţărilor cu tacte regulate între P.C.U.S. fi incluse pe ordinea de zi pri român. De asemenea, acesta
forţa.
tentative aduc o atingere gra
caţiilor cultural-artistice e tescu, a dat citire Decretului dactor-şef al revistei „Con Popoarele şi guvernul Iugo si U.C.I. Dar noi ştim, tova mele 100 de puncte cuprinse vă principiilor de bază ale
ditate în limba româ Consiliului de Stat al Repu- temporanul", Alexandru Io* In context, vorbitorul a răşi, a continuat el, că aici In agenda provizorie. Punctul
nescu, redactor-sef al ziaru slaviei, a spus In continua subliniat că pacea şi stabili mai există mari posibilităţi 101 este intitulat „Restabilirea dreptului internaţional şi, ln
lui „Scînleia", Zaharia Stan- re vorbitorul, doresc în mod tatea In Balcani şi în regiu nefolosite. Aceasta se referă drepturilor legitime ale R. P. primul rînd, a principiului su
veranităţii, egalităţii în drep
cu, preşedintele Uniunii sincer relaţii prieteneşti, mul nea Medîteranei sînt de o im atît la perspectiva specializă Chineze la O.NU.", fiind pro turi, neamestecului In treburi
D E C R E T Scriitorilor, Ştefan Voicu, re- nea Sovietică. Nu o dată, re portantă esenţială pentru rii continue, reciproc avan pus de un grup de ţâri, printre le interne, respectării integri
tilaterale şi stabile cu Uniu
care si România. Cu ocazia e
tajoase. si a cooperării Intr-o
proceselor
de
continuarea
dactor-şef al revistei „Lupta
de clasă", Galfalvi Zsolt, re- laţiile bune Intre noi s-au do destindere In Europa şi, de serie de ramuri industriale, xaminării acestui punct spre a tăţii teritoriale a statelor. Du
PRIVIND CONFERIREA ORDINULUI „MERITUL dactor-şef adjunct al săptămî- vedit utile nu numai pentru aceea, este de o însemnătate cit şi la Întărirea colaborării fi, de asemenea, inclus pe or pă cum se ştie, — şi aceasta
dinea de zi, reprezentantul a
CULTURAL" CLASA I REVISTEI „CONTEMPORANUL" naluluî în limba maghiară „A ţările noastre, ci şi pentru în deosebită ca ţările dinafara tehnico-ştiinţifice. Sîntem con merican a propus unificarea a se vede clar în declaraţia de
la Cairo (1943) şi de la Post-
Het", Nichita Stănescu, re treaga comunitate internaţio Balcanilor să manifeste înţe vinşi că schimbul de păreri
Pentru contribuţia adusă la promovarea glndiriî mate- nală, aşa cum a fost si in legere şi să respecte năzuin care a început astăzi va aju cestuia cu punctul propus de dam (1945) — Insula Taiwan
rialist-ştiinţifice şl răsptndirea Ideilor marxiste In România, dactor-sef adjunct al revistei vers, cînd In relaţiile noQS- ţele popoarelor balcanice de ta la realizarea progresului SU A. „Reprezentarea Chinei este o parte integrantă a teri
la crearea şi dezvoltarea culturii noastre noi, socialiste, „România literară", si Elena tre au existat neînţelegeri şi a depăşi dificultăţile exis In toate sferele relaţiilor din In O.N.U." cu o .titulatură toriului chinez, aparţine R. P.
Cu prilejul aniversării a 90 de ani de la apariţia pri Marinescu, secretar general greutăţi. tente şi a asigura o colabo tre Uniunea Sovietică şi Iu neutră". Chineze. Situaţia existentă pe
mului număr $1 a 25 de ani de la apariţia seriei noi a re adjunct al revistei „Contem Noi am căzut de acord mai rare reciprocă mai strînsă. goslavia, că vor apărea noi Reprezentantul Zambiei a insulă s-a putut menţine, şi a
vistei „Confemporanul". poranul". 1 de mult asupra bazelor pe ca posibilităţi pentru activitatea protestat împotriva cererii ceasta este, de asemenea, un
In încheiere, într-o
fapt cunoscut, numai datorită
atmo
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România sferă de puternic entuziasm, re se pot dezvolta cu succes Conferinţa de securitate şt noastră comună In vederea S.U.A., arăiînd, printre altele, intervenţiei şi prezenţei mili
d e c r e t e a z ă : cel prezenţi la festivitate au relaţiile înlre ţările noastre, colaborare europeană — a întăririi securităţii internaţio că rezoluţia americană urmă tare străine în această provin
Se conferă ordinul „Meritul Cultural'* clasa I revistei adresat o telegramă Comite a declarat vorbitorul. Aces precizat preşedintele Tito — nale. reşte obiective diametral opu cie a Chinei.
