Page 86 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 86
2 DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 199 0 SIMBĂTA 25 SEPTEMBRIE 1971
LUCRăRILE PLENAR LĂRGITE A COMITETULUI
Din cuuîmîml
— pnnţutor —
dactico. Exprim aici sentimen activitate socială atllă. Nu antrenăm mal înalt aceste sau Festivalul cultural-artlstlo
tele de Înaltă preţuire ale stu mai din absolvenţii anului cadre In manca de ridicare „Sarmls", care se află In pli
Lucrările plenarei lărgite a Comitetului judeţean comunistă a poporului, iniţiat şi elaborat de secreta denţilor şl cadrelor didactice 1969—1970 peste 400 tineri a conştiinţei tutnror salaria nă desfăşurare.
Hunedoara al P.C.R., consacrată dezbaterii atotcu rul general al partidului, faţă de nepreţuita contri pentru grija pe care conduce sînt nelncadraţl In mancă, Ia ţilor. Avem In vedere şl ri Dispunem In prezent de o
prinzătorului program de îmbunătăţire a activităţii buţie personală a tovarăşului Nicolae Ceauşescu rea partidului o acordă Invă- care se mai adaugă circa dicarea nivelului lor politici bază materială corespunzătoa
politico-ideologice, de educare marxist-leninistâ a la vasta operă de formare etico-moralâ, politică, cul ţămlntului, pentru dezvoltarea 2 500 tineri Intre 15-26 ani şî Ideologic. Slntem hotărlţi re, atlt la oraşe cit şl la sate,
continuă a bazei sale materia
membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, ela turală şi profesională a omului nou. La fel. ca între le. Institutele noastre — cel care bat străzile. In acelaşi ca întregul complex de mă care oferă condiţii bune pen
suri să conducă Ia ridicarea
timp, deşi slntem un judeţ
borat de secretarul general al Partidului Comunist gul partid, ca întregul popor, comuniştii hunedoreni, din Petroşani şl cel de subin- deficitar la unele meserii de nivelului de conştiinţă, Ia o tru desfăşurarea activităţii de
educaţie. Adevărul este Jnsă
Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au constituit oamenii muncii de pe aceste meleaguri văd în mâ- gineri de Ja Hunedoara — au bază ca mineri, furnalişti, fie- considerabilă îmbunătăţire a că ' nu In toate cazurile aşe-
avantajul de a fj create pe ma
— aşa după cum consemnam şi în ziarul de ieri — o surile de îmbunătăţire a activităţii politico-ideologi rile platforme Industriale, ceea rari-betoniştl, numărul tineri întregii activităţi. zămlntui de cultură a devenit
oglindă vie a hotârîrii ferme a organizaţiei judeţene, ce şi cultural-educative expresia consecvenţei cu ce favorizează creşterea şi e lor care se îndreaptă spre centrul vieţii spirituale a lo
aceste meserii este mic cu
calităţii, focarul dc râsptndi-
a comuniştilor hunedoreni de a depune eforturi spo care sînt transpuse în viaţă hotârîrile congreselor al ducarea unor specialişti bine toate că ne lăudăm şi noi şi MANEA TOVICA, re a cunoştinţelor politice, so
legătură
pregătiţi. In strinsă
rite, întreaga lor capacitate de muncă, de influenţa IX-lea şi al X-lea ale partidului nostru, o parte com cu eforturile colectivelor de inspectoratul şcolar, că ne o ciale, culturale şi ştiinţifice.
preşedintele
re şi mobilizare a maselor pentru realizarea neabă ponentă organică şi inseparabilă a edificării socie mineri şl siderurgişti pentru cupăm de orientarea profe cooperativei agricole Sint destule case de cultură,
lărgirea permanentă
a bazei
tută a sarcinilor măreţe trasate de Congresul al X- tăţii socialiste multilateral dezvoltate. materiale a societăţii. Consi sională a tinerilor. de producţie Boz cămine culturale şi biblioteci
a căror prezenţă In viaţa lo
Interpretează
Unii tineri
lea, pentru înfăptuirea punct cu punct a programu Exprimîndu-şi adeziunea lor fără rezerve faţă de der Insă că procesul de pre dezvoltarea reală a democra calităţii este destul de palidă.
