Page 87 - Drumul_socialismului_1971_09

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5199 O SIMBATA 25 SEPTEMBRIE 1971 5

JUDEŢEAN H U N ED O A R A AL P.C.R,

— Din cuuîntul pnrilicipanţil&r —

bnnătBţîr* ■ memcfl polWtco- fel de neajunsuri In manca lor neraotivate, din fluctuaţia tente la nivel superior, precum acestei conştiinţe se proiectea­ loo de educate a membrilor Colectivul termocentrale!
■ s a m i (deologice «I cnltural-educatl- de educaţie a rezultat că a­ mare de cadre si alte stări de cest sens. Cu toate acestea, se ză dimensiunile agriculturii cooperatori, de mobilizare a noastre — unitate făurită în
şi rezultatele obţinute în a­
lor la activitatea de producţie
noastre socialiste. De la aces­
lucruri negative.
ve. Ceea ce m-a impresionat
cestea se datoresc, în pri­
în mod deosebit la aceste dez­ mul rînd, nivelului scăzut de Pe baza indicaţiilor primite, manifestă încă multe neajun­ te cote pornim să evaluăm ac­ şi a păstrării avutului obştesc, ultimul cincinal — este ho-
tărît să se manifeste ca un
bateri a fost acea notă de pregătire politico-ideologică în spiritul propunerilor şi al suri pe linia întăririi disci­ tivitatea noastră politico-ideo­ folosit de organele agricole ju­
ce contribuţia lor In raodnl cel firesc, acea responsabilitate ci­ şi profesională a unor cadre expunerii tovarăşului Nicolae plinei în muncă, a folosirii tim­ logică, procesul continuu, dia­ deţene a fost editarea şi difu­ colectiv model în ceea ce pri­
mai conştient la ffinTirea so­ vică, tot mai dea lntllnită la didactice, modului de lucru Ceauşescu, recenl, In plenara pului de lucru, a organizării lectic, de educare comunistă. zarea în cooperative a foilor veşte înfăptuirea sarcinilor
cietăţii socialiste multilateral oamenii noştri. al acestora cu elevii. Aceas­ Consiliului judeţean al sindi­ producţiei şi a muncii, a răs­ Este de la sine înţeles că în volante, pliantelor, extraselor
dezvoltate, la înflorirea naţiu­ A reieşit din aceste adunări ta ne obligă să reflectăm cu catelor, am analizat multilate­ punderii faţă de avutul ob­ contextul genera) de progres din legi si regulamente care încredinţate.
nii noastre socialiste. ral preocuparea organelor şi ştesc, neajunsuri care fac ca şi civilizaţie a societăţii noas­ au contribuit la înţelegerea şi
convingerea că programul de toată răspunderea asupra In­ cunoaşterea mai temeinică a
educaţie comunistă a fost aş­ dicaţiilor secretarului gene­ organizaţiilor sindicale pentru bogatele rezerve să nu fie pe­ tre ocrotirea sănătăţii popu­ politicii partidului nostru. In
teptat, nu pentru că am fi a­ ral al partidului, tovarăşul îmbunătăţirea activităţii poli- ste tot valorificate la un nivel laţiei constituie o latură im­ domeniul agriculturii. ANDREI SOOS
vut o situaţie mal deosebită Nicolae Ceauşescu, care sub­ tico-ideologice, de educare superior. Deşi am analizat a­ portantă a acestui proces. De­
In perioada 10—15 septem­
CLEMENT NEGRUT, In sfera educaţiei, cl pentru liniază că „trebuie să ve­ marxist-leninistă a tuturor oa­ semenea aspecte şi am stabi­ spre modul cum se desfăşoară brie a.c.. a fost prelucrată scri­ preşedintele Consiliului
prlm-secretar că era cerut de noile condiţii ghem cu multă grijă ca de menilor muncii, stabilind un lit măsuri, apreciate de noi ca activitatea corpului medico-sa- soarea tovarăşului Nicolae judeţean al oamenilor
bune, nu ara insistat ca ele să
al Comitetului în care muncim şi trăim, de la catedră să slujească oa­ ansamblu de măsuri. Atentia fie finalizate prevedere cu pre­ nitar se pol spune multe. Rea­ Ceauşescu în adunările gene­ muncii de naţionalitate