„Contemporanul". tului Central al Partidului tea presupun în primul rlnd, la care trebuie să participe In continuare, secretarul se : „ln timp ce punctul 101 Pentru toate aceste raţiuni,
îşi propune restabilirea drep
cu drepturi egale toate ţările
Preşedintele Consiliului de Stat Comunist Român, tovarăşului respectarea reciprocă a in europene, va contribui la general al C.C. al P.C.U.S. a turilor legitime ale R.P. Chi delegaţia română, alături de
NICOLAE CEAUŞESCU Nicolae Ceauşescu. dependenţei, suveranităţii si înlăturarea mai rapidă şi mai spus: Cunoaştem bine, şi noi neze in O.N.U., propunerea delegaţiile socialiste, de dele
integrităţii teritoriale, precum eficientă a greutăţilor moş şi dv„ că în lume există di Statelor Unite se bazează pe gaţiile altor ţări, se declară
Si neamestecul in treburile tenite din al doilea război ferite forte care se strădu formula celor „două Chine". cu toată hotârîrea împotriva
interne. Acestea sînt chiar mondial, precum şi Ia îmbu iesc să împiedice o asemenea In acelaşi sens, s-au pronun acelor propuneri care conduc
principiile care au fost adop nătăţirea colaborării şi întă evoluţie a relaţiilor noastre. ţat delegaţii Albaniei, Suda la perpetuarea stării de injus
nului. Yemenului, Irakului, Re
tiţie faţă de R.P. Chineză, la
„S\RMIS“-1971 ■ „SARM!S“—1971 tate de comunitatea interna rirea păcii fn Europa. El şi-a Ele se străduiesc să adînceas- publicii Populare Congo, Iu privarea poporului chinez de
ţională şi care sînt cuprinse
exprimat îngrijorarea
pentru
că neînţelegerile, să provoa
goslaviei, Guineei, Algeriei şi
dreptul de a /fi reprezentat în
şi în Carta O.N.U. Aceste
principii sînt integrate profund prelungirea crizei din Orien ce, Intr-un fel sau altul, dez Pakistanului. O.N.U. şi de a participa la re
tul Apropiat si
binarea noastră. Ele au lan
continuarea
In fiinţa Iugoslaviei, ca ţa intervenţiei militare străine sat născocirea despre aşa- A luat apoi cuvîntul repre zolvarea problemelor interna
J „Cîntare patriei” intîlniri cu scriitori de iimbâ ră socialista independenta si în Vietnamul de sud şl în zisa nouă „doctrină a suve zentantul Republicii Socialiste ţionale. Delegaţia română con
neangajată. Întreaga Indochină. In în ranităţii limitate", râspîndesc România, Nicolae Ecobcscu, sideră necesar ca Biroul Adu
\ Casa de cultură din Haţeg maghiară şi germană Preşedintele Tito a menţio cheiere, preşedintele Tito şî-a zvonuri despre armatele so adjunct al ministrului aface nării Generale să recomande
includerea pe ordinea de zi a
rilor externe, care a subliniat
t a fost aseară gazda unui reu- nai că la extinderea relaţii exprimat speranţa că vizita vietice care se pregătesc, chi că restabilirea drepturilor le punctului privind „Restabilirea
' şit concert coral susţinut de In c a d r u l săptămînii c u l d i s p o z i ţ ia t u t u r o r c r e a to r i lor pe aceste baze Intre lui L. Brejnev va permite cu purile, să pornească spre Bal gitime ale R.P. Chineze In Or drepturilor legitime ale R. P.