lui de educaţie comunistă. acest document-program, vorbitorii s-au străduit şi gătire plnă la investirea cu ţiei In societatea noastră ln- Membrii C.A.P. Boz au stu Programele de activităţi ale a
Vorbitorii care au luat cuvîntul — muncitori, ţă au reuşit să punâ în lumină — în spiritul principiali deplină răspundere a Ingine tr-un sens liberalist, anarhic diat cu mult interes măsurile cestora slnt întocmite la „ge
neral", nu răspund cerinţelor
rani, .intelectuali, cadre cu munci de răspundere — tăţii comuniste a partidului nostru — râmînerile în rului este prea îndelungat i 5 şi atunci clnd slnt traşi la prezentate de tovarăşul Nicolae specifice, concrete, ale oraşe
ani de studii şl 3 ani de sta-
Ceauşescu Comitetului Execu
au ridicat probleme majore ale îmbunătăţirii mun urmă şi lipsurile din activitatea consacrată formării giatură reprezintă o perioadă răspundere pentru modul gro tiv al C.C. al P.C.R., precum lor şi satelor, nu reflectă preg
tesc, primitiv, deşucheat In
cii politico-ideologice, de educare a comuniştilor, a omului nou, cauzele lor, direcţiile în care trebuie ac prea lungă. Consider că esje bu care se prezintă In societate şi expunerea sa la consfătui nant caracterul militant, revo
oamenilor muncii, au rostit cuvinte pline de miez, de ţionat cu prioritate în viitor, luările de cuvînt consti nă măsura ca institutele să* func au Început să aducă In discu rea de lucru a activului de luţionar al muncii pe care tre
buie să o desfăşoare. Faptul
ţioneze In dublă subordonare:
chibzuinţâ, de responsabilitate politică şi socială, tuind astfel un ajutor efectiv la elaborarea planului faţă de Ministerul Invâtâmîn- ţii argumente pretins Intelec- partid din domeniul ideolo că lucrurile nu stau peste tot
giei, al activităţii politice şi
din care s-au degajat numeroase propuneri şi ele de măsuri al comitetului judeţean de ridicare pe o tului, pe de o parte, şi fală tualiste. Noi vom respecta cultural-educative. Ei le-an a n$a ni se datoreşte nouă, mie
demnitatea fiecărui tlnăr, dar
personal, celor care ne-am o
mente valoroase de orientare a activităţii de viitor. treaptă superioară a întregii munci de partid în ju de ministerele beneficiare, pe tocmai In numele demnităţii, preciat ca documente de mare cupat de îndrumarea activului
Toţi participanţii la dezbateri, dînd glas sentimente de altă parte, iar acestea din în numele frumuseţii societă însemnătate istorică, ca încă o şi aşezămintelor din teritoriu.
urmă să manifeste mai mult
lor care însufleţesc activitatea colectivităţilor din ca deţ. interes pentru modul în care ţii noastre, al idealurilor sa dovadă a marii griji pe care Activiştii noştri nu întotdeau
iubitul conducător al poporu
re fac parte, au exprimat de la tribuna plenarei înal Redâm, în rezumat, aprecierile, ideile, criticile şi se pregătesc viitoarele lor ca le nu vom admite comporta lui nostru o poartă destinelor na au ajutat direct munca di
rea grotescă,
primitivismul.
te aprecieri faţă de grandiosul program de educaţie propunerile exprimate de participanţii la dezbateri. dre. Ceea ce ne-am propus şl naţiunii noastre socialiste, fi rectorilor de cămine cultura
Cadrele didactice trebuie să ilor săi. le, a lucrătorilor din case de
manifeste noi valenţe educati vom cere fiecărui tlnăr va Ga urmare a muncii de edu cultură şi biblioteci, nu au a
ve mal ales In legătură cu în fi o comportare demnă, civi care desfăşurate In rlndul ma vut în vedere conţinutul edu
suşirea şl propagarea largă şl lizată, o salubrizare socială, selor — a spus In continuare cativ, oprindu-se mal mult Ja
de Ia Uzina de preparare Te- conştiinţei socialiste este În Întrecerile pe plan Judeţean. profundă a concepţiilor raar- morală în bunul sens al cu- latura organizatorică şl admi
GHEORGHE VASIU, liuc, de la O.G.L. Alimenta acelaşi timp o cauză a între Organizaţiile noastre de par Kist-leniniste. vlntuluî. Desigur aceste ne vorbitorul — a crescut con nistrativă a activităţii aşeză
ştiinţa membrilor cooperatori.
prim-secrelar ra etc. gului nostru popor. Propanerile tid au condus şi plnă acara ajunsuri tn activitatea noas Mă refer In sensul că dacă mintelor culturale.