> corurile Casei de cultură din tu r a le „S a r m i s ", la c ă m in e le lo r i n d i f e r e n t d e n a ţ i o n a l i U.R.S.S. şi R.SF. Iugoslavia noaşterea rezultatelor obţinu cani şi multe alte povesti. ganizaţia Naţiunilor Unite, Chineze in O.N.U." şl să vo
Orăştie, căminului cultural c u ltu r a le d in D e v a fi B a tiz ta te . S c r iito r ii m a g h ia r i şi contribuie în mare măsură te de popoarele Iugoslaviei Ele afirmă că Iugoslavia este, Consiliul de Securitate si cele teze împotriva acelor propu
din Dobra (promovate In eta au a v u t loc ieri in tU n ir i a le g e r m a n i, a lă tu r i d e c e i r o contactele şi schimburile de In construcţia socialistă, sub chipurile, o „zonă cenuşie", lalte organisme ale O.N.U. tre neri care — şi acesta este ca
pa a doua a concursului c u n o s c u ţilo r s c r iito r i r o m â n i m â n i şi d e a lte n a ţio n a lită ţi, păreri între Uniunea Comu liniind că esenţa acestor rea că ea „se deplasează spre buie să constituie una din sar zul punctului propus de State
„Clntare patriei") şl al Ex d e l im b ă m a g h ia r ă fi g e r o g lin d e s c in o p e r e le lor re a niştilor din Iugoslavia şi lizări constă în dezvoltarea Occident" s.a.m.d. Cred că nu cinile cele mai importante si le Unite ale Americii intitulat
ploatării miniere Ghelar. Pro m a n ă — F o d o r S a n d o r , M i- liz ă r ile p o p o m ilu i r o m â n , Partidul Comunist al Uniunii sistemului socialist pe baza trebuie pierdută vremea pen maî urgente ale actualei se „Reprezentarea Chinei ln
gramul a cuprins dntece în k o E r w i n , H a n s M o k k a fi p a r t i c i p ă la a m p lu l p r o g r a m Sovietice, între reprezentan întăririi autoconducerii, apro tru dezminţirea tuturor aces siuni a Adunării Generale. A- O.N.U." — preconizează solu
chinate partidului, patriei, I r e n e M o k k a — cu o a m e n i d e e d u c a r e c o m u n i s t ă a t u ţii celor două guverne, ai or fundării democraţiei socialis tor născociri calomnioase. To cuîtatea cu care se pune în ţii contrare cartei, urmăresc
creaţii patriotice mai vechi,’ ai m u n c ii d e n a ţi o n a l i ta t e t u r o r o a m e n il o r m u n c ii, a ganizaţiilor social-polîtîce etc. te, afirmării egalităţii în drep tuşi, ele ne aduc aminte că prezent soluţionarea acestei tergiversarea rezolvării poziti
aparţinlnd unor cunoscuţi m a g h ia r ă şi g e r m a n ă d in a d o p t a t p e b a z a p r o p u n e r i l o r Eî şi-a exprimat convingerea turi a popoarelor şi naţiona trebuie să apărăm cauza prie probleme este determinată de ve a problemei lh condiţii
\ compozitori clasici şl con- c e s te l o c a l i tă ţ i. J n tiln ir ile t o v a r ă ş u l u i N ic o la e C e a u şe sc u . că şi această întilnire, con lităţilor din Iugoslavia, a teniei sovieto-iugoslave. consensul cvasiunanim, că, fă cînd participarea R.P. Chineze
l temporani. i n t it u la t e s i m b o li c „Î n f r ă ţiţi vorbirile purtate cu acest pri drepturilor lor suverane prin ră partîcîporea Republicii Ia rezolvarea problemelor in
Publicul a aplaudat cu căl- p ă ş i m p e a c e la ş i d r u m “ au La s f îr ş itu l in tiln ir ilo r , lej, vor reprezenta un pas întărirea rolului republicilor Abordînd problemele lega Populare Chineze nu se pot ternaţionale a devenit o nece
V dură melodiile: „Pămint f o s t o r g a n iz a te d e c ă tr e C o s c r iito r ii F o d o r S a n d o r , M i- important în această direcţie. Si provinciilor socialiste. te de actuala vizită, Leonid găsi cele maî bune soluţii pro
' străbun romanesc" de Mlrcea k d E r w i n , H a n s M o k k a şi ! Brejnev a spus că intîlnirile blemelor care preocupă astăzi sitate imperioasă. Delegaţia
\ Neaga. „Poemul lui Avram m i t e t u l j u d e ţ e a n p e n tr ti c u l Ir e n e M o k k a au c itit d in ) Referindu-se la unele pro In toastul său, tovarăşul au început într-o atmosferă omenirea. română sc declară ferm împo
i lancu" de Timotei Popovici. tu ră şi a r tă şi C o n s iliu l j u c r e a ţia p r o p r ie . I bleme ale vieţii internaţiona L.I. Brejnev, mulţumind pen favorabilă, cordială. Sînt con triva contopirii punctului la
. .Lele de la Orăştie", prelu- d e ţ e a n a l F r o n tu lu i U n it ă ţ ii A u u r m a t a p o i r e u ş ite i le, preşedintele Tito a decla tru cuvintele frumoase adre vins — a adăugat vorbitorul In calitate de coautor al care ea este coautoare cu ori
i crare de loan Popa. inter- S o c ia liste . p r o g r a m e a r tis tic e . P e s c e n a i rat că depinde, în primul rind, sate, a apreciat că acestea ex — că ele vor continua In a punctului privind restabilirea ce altă propunere care urmă
^ prelate de corul Casei de C u a c e s t p r i l e j , o a s p e ţii c ă m in u lu i c u ltu r a l d i n B a de activitatea tuturor forţe primă sentimentul prieteniei ceeaşi atmosferă. Ne vom bu drepturilor legitime ale R. P. reşte scopuri diametral opuse.
i cultură din Orăştie ; „Ţara. au v o r b i t p u b lic u lu i p r e z e n t lor progresiste şi iubitoare de şi frăţiei care leagă popoare cura sincer dacă examinarea Chineze In O.N.U,, delegaţia Reprezentantul U.R.S.S. a
1 o singură inimă" de Liviu lo- d e s p r e d e z v o l t a r e a l it e r a t u t i z a u p r e z e n t a t u n s p e c t a pace din lume în ce direcţie le celor două ţâri. Datoria în spirit tovărăşesc a pro română ţine să sublinieze, de subliniat în cuvîntul său că
col f o r m a ţ ii l e C l u b u lu i „ î l 1
\ nescu. „Joc pădurenesc" de r ilo r m a g h i a r e şi g e r m a n e Iu n ie'1 d i n C ă la n , ia r la D e va evolua mai departe situa noastră, datoria conducători blemelor colaborării noastre, la bun început, înalta răspun Uniunea Sovietică sprijină re
k Ionel Munteanu, „Trăiască ţia internaţională. Un rol lor de partid şi de stat — a a acţiunilor noastre pe arena dere ce-I incumbă Adunării sta b ilire a drepturilor legitime
d in p a tr ia n o a s tr ă , d e s p r e v a — a r tiş tii a m a to r i ai că Generale de a se pune capăt
’ R,S.R.“ de Teodor Bratu. In- m in u l u i c u ltu r a l. important revine aici ţărilor continuat el — constă în a internaţională, in primul rînd situaţiei prin care, ani de-a ale R.P. Chineze în Organiza
\ terpretate de corul căminu- c o n d iţiile p e ca re p a r t i d u l 1 socialiste, care prin practica transforma aceste sentimente în Europa, va contribui rîndul, marele popor chinez a ţia Naţiunilor Unite şi exclu
* lui cultural din Dobra ; .Glo şi s t a t u l nostru le pun la M. BODEA \ lor trebuie să ofere un exem în fapte concrete, într-o rea la o mai bună înţele fost împiedicat să-şi trimită re derea ciankaişistului. care nu
rios partid" şl „Românie, ţa- plu în lupta pentru relaţii de lă politică de colaborare fră gere reciprocă şi la întărirea reprezintă pe nimeni şi cate
1 ra mea de dor" de Mircea \ mocratice şi cu drepturi ega ţească Intre Uniunea Sovie prieteniei Intre partidele şi prezentanţii săi autentici pen a uzurpat in mod ilegal locul
I Neagu şl o suită de cintece le, pentru pace şi o consec tică si Iugoslavia. După pă slatete noastre. tru a ocupa în această orga Chinei. EI s-a opus, totodată,
populare locale, prelucrare Concert extraordinar ventă aplicare a principiilor rerea noastră, în aceasta si ★ nizaţie locul care de drept a- cererii Statelor Unite. Repre
\ de Marin Dirva, interpretate de coexistentă activă şi paş constă sensul convorbirilor Joi, au fost reluate la Bel parline R.P. Chineze. Adunarea zentanţii Ungariei, Siriei, Fin
\ de corul E.M. Ghelar. Publicul meloman din De oară în Re-major de Ceai- nică. Or — a continuat vor începute astăzi. Am venit Ia grad convorbirile dintre Io- landei şl Bulgariei s-au pro
I In continuare, a avut loc va a participat aseară la con kovski, solist Ştefan Ruha si 1 bitorul — aceasta înseamnă dv. pentru a stabili de comun sip Broz Tito, preşedintele Generală are datoria de a ac nunţat în acelaşi sens.