al Comitetului municipal O atenţie deosebită tre tovarăşului Nicolae Ceauşescu munca de educaţie, dar, în spi tră îşi au una din explicaţii înainta cu clţiva ani am avut In stagiunea trecută, deşi am
expunerii
ritul
tovarăşului
de partid Hunedoara buie să acordăm întăririi au o însemnătate covlrşltoare VIOREL FAUR, în faptul că unii activişti ai greutăţi din partea acestora In dezbătut în cîteva rlndurî ac
controlului de partid ca o pentru progresul patriei noas Nicolae Ceauşescu, constatăm prlm-secretar biroului nostru Judeţean slnt ceea ce priveşte prezenţa lor tivitatea Teatrului de stat din
condiţie indispensabilă pen tre. că aceasta a avut unele lacu al Comitetului Judeţean cuprinşi de o anumită mole- Petroşani, am pwuiis cu uşu
In numele organizaţiei mu tru educarea membrilor de In urma dezbaterii acestor ne. Una din acestea se referă Hunedoara şeală, nu se dăruiesc cauzei, la muncă, in acest an am a rinţă luarea unor măsuri care
nicipale de partid îmi exprim partid in spiritul unei înalte documente, organizaţiile de Ia faptul că n-am folosit cu a) U.T.C. aşa cura trebuie, nu pătrund vut o participare exemplară să ducă, oricum, Ia îndeplini
deplina adeziune fată de pre responsabilităţi faţă de sarci partid de Ia mina Lupeni au suficientă eficienţă intelectua In esenţa problemelor tinere din partea cooperatorilor la rea planului de încasări, fără
vederile programului de edu nile încredinţate. Şl In acest trecut cu toată răspunderea Ia lii satelor. Ei înşişi nu s-au tului şl nu întotdeauna Îşi efecturea lucrărilor In bune să avem In vedere conţinutul,
caţie comunistă adoptat de domeniu mai avem încă mul întreprinderea unor acţiuni de simţit mobilizaţi cu toată con Caracterul cuprinzător şl confruntă punctele de vede condiţiuni şi la timpul optim. calitatea spectacolelor. Chiar
Datorită acestui fapt campania
Comitetul Executiv al G.G. al te de făcut. Nu toate organi amploare, a căror menire este vingerea Ia munca educativă. profund al analizei, marea re şi crezul de militant n- şi la Teatrul de estradă din
P.C.R. pe baza propunerilor zaţiile de partid şi nu toti să Influenţeze conştiinţa Îna Amintesc insă că şi intelectua bogăţie de Idei şl recoman tecist în acest cadru, în acest de recoltare a pâioaselor din Deva a existat tendinţa de a
lii, cu toată pregătirea lor teo
prezentate de tovarăşul membrii de partid Înţeleg că intată a minerilor, s-o trans retică. au nevoie de îmbogăţi dări judicioase făcute de to context. acest an s-a terminat In 18 zi 6e monta spectacole fastuoase,
Nicolae Ceauşescu. Acest do principala latură a controlu forme lntr-o forţă mal puter rea cunoştinţelor politice şl varăşul Nicolae Ceauşescu le, obţinînd o producţie de nşa zis „moderne", cum ar fr
cument pune In fala organe lui de partid constă în a răs nică de înfăptuire a sarcinilor ideologice, de însuşirea unui Ja consfătuirea de lucru a ac grlu cu 400 kg mat mult de- de pildă „Apollo la Deva" In
lor şi organizaţiilor de par punde fiecare Ia locul său de economice şi politice care ne spirit militant şi combativ In tivului de partid din dome COSTACHE clt a fost planificat la hectar, care problematica judeţului,
stau in faţă. Remarc faptul că
iar retribuţia membrilor coope
tid sarcini de o deosebită în muncă de modul cum se în se simte un puternic suflu în muncă. Unii profesori şi în niul Ideologiei şl al muncii TROTUŞ, ratori s-a dublat fa|ă de anul omul cu vio|a şî preocupări
semnătate, a căror îndeplini deplineşte linia politică a noitor In întreaga muncă de văţători, pentru care noi am politice şi cultural-educati- trecut şl alţi ani. Aceasta, de le sale s-au regăsit mai pu
re va ridica la un nivel cali partidului. Din această cau partid. Avem permanente con făcut cheltuieli, aslgurlndu-le ve ne Îndeamnă pe no! toţi director general ţin.
tativ superior activitatea e- ză mai avem încă multe sultări cu factorii de răspun condiţii bune de muncă şl via cei care am fost puşi da par al Combinatului sigur, ca armare a aplicării In Deşt avem filiale şl uniuni
viaţă a ultimelor măsuri luate
ducatlvă, corespunzător cu avarii şi opriri acidenta- dere, cu minerii asapra prin ţă acolo In sate, preferă nave- tid să ne ocupăm de pregă siderurgic Hunedoara de către conducerea de partid de creaţie nu am acţionat ca,
cerinţele actuale. le ale agregatelor şi utilaje cipalelor probleme ce trebuie tismul. Vin în sat la 8-9 di tirea tlneretalui pentru mun privind retribuţia membrilor In colaborare cu acestea, să
Organizaţiile de partid din lor, risipă de materii prime să le rezolvăm. Aceasta este mineaţa, Iar la prlnz pleacă, că şl viaţă la serioase re cooperatori, îmbunătăţirea ni elaborăm un repertoriu bogat
municipiul Hunedoara au şl materiale. in spiritul cerinţelor exprima nedesfăşurlnd nici un fel de flecţii. Spun aceasta datori Propunerile şl expunerea velului de viaţă al celor In de idei, care să reflecte mun
dezbătut In profunzime sarci Din expunerea tovarăşului te in nenumărate rîndorl de activitate, toc .mai cînd ţăra tă faptului că In judeţul nos tovarăşului Nicolae Ceauşescu vlrstă, cit şl alte măsuri. ca clocotitoare a siderurgişti-
lor, minerilor, constructorilor
tru există o numeroasă şl o
nile complexe ale muncii Nicolae Ceauşescu se des către secretarul general al nii au timp. Avem sate In ca au găsit un larg ecou In rln- Ca membru al biroului Co şi ţăranilor cooperatori din ju
politico-ideologice şî cultural- prind sarcini importante pri partidului de a mobiliza toate re şi singurul învăţător este puternică organizaţie revolu dul oamenilor muncii. aces mitetului comunal de partid deţ. De această situaţie se face
educative, au abordat cu e- vind creşterea rolului educa cadrele tehnice la găsirea şi navetist. Organele noastre ju ţionară de tineret, Iar cuvln- tea demonstrlnd justeţea idei Brănişca, participlnd la adună vinovată şl casa de creaţie,
Kigentâ, Intr-un pronunţat tiv al grupelor sindicale. Tre înfăptuirea unor soluţii efici deţene trebuie să stea de vor tarea rostită de ^secretarul lor abordate, marea lor actu rile generale ale organizaţiilor ca instituţie de specialitate.