. un spectacol folcloric susţi- certul extraordinar susţinut Simfonia a Vil-a de Beetho- \ a lupta pentru asemenea rela acord căile dezvoltării con R.S.F. Iugoslavia, preşedintele ţiona cu fermitate pentru Preşedintele a supus votului
| nut de formaţiile Casei de la s^la „Arta" de orchestra ven. Dirijor Emil Simon, Iau- k ţii din care să fie eliminate tinue a relaţiilor între parti U.C.Î., şi Leonid Brejnev, se Curmarea acestei stări de fapt includerea punctului 101 —
' cultură din Haţeg $1 ale co- simfonică a Filarmonicii de reat a! concursului interna- ’ recurgerea la forţă, presiunile dele si statele noastre şi pen cretar general al C.C. al anormale, astfel Incit locul „Restabilirea drepturilor legi
stat din Cluj. In program a lional de la Besanţon (Fran- \ $i amestecul în treburile in-
> operalivelor meşteşugăreşti figurat Rapsodia I de George ta). Concertul s-a bucurat de L .terne şi să fie asigurate dez tru a examina unele proble P.C.U.S. Chinei în ONU. să fie redat time ale R. P. Chineze ln
\ „Retezatul" şl „Haţegana". Enescu, Concertul pentru vi- mult succes. voltarea liberă a popoarelor me internaţionale care atrag In cursul convorbirilor, ca imediat guvernului R.P. Chi O.N.U.". 17 delegaţi au votat
astăzi atentia ambelor ţări.
şi ţărilor, precum şi participa Sarcinile care stau tn fata re au decurs într-o atmosferă neze — singurul autorizat şi pentru. 2 contra (Cosla Rica şi
Vineri, 24 septembrie rea lor cu drepturi egale la noastră nu sînt simple — a de prietenie, sinceritate şi dispuntnd de capacitatea reală ciankaîşistul) şi 4 s-au abţi
de a vorbi şi de a acţiona în
acţiunile comunităţii interna
nut.
ţionale mai largi. In aceasta spus vorbitorul. Nu am fi rea înţelegere reciprocă, a fost e numele poporului chinez de
ORA IA: DEVA (SALA „ARTA*): CULTURAL) : ORA 18: HAŢEG: (CASA DE constă şi esenţa politicii şi lişti dacă n-am vedea că moş fectuat un schimb de păreri A fost supusă apoi votului
• „Colocviul generaţiilor — ■ • „Înfrăţiţi păşim pe acelaşi CULTURA): tenirea din acei ani în care 80D milioane de oameni. A- includerea punctului 105 —
întilnire a tineretului din mu drum* — intîlnire a scriitorilor • „Polilicn externi a Româ acţiunile ţărilor neangajate relaţiile sovieto-iugoslave au asupra eforturilor reciproce ceasla reclamă, evident, înlă
nicipiul Deva cu dr. doc. Oc- Hans Mokka şl Irene Mokka cu niei socialiste pentru securitate pe plan internaţional, aceas intitulat „Reprezentarea Chi
tovjan Floca $1 Profesor Eme populaţia de naţionalitate ger şl pace In lume" — expune ta este si baza trainică a ac fost tulburate serios continuă pentru promovarea în conti turarea dîn organizaţie şi din nei In O.N.U." (propunerea
rit Cornel Siolca. mană. prof. univ. dr. doc. Erwin Glas- să se manifeste In unele pri nuare a colaborării bilatera
ORA 19: CRISTUR (CĂMINUL • Spectacol prezentat de for scr. tivităţii Iugoslaviei în dome vinţe si astăzi. Dar noi nu toate organismele sale a celor S.U.A.). Aceasla a fosl apro
CULTURAL): maţiile căminului cultural. ORA 18: HUNEDOARA (CASA niul relaţiilor externe, a rele le, precum sî în legătură cu care, în mod ilegal, ocupă lo
• „înfrăţiţi păşim pe acelaşi ORA 18: GURABARZA (CLU DE CULTURA): am fi comunişti, nu am fi in bată Ia limită — ll delegaţi
drum- — Sntllmre a scriitorilor BUL SINDICATELOR): e Simpozion „Judeţul Hune vat preşedintele Tito. Politica ternaţionalişti dacă nu am problemele actuale ale si cul adevăraţilor reprezentanţi au votat pentru, 9 contra. 4
Fodor Sandor si Miko Erwin cu doara — file de monografie con neangajată, a continuat el, tuaţiei internaţionale, preci
populaţia dc naţionalitate mar o „România pe meridianele temporană** — participă ing. Nl- i corespunde intereselor vitale reuşi să ne ridicăm deasu ai poporului chinez. s-au abtinut.
ghlarA. globului" — lmCnlre cu tovară colae Andronache. redactor şof ale popoarelor noQStre, menţi pra trecutului si dacă nu am zează agenţiile TASS şi Ta- Punctul privind „restabilirea Ultima a fost supusă votu
• Spectacol prezentat de for şul Sergiu Celac. din Ministerul al ziarului „Drumul socialismu- i vedea orizonturile largi ale
Afacerilor Externe.
maţiile căminului cultural. • Spectacol prezentat de for Iul". Traian Câdnru. economist ( .' nerii independentei si suve prezentului, dacă nu am În niug. drepturilor legitime ale R. P. lui propunerea americană de
de la Direcţia Judeţeană dc sta-
ORA 19: ROMOS (CĂMINUL maţiile clubului. tlstlcâ. ranităţii lor şi, de aceea, ea ţelege că interesele noastre Convorbirile vor continua. Chineze in O N U.", care a fost contopire a punctelor 101 şi
constituie un principiu înscris fundamentale sini comune, că In aceeaşi zi, Leonid Brej supus atenţiei Adunării Gene 105. Ea a fost respinsă, 12 de
în Constituţia R.S.F.L
răspunderea noastră este co nev a fost oaspetele fabricii rale, urmăreşte ca un stat fon legaţi.' votînd contra, 9 pentru
In actualele condiţii inter mună ln lupta comună pen „Elektronika" din Zemun.
naţionale complexe — a spus tru cauza păcii, socialismului dator al O.N.U,, membru al şi 3 delegaţi abtinîndu-se.
apoi preşedintele Tito, trata si comunismului.
RADIO tivele şi soluţionarea paşnică Popoarele ţărilor noastre —
a litigiilor ar trebui să fie un
■ t i v m ţ principiu general valabil în a continuat Leonid Brejnev SOFIA. — Conducerea Ttr- LA PAZ. — Poliţia bolivia-
practica comunităţii interna — au stabilit de mult legături gului internaţional de la nă a arestat miercuri şase
DEVA: Articolul 420 — se PROGRAMUL I: 0,00 Muzică $t ţionale ; fără aceasta nu poa ale unei prietenii mari, cal Plovdiv a decernat joi me ziarişti, între care şl pe co
riile 1 -II („Patria"); Vulpile si actualităţi; 6.20 Jurnal agrar; 7.00 de si sincere. Născută din co respondentul în Bolivia al a
şoricel! („Arta"); SIMERIA: A Radiojurnal: 7,25 Bună dimineaţa, te exista nici o pace trainică, munitatea limbii si culturii, dalii de aur unor produse ex genţiei vest-germane de pre
dio, Granada („Mureşul*1); copiii; 7,45 Sfatul medicului; 8.00 nîcî o colaborare cu succes, puse ln pavilioanele econo
HUNEDOARA: B. D in alertă 18,00 Căminul; Sumarul presei: 8.08 Matineu mu întărită prin încercările isto să DPA. sub acuzaţia că au
(„SidcrurgistuO ; „Z" („Con zical; 8.25 Moment poetic: 8.30 încurajator este faptul că e rice în decursul secolelor, miei bulgare şi ale altor ţări comis acte care aduc preju
structorul") ; CALAN : ...Şi 18,SO Lumea copiilor: „Doi şco La microfon,' melodia preferată ; xistă tendinţe pozitive in a participante. Printre produse dicii noului guvern al colo
caii se împuşcă, nu-i aşa ? lari... năzdrăvani", cu Iu- 9.00 Buletin de ştiri; 9.03 La mi ceastă direcţie şi că se obţin această prietenie s-a călit ln le medaliate cu aur se află
(„11 Iunie"): TEL1UC: 100 de crofon. melodia preferată (conti focul luptei eroice şi pline nelului Hugo Banzer. Minis