spirit critic şi autocritic, re buie să spunem, tovarăşi, că ente. de a consulta masa lar bă cu ei atunci clnd li repar general al partidului ne dă, alitate, subliniind activitatea de bază unde s-au dezbătut
zultatele obţinute in acest rolul educativ al adunărilor gă a salariaţilor asupra pro tizează Ia sate, să le ceară să încă o dată cel mal strălucit neobosită a secretarului ge măsurile cu privire Ia îmbu Vorbitorul s-a referit apoi la
domeniu, au scos în eviden grupelor sindicale nu se ri blemelor a căror soluţionare nu părăsească satul tocmai exemplu al grijii sale pen neral al partidului nostru nătăţirea activităţii de educa folosirea incompletă a posibi
clnd este mai mare nevoie de
lităţilor pe care le oferă jude
tă cauzele neajunsurilor, pre dică încă la nivelul cerinţe cere eforturile întregului co ei. tru educarea comunistă a pentru progresul societăţii .ro re au fost scoase In eviden ţul privind desfăşurarea unei
cum şî modalităţile de a le lor actuale. Nu se analizea lectiv. Unele acţiuni ale brigăzilor maselor, a tineretului în a- mâneşti. tă şl unele lipsuri care s-au intense munci de educaţie pa
Una din preocupările de sea
înlătura. ză In mod profund cauzele mă ale comuniştilor de la mi ştiinţifice nu răspund cum tre cesle momente clnd poporul Dezbaterea problemelor I- manifestat In actlvitalea orga triotică, la lacunele din cola
Documentele, In lumina că unor deficiente de natură na noastră este educarea ti buie problemelor ridicate de nostru Îşi făureşte cu dem deologlce, ale educaţiei noas nelor şi organizaţiilor noastre borarea cu sindicatele, organi
tre a constituit un bun pri
rora plenara de astăzi anali tehnico-organizatorică din în neretului în spiritul dăruirii săteni ş! aceasta pentru că nu nitate şl mtndrie prezentul lej de adinei reflecţii, de de partid. zaţiile de tineret şl lemei.
zează activitatea In domeniul treprinderi, na există sufi pentru muncă, al respectului cunosc bine gîndurlle şi sen şi viitorul In paginile istori maturizare a glndirîi fiecăru Nu întotdeauna problemele
muncii politice şi ideolo cientă combativitate fată de fotă de eforturile creatoare ale timentele lor, nu cunosc at ei universale. Este Îndemnul ia dintre noi. Toate acestea teoretice au fost axate pe pro
gice, au o deosebita impor atitudinile înapoiate ale unor întregului nostru popor. Ma mosfera — cum obişnuim să la abordarea critică a între pledează cu greutate pentru blemele practicii de muncă In IO N HODOROG.
tantă nu numai pentru orga salariaţi fată de muncă, de rea majoritate a tinerilor stnt spunem. Răspunsurile lor sînt gii activjtăţ, la adoptarea aprecierea că programul ela brigăzi şi echipe, lnceplnd de maistru turnător
la învăţămlntul de partid, de
nele $1 organizaţiile de par unele abateri de la .discipli exemplu In muncă şi compor rupte de realităţile satului, de măsurilor practice pentru în borat de partid are o excep Ia cursurile agrozootehnice, de la Uzina „Victoria"
tid, dar şl pentru fiecare co na muncii | se insistă prea tare, participă cu toate efor preocupările noastre. lăturarea hotărită a neajun ţională importanţă teoretică şl la expunerile care se fao la Călan
Şî In problema educării ti
munist. pentru colectivele de puţin în explicarea şi înţe turile şi priceperea la înde nerilor avem unele probleme. surilor care se menţin în practică. Aşa cum materiali căminele culturale. Aceasta
muncă, pentru fiecare om al legerea de către salariaţi a plinirea sarcinilor. Consider că Avem tineri slrguincioşi, mun munca noastră. Tineretul hu- zarea activităţii reprezintă un s-a răsfrlnt In mod deosebit a
muncii fie el tînâr 6au vîrst- dublei lor calităţi — de pro In munca de educalîe un t o I citori, dar nici organizaţia de nedorean — muncitori, stu- proces conştient, problemele supra tineretului, căruia, absol Analizele ce au avut loc în
nic, găsind în ele o mare bo prietari şl producători ai bu important îl are exemplul pe partid, nici cea de U.T.C, şi denţ, ţărani şî alte catego conştiinţei socialiste, ale edu vind 8— 12 clase, II vine greu organizaţiile de partid, sindicat
găţie de Idei şi de îndrumări nurilor materiale. Pentru a care organizaţia de partid, nîd şcoala nu se ocupă cum rii — a primit aşa cum se caţiei socialiste prezintă o să participe activ la muncă In şi U.T.C. cu privire la activi
precum şi fiecare comunist îl
înţelepte. In spiritul exi ceste neajunsuri o răspunde oferă tineretului. Adunările de trebui*» Je eî. Avem largi po cuvine aceste documente, a importanta primordială. cooperativa de producţie. Nu tatea politico-idcologică. de e
gentelor ca se desprind re o au şi organizaţiile de parlid ale organizaţilor de ba sibilităţi să le dăm de lucru înţeles raţiunile şi valoarea In combinatul siderurgic, aceasta este Insă trăsătura ca ducare marxist-leninislă a lu-
din recentele documente de partid care nu îndrumă şi ză, plenarele comitetului ma dar n-o facem cu destulă pu lor educativă, politică, meni unde îşi desfăşoară activita racteristică a tineretului nos turor oamenilor muncii ru
partid, organizaţia de partid controlează In mod perma nifestă în ultima vreme maxi tere. Dacă nu-î atragem la rea de a pune capăt unor in tea o puternică organizaţie tru, Dar mai avem, putini la prilejuit o manifestare entu
municipală Hunedoara este nent activitatea grupelor sin mum de exigentă fală de mo creorea de bunuri materiale fluenţe, unor excese, unor de partid, numărlnd mai bi număr, care aşteaptă nu o ziastă, o adeziune deplină a
conştientă de necesitatea şi dicale. dul în care îşi îndeplinesc sar devin leneşi, nefolositori so înclinaţii care nu au nimic ne de 6 000 de comunişti, muncă ci o slujbă cit mai u salariaţilor secţiei turnătoriei
rolul hotărîtor de mare răs In propunerile de măsuri şi cinile toţi salariaţii. înaltul cietăţii. Vin unii de prin şcoli de a face cu cultura noastră, soarta producţiei este hotă- şoară, care să fie lipsită de din uzină fn|ă de politica ştiin
pundere ce îi revine pentru expunerea tovarăşului Nicolae spirit de exigenţă ce se sta şi le e ruşine să mai lucre cu spiritualitatea noastră, cu rltă de amploarea şi profun răspunderea producţiei, sau ţifică, clarvăzătoare a partidu
înfăptuirea sarcinilor cc-i Ceauşescu un loc de mare torniceşte tot mai solid în via- ze, dar de la masă nu lipsesc idealul nostru de viaţă. zimea muncii acestora. înde pretind să fie întreţinui! de lui nostru, o manifestare a ho-
tărîrii lor de a face toiul per-
revin din amplul program de importantă II ocupă, pe bună la colectivului face ca secto niciodată I Pe unii îi Încu S-a manifestat, cu prilejul plinirea şl depăşirea substan părinţii care lucrează In ca tru Înfăptuirea programului
educaţie comunistă adoptat dreptate, problema educării rul să se numere mereu prin rajează chiar părinţii, fâcîn- recentelor dezbateri din orga ţială a sarcinilor a devenit drul C.A.P. măsuri elaborat de tovarăşul
de conducerea partidului. tineretului, generaţia viitoa tre cele fruntaşe, ca realizări du-Ie astfel un mare rău. Nici nizaţiile U.T.C. prin măsurile aici o tradiţie, în care spiri M-nş referi pu(in şi la ac
Este un fapt verificat că o re, schimbul nostru de mli- le sale să fie în permanentă şcoala nu face destule efor propuse din care o bună par tul de abnegaţie muncitoreas tivitatea cadrelor didactice din Nicolae Ceauşescu, In lumina
preţioaselor jaloane, conţinute
bună muncă de educaţie co ne. In municipiul nostru a creştere. turi In aovjtfi direcţie. Şcoli te încep să se materialize că, hotârîrea şi priceperea se învăţămlntul de stat de pe de programul de educaţie co
munistă depinde, fn primul vem un tineret ban, harnic, Există Insă şi membri de le noastre au loturi, au das ze, hotârîrea tineretului şi manifestă deplin. Avem ne raza comunei, pe care .noi le munistă, organizaţia noastră de