carabine („Minerul"); PETRO ric Darie şi Mlhaela Îs- nuare); 9.30 Memoria pămlntulul deja anumite rezultate, la ca de abnegaţie a armatelor Si convertizorul de sudură, trul informaţiilor, Hugo Gon-
ŞANI: Săplâmina nebunilor („7 trate; românesc; 10,00 Buletin de ştiri; re Uniunea Sovietică a adus invenţia românească expusă zalcs, a precizat că cei ares
Noiembrie"); Vagabondul — se 10,05 Muzică populară din judeţe noastre, al luptei curajoşilor In Pavilionul României, ale
riile J-II („Republica*); LU- 19,10 Tragerea Loto; le Bihor Şl Dolj; 10.30 Arii din o o importantă contribuţie. Dar, fii ş! fiice ale Uniunii So taţi au încurajat şi partici
PENI: Secretul planetei mai 19.20 1001 de seri; perete interpretate de Marlca a spus vorbitorul, trebuie me cărui performanţe îl fac com noul an de Invăţămint, a u pat la declanşarea unor gre
muţelor („Cultural"); LONEA : Munteanu şl Mlrcca Nemens: 10.45 reu să avem în vedere si fap vietice şi Iugoslaviei împotri petitiv pe piaţa mondială. nor şcoli în care să înveţe
...Şl caii se împuşcă, nu-i aşa? i 19,30 Telejurnalul de scară; | Muzică uşoară; 11.00 Buletin de va agresiunii fasciste. ve şi au „dezinformat" pu
(„Minerul*); Jandarmul se în ştiri; 11.05 Muzică populară: 11.15 tul — demonstrat de întreaga împreună copiii albilor cu cei blicul ln legătură cu opozi
soară („7 Noiembrie"); ANI- i 20.00 Cronica politică Interni, j Pe teme Juridice: 11.25 Corul Ma experienţă postbelică — că Astăzi, prietenia noastră se de culoare, ce locuiesc In a-
NOASA : Slujnica („Muncito : de Eugen Mândrie; i drigal. dirijor Marin Constantin; colaborarea internaţională nu sprijină pe baze largi si so NEW YORK. — Guverna ţia împotriva guvernului Ban
resc*) ; PETRILA: Jocul care uci i 20,15 Muzică uşoară românea*- i )2,00 Melodii din filmul „Clntecc- lide. In condiţiile abordării torul statului Alabama, Geor celasi perimetru al oraşului. zer.
de („Muncitoresc") ; VULCAN: O că cu orchestra Sile Dl- j lc mării"; 12.10 Recital de operă poate fi îmbunătăţită nici pe ge Wallace. cunoscut pentru
Doare şi doi grădinari — se Ettore Bastlanml; 12,30 Intllnlre baza unui monopol, nici prin In mod diferit a unor pro
riile I-1I („Muncitoresc*): U- : nicu; cu melodia populară şi Interpre negarea intereselor şi drep bleme concrete, ne unesc in vederile sale rasiste, a sem
RICANI: Printre colinele verzi j 20,25 Mal aveţi o Întrebare ? \ tul preferat; 13.00 Radiojurnal ; teresele de clasă comune şi nat o lege prin care permite
(„7 Noiembrie*); BARBATEN1: | Hormoni) şl viaţa; i 13,13 Avanpremieră cotidiană: 13,27 turilor legitime ale unor ţâri comunitatea ţelurilor finale. rasiştilor să-şi transîere co
Mlbal Viteazul — seriile I-Il 21,OS Film artistic : „Flacăra j Cintecul e pretutindeni; 14,00 şl popoare. La treburile co piii din şcolile integrate. Se î VARŞOVIA. — La 23 septembrie. tovarăşul Virgil
(„6 August*); ORĂŞTIE: Preţul Compozitorul săptămînii — Franz munităţii mondiale trebuie să In lupta istorică mondială
puterii („Flacăra"); GEOAG1U- devotamentului* — pro- • Ltszt; 14.40 Ansamblul de dntece participe toate ţările, indi împotriva agresiunii imperia cere consiliilor şcolare din J Trofin. membru al Comitetului Execullv, al Prezidiului