rînd, de călirea potitico-ideo- entuziast, care se află în partid, chiar şi din rtndul ca căli, dar despre ce fet de e angajamentul de a duce la număraţi oameni — munci stimăm şi fată de care avem partid şi-a axat Întreaga sa
logică a membrilor de partid, marca Iul majoritate pe po- drelor tehnice, care au mani ducaţie pentru muncă poate fi îndeplinire aceste sarcini. tori şi cadre tehnice — care tot respectul. Să nu se rezume activitate pe desfăşurarea unei
vorbo clnd din 15 profesori
de capacitatea organizaţiilor zijii morale sănătoase. festări de indisciplină, care nu nici unul nu ştie măcar să al Desigur, aş putea prezenta se află Intr-o permanentă numai la realizarea programei ample munci politice pentru
de baza de a înrţuri masele, Doresc să subliniez însă că participă cu regularitate Ia a- toiască un pom 7 Dascălul era un tablou colorat al acestor căutare pentru a se asigura stricte de Invă(ămînt, sau n creşterea conştiinţei socialiste
de o le mobiliza pentru în dacă astăzi criticăm unele dunărîle generale, la Invăţă- cîndva mîndria satului pentru acllunî, asupra a ceea ce om Îndeplinirea exemplară a sar celor 50 de minute pe care le la toţi salariaţii secliei, ast
făptuirea politicii partidului. neajunsuri In comportarea mînt, sau nu comportări ne că ştia şî carte, dar ştia şi să făcut plnă acum pentru pre cinilor de plan. practică la clasă, ci să se con fel Incit să-şi aducă contribu
Am relînut din expune tineretului trebuie să o fa demne în societate. Or, consi lucreze. gătirea politico-idcologică şî Apreciez Insă că avem în sidere şi să facă în mod prac ţia lor plenară la îndeplinirea
rea prezentată de tovară cem cu simtăratntul că o vi der că nu putem pretinde al cultural-educfltivă a tineretu că destule rezerve pe care nu tic pe dascălul comunei, al sa sarcinilor ce ne revin In ope
şul Nicolae Ceauşescu la nă avem şi noi, cei maluri, tora să fie exemplu bun dacă lui, dar în spiritul cuvîntâ- le utilizăm la maximum. Se tului. ra de făurire a societăţi so
noi, comuniştii, nu dovedim
consfătuirea cu activul din membri de partid, care am aceasta. Avem maiştri şi chiar ARON POPA, rîi tovarăşului N i c o l a e pierde încă producţie din
domeniul muncii ’ ideologice tolerat diferite manifestări Ingineri care nu justifică în rectorul Ceauşescu trebuie să spun cauza avariilor şi staţionări CLEMENTE cialiste multilateral dezvolta
importanta întăririi vieţii in dăunătoare, trattndu-le une crederea ce li s-a acordat, re Institutului de mine că în această ordine de idei lor, ele fiind în multe situa L te. Reflectare a acestei munci
terne de partid, a adunărilor ori cu uşurinţă. Se pot ve zolvă cu prea mare Încetineală Petroşani nu toate lucrurile sînt rezol ţii urmarea neglijenţei, ne- CONSTANDIN, stnt cele 970 tone piese tur
generale, care trebuie să joa dea adesea tineri în între problemele ce Ie stau în atri vate, nu toţi tinerii se situ respectării tehnologiilor de nate peste plan de la începu
ează pe o poziţie înaintată,
ce rolul principal în organi prinderile noastre care nu buţii. fabricaţie. Şi acolo unde au tul anului plnă în prezent.
zarea aclivitălii membrilor de respectă regulamentul de or Referindu-se la însemnăta matură. loc astfel de fenomene lu
partid, în educarea comuniş dine interioară, fac lucrări tea programului elaborat de In multe organizaţii U.T.C., crează comunişti. Chestiunea preşedintele Faptul că producem piese pen
tilor. de mlntuială, au o comporta VASILE conducerea partidului cu pri climatul, starea de opinie, su se pune: sînt conştienţi el Comitetului Judeţean tru maşinî-unelte destinate ex
In cadrul municipiului Hu re şi o ţinută vestimentară ZGÎRCEA, vire la educaţia comunistă flul sînt de aşa natură Incit că aceste mijloace de pro pentru cultură şl artă portului, asimilăm noi tipuri
nedoara sînt multe organiza necorespunzatoare şi trecem secretarul vorbitorul a spus între altele : s-a încetăţenit o atitudine de ducţie slnt ale lor. că statul de cilindri de laminor, că ne
— Edificarea societăţi so
ţii de partid care au reuşit adesea nepăsători pe lingă a Comitetului de partid cialiste multilateral dezvoltate, toleranţă, de cocoloşire reci Ie-a predat spre administra formăm o mare experienţă In
procă, in care nu se mai a
să îmbunătăţească caracterul ceste stări de lucruri. şl primarul comune! firmă corespunzător spiritul re sl conducere aceste mij In mal multe rîndurl, secre turnarea lor constituie o pre
educativ al adunărilor gene La centru a fost creat un Sarmlzegetusa procesele economice şi socîal- critic, revoluţionar, pozilia loace ? Intîlnim încă multă tarul general al partidului nos
culturale pe care le înfăptuim
rale şi care îşi exercită pe institut de cercetări pentru presupun ca o cerinţă perma fermă împotriva manifestări indiferenţă faţă de bunul co tru a accentuat asupra faptu misă că In viitor vom obţine
deplin rolul de conducător problemele tineretului. Nu nentă dezvoltarea multilatera lor negative. Unele cadre de lectiv, lipsă de răspundere lui că societatea socialistă es realizări de mar» însemnătate
Comuniştii, toi» locuitorii co
politic la locul lor de mun înţeleg de ce nu se fac tes munei noastre, inspiraţi din lă a personalităţi umane. Pro U.T.C. care asistau pasive In faţă de ceea ce este al nos te rezultatul participării con pentru economia naţională.
ştiente, nemijlocite a maselor
că. tări şi în judeţul nostru, un Înaltul spirit de răspundere cu punerile tovarăşului Nicolae manifestări şi comentarii de tru. Noi .însă manifestăm o la înfăptuirea acestui proces In continuarea cnvlntuluî
Cu ocazia dezbaterilor ce de marile centre Industriale care conducerea partidului Ceauşescu se înscriu ca un plasate ale unor tineri în le slabă combativitate faţă de revoluţionar, că cu cft aces său a arătat problemele Im
au avut loc în adunările ge cuprind o mare masă de ti nostru se ocupă de soluţiona document programatic, pătruns gătură cu aceste lucruri, în manifestările negative. In portante care au fost dezbă
nerale ale organizaţiilor de neri. rea marilor probleme ale con de principialitate partinică, de trebate de ce n-au luat pozi prea puţine locuri oamenii tea înţeleg şi îşi Însuşesc mai
bază, în plenarele comitete Trebuie -Intensificată mun strucţiei socialiste, văd în pro exigenţă comunistă înaltă, sti- ţie, de ce n-au spus nimic, care observă Indolenţă, lipsă deplin politico partidului, care tute In adunările generale, în
lor de partid, cît şi în plena ca politică şi pentru educa gramul de educaţie comunistă mulînd capacitatea creatoare de ce nu susţin un dialog, o de răspundere dovedesc este propria lor politică, cu deosebi legate de munca de
ra lărgită a activului muni rea unor cadre de conduce o pîrghie importantă de pro a cpnstrnctorilor societăţii so confruntare a punctelor de combativitate principială. Ba. ceririle ştiinţei şi tehnicii, cu educaţie.
cipal de partid s-a scos In . re, pentru ca acestea să fie gres şl prosperitate. Activita cialiste. In acest context este vedere au răspuns: „Ştiţi, e uneori, ae cere îngăduinţă fa atlt mai activ este aportul lor Organizaţiile noastre de par
evidentă faptul că posibili adevăraţi conducători poli- tea ideologică, ridicarea la un binecunoscut rolul şcolii în dificil să pui aşa mai des ţă de cei care aduc prejudi tid folosesc In controlul Înde
tăţile educative ale adunări lici. Ei trebuie să înţeleagă nivel mai înalt a muncii de e- formarea unor concepţii mate chis, combativ, lucrurile. Eşti cii materiale statului pe mo la înălţarea edificiului socia
lor generale nu peste tot au că sînt puşi să conducă In ducatie presupun măsuri şî ac rialiste despre lume şi socie Tepudiat, nu eşti agreat, eşti tiv că altă dată şi eu, care lismului. plinirii sa/rdni-lor, pentru acti
fost folosite in suficientă mă primul rtnd In calitate de ţiuni ample, cu mare putere de tate, a omului nou, cu largi taxat că practici un limbaj acum mă dovedesc combativ, Activitatea culturală şi ar vizarea comuniştilor metode
sură. conducători politici, să apli Influenţare. Acestea trebuie să posibilităţi de afirmare prîn- social şi aşa mal departe". pot greşi. Aceasta dovedeşte tistică, parte integrantă a pro de a-l pune să raporteze adu
■In multe organizaţii din ce cu fermitate linia politi se bizule pe contribuţia fiecă tr-o conştiinţă înaltă. Forma La fel, în rlndul elevilor, în că ne-em ocupat insuficient pagandei de partid, poate şt nărilor generale despre acti
cadrul municipiului şi-a lă- că, economică a paTtidului şi rei organizaţii de partid, a fie rea multilaterală a omului pre multe clase, cel care ar tre de astfel de probleme, noi,
cut loc obiceiul de a pune guvernului. Avem încă con cărui comunist. O garanţie a supune o continuă preocupare bui să la o poziţie combati organizaţiile de partid, noi, trebuie să-şi aducă contribu vitatea depusă. Am constatat
în dezbaterea adunărilor ge ducători care manifestă insu faptului că vom obţine rezulta pentru acumularea unei mari vă ezită, nu fac acest lucru. conducerile administrative. ţia la făurirea omului nou, cu satisfacţie că şl In proiec
nerale mal mult probleme de ficientă răspundere faţă de te bune în această activitate bogăţii de cunoştinţe profesio Din nou aceleaşi argumente: Sînt conducători care In a constructor al acestei orln- tul plenului de măsuri aJ co