BAl: Haiducii Iul Saptccal ; ductie a studiourilor Ja- j St dansuri din Tîrgu Mureş; 15.00 liste, pentru întărirea păcii, i Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Ge
HAŢEG: Zestrea domniţei Ra- poneze. : Buletin de ştiri; 15,03 Revista c- ferent de puterea si mărimea statul Alabama de a nu cren
lu („Popular"); BRAD: Ele conomlcâ; 15.30 Pagini vocale şi lor, deoarece acesta este pentru triumful libertăţii si greutăţi elevilor si studenţi nerale a Sindicatelor din România, care Îşi petrece o
fantul Slowly („Steaua roşie"); Premieră pe (ară; orchestrale din muzica de estra progresului, popoarele noas parte a concediului de odihnă in R.P. Polonă, a avut o
GURABARZA: Pină la oraş nu ţ 22,55 Telejurnalul de noapie. , dă: 10,00 Radiojurnal: 18.15 Mu dreptul lor inalienabil şi lor de a se transfera în ajte Întilnire cu Wladyslaw Kruczek. membru al Biroului Po
e departe („Minerul"); ILIA: zică de promenadă: 16.30 Melodii condiţia pentru menţinerea tre se află de aceeaşi parte
Pe cometă („Lumina*). de Noru Demetriad: 16.50 Publi a baricadei, ca tovarăşi si şcoli dacă părinţii acestora a litic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Uniunii Centrale a 1
citate radio; 17.00 Pentru patrie; păcii în lume. Desigur — n Sindicalelor din Polonia. Cu acest prilej, cele două
17.30 Concert de muzică populară; adăugat el — că In această fraţi de arme. Intre cele două preciază că educaţia copiilor
18.00 Orele serii; 20.00 Tableta dc privinţă un mare rol şi o lor este afectată prin con părţi s-au informat reciproc asupra preocupărilor actua
seară de Vasile Rcbreanu; 20.OS state se dezvoltă o colabo le şi sarcinilor care stau ln faţa organizaţiilor sindicale
Zece melodii preferate; 20.40 In ■ mare răspundere revin mari rare largă în diferite dome tactul cu copiii familiilor de din cele două ţări, trecînd In revistă posibilităţile de
lativ răcoroasă noaptea şi di terpret! ai clntecului popular: Ma I lor puteri. culoare. Prin această lege întărire si adlncire a colaborării dînlre cele două orga
mineaţa. Vlntul va suda slab fia Lâtâreţu: 20.55 Ştiinţa la zi; nii, iar conducătorii ambe
V R E M E A p!nâ la potrivit din est şi sud- 2t.00 Revista şlagărelor; 21,30 Cin I Procesele actuale de mai rasială, Wallace încearcă să nizaţii, dintre oamenii muncii români şi polonezi. Intll-
est. Temperatura minimă va tece populare dc dragoste: 21.48 | bună Înţelegere şi încredere lor tari consideră de datoria eludeze legile federale care nirea s-a desfăşurat Intr-o atmosferă tovărăşească.
(i cuprinsă intre 3 şi R grade, Bijuterii muzicale: 22,30 Concert lor să se îngrijească de în
PENTRU 21 ORE iar cea maximă Intre 18 şi 22 de seară: 22.55 Moment poetic ; | în Europa — a apreciat pre- stabilesc funcţionarea, fn
Vremea va fl frumoasă şi grade. Dimineaţa — ceaţă lo 23.00 Concert de seară; 24.00 Bu I şedinţele Tito — deschid căi tărirea si dezvoltarea aces
călduroasă ziua, dar va fl re- cală. letin de ştiri; 0.03—0.00 Estrada
nocturnă. • pentru întărirea păcii şi secu tei colaborări.
Redacţia şl administraţia ziar ului i Deva, str. Dr. P. Groza, nr. 35, Telefoane nr. 123 17 sl 1 15 89. Tiparuli Întreprinderea pollgrallcB Deva.