producţie, profesionale, care problemele oamenilor. este spiritul combativ, seriozi nale. Concepţiile promovate „Vedeţi, nu e la nivelul de fară de producţie nu cunosc dutrl de tip nou din istoria mitetului Judeţean ae preve
au fost dezbătute mai mult tatea şi simţul de răspundere de către partidul nostru ne a spiritualitate de astăzi*. altceva, ceea ce denotă, de umanităţii. de ca, lunar, 1-2 membri de
rată căile pe care trebuie să
sub aspectul lor tehnico-ad- cu care adunările generale ale acţionăm de acum înainte. A Cită „intelectualitate" şi fapt, o greşită înţelegere a Tocmai înspre realizarea a- partid să informeze adunările
ministrativ, neglijîndu-se a PETRE organizaţiilor noastre de par ceasta cere reconsiderarea u lucrurilor. Nu se ocupă de
naliza de pe tribuna de par CONSTANTIN, tid au dezbătut problemele nor forme de muncă ce, In cită „spiritualitate" se cuibă educarea salariaţilor, de strln- cestu! obiectiv — a spus vor generale despre activitatea de
formării conştiinţei socialiste,
reşte In asemenea mintii
tid, măsurile de intensificare şef de brigadă programele de octivitâti pe tr-un trecut nu prea îndepăr Datorită acestor lipsuri şl gerea rlndurilor colectivului, bitorul — a fost orientată pusă In domeniul muncii poli
a muncii politico-educative Ia E. M. Lupenl. care le-au stabilit, precum şi tat, şi-au dovedit eficacitatea. altora, datorită unei anumite nu se interesează cum mun munca noastră, a tuturor In tico-educative.
pentru dezvoltarea conştiinţei Erou holărîrea cu care au trecut la Am In vedere o mai strînsă atmosfere lipsite de patos re cesc organizaţiile de masă, stituţiilor de cultură şi artă. Aş închei exprimînd cuvîntul co
si responsabilităţii sociale. Se al Muncii Socialiste Înfăptuirea lor. legătură cu specialiştii din u- voluţionar, de combativitate ce fac tinerii, iar uneori slnt vrea să amintesc, In treacăt muniştilor, harnicilor turnători
mai manifestă în unele orga Comuna noastră dispune de nităţle economice, cu minerii, revoluţionară avem de-a fa absenţi chiar de la activita
nizaţii o slabă combativita o largă bază materială penlru investirea studenţilor cu mai ce în ultimul timp cu înmul tea organizaţiilor de partid. doar, că am înregistrat unele de la Călan, care asigură con
te fată de atitudinile şi com Problemele ce Ie dezbatem as desfăşurarea unei bogate acti mori răspunderi sociale, valo ţirea unor fenomene negati Ne-am propus să organi rezultate bune şl In activitatea ducerea partidului, comitetul
portările neconforme cu tră tăzi în plenara Comitetului ju vităţi de educaţie. Avem 5 că rificarea gtndirii lor. ve. Sînt tineri In oraşe stă- zăm o consfătuire de lucru de difuzare a ştiinţei şî cultu judeţean că nu vor precupeţi
săturile comunistului şî cu deţean de partid formează una mine culturale dolale cu tot Două cerinţe fundamentale pîniti de mentalităţi parazi cu cadrele Intelectuale din rii şl In domeniul muncii ar nici un efort pentru a-şi adu-
principiile eticii socialiste. E din cele mai importante sfere ce este necesar, o bibliotecă se pun astâ2i în foto şcolii. Pe tare care desconsideră mun combinat pentru a discuta tistice, cu cartea şi filmul. CI-
xemplu în această direcţie II ale activităţi desfăşurate de cu peste 13 000 de volume. de o parte, realizarea unei ca, trăiesc dii eforturile pă preocuparea lor, sarcinile ce
prezintă comitetul de partid partid în făurirea societăţii Aici îşi desfăşoară activitatea strînse legături cu practico, cu rinţilor, ale societăţii, care le revin In lumina propune teva din manifestările organi
de la linia de benzi din socialiste multilateral dezvol mai multe formaţii artistice ca viaţa, iar pe de altă parte, rilor tovarăşului Nicolae zate in judeţ s-au bucurat de t B S S O B I S S S
C.S.H., comitetul de partid tate. FdcVuarea şi dezvoltarea re nu o dată s-au afirmat In creşterea rolului cadrelor di refuză să se ‘ncadreze lntr-o Ceauşescu. Ne glndirn să o bună apreciere, de aderen
ţă la public, cum ar fi „Inlîl-
nîrea tinerelului cu istoria" In
cetatea dacică de la Costeşli