complexele sarcini rezultate noastră este îndreptată în pri­ lizări, greutăţi, lipsuri. Dar maghiară
municipal Petroşani meni corespunzători din toa­ vedere; contribuţia măsurilor ceea ce domină activitatea rale ale tuturor membrilor co­
din hotărtrlle Congresului al mul rînd spre munca politică,
al P.C.R. X-lea al P.C.R. te punctele de vedere, bine in vederea ridicării conştiin­ stabilite nefiind în toate cazu­ corpului medical din unitatea operatori, ale formaţiilor de
pregătit! politic şi profesio­ ţei socialiste a tuturor oame­ rile eficientă. noastră este efortul susţinut lucru pe ferme, brigăzi, echi­
Femeile din Jodetul nostru nal”. pentru rezolvarea problemelor pe, în toate cooperativele agri­ Preocuparea generală neo­
an primit cu vie satisfacţie şi nilor muncii. Sindicatele vor Pe lîngă cauzele care au de sănătate, ataşamentul plin cole din judeţ, indicaţiile şi bosită a conducerii Partidului
Continuare pe un plan mal deplină adeziune acest amplu In nnele şcoli şi-a făcut acorda toată atenţia dezvoltă­ fost relevate aici, consider şi de omenie fată de omul sufe­ sarcinile cuprinse în ea con­
înalt, In conţinut şl formă, a program de activitate educa­ Ioc o mentalitate nesănătoa­ rii acelor forme de activitate aceea că munca noastră poli­ rind, devotamentul profesional stituind un puternic imbold Comunist Român, a iubitului
dezbaterilor care au avut loc tivă, manifesltndu-si recunoş­ să despre obligaţiile şcolare politico-educativă directă şi cu tică, de propagandă nu a fost integral. pentru sporirea producţiei a­ şi stimatului său conducător,
în organizaţiile de partid din tinţa faţă de partidul nostru care se rezumă uneori la o­ mare eficacitate — munca de legată Întotdeauna de preocu­ gricole. Faptul că In acest sec­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
judelui nostru, plenara lărgi­ comunist pentru preocupările rele de clasă. In comune ca la om la om, gazelele satirice, pările oamenilor. Ea nu a reu­ Înseamnă oare că în spitalul tor sînt mari rezerve îl arală pentru dezvoltarea multilate­
tă a Comitetului judeţean de constante de a bara calea ori­ Şoimuş, Păuliş, Velei pro­ brigăzile artistice de agitaţie şit să inlluenteze pozitiv re­ Deva totul decurge bine ? Că realizările unor C.A P Coope­ rală a societăţii, pentru exa­
zolvarea unor probleme ce se
şi alte forme care-şi dovedesc
partid constituie un model de cărei poluări a climatului mo­ gramul şcoli» este întocmit eficienta şi puterea de înTÎu- ridică in activitatea concretă există un permanent spirit rative cum sînt cele din Lâ- minarea fenomenelor în spirit»
analiză critică $i autocritică a ral şi spiritual în care trăiesc după cursele de transport în rire. Preocupările noastre sînt de producţie, de sarcinile ce combativ, o exigenţă fermă, un puşnic, Simeria, Crislur, Geoa­ critic, ştiinţific, marea sa re­
modului In care organele şi şi cresc copiii noştri. comun, iar la terminarea orientale spre folosirea mai in­ revin fiecăruia în domeniul continuu efort de n înlătura giu, Aurel Vlaicu, şi altele, ceptivitate faţă de tot ceea
organizaţiile de partid — şi In lumina documentelor de cursurilor pleacă din comu­ tensă a bazei materiale de ca­ unde munceşte, să prevină şi inerlia. şablonul, retina ? Nu. au obţinut producţii mari ce este nou, atenţia deosebită
sub îndrumarea lor comuniş­ partid, sub influenţa ideilor şi nă majoritatea cadrelor in re dispunem, a mijloacelor şi să combată o serie de feno­ Nu înseamnă. la grîu, de peste 3 000—3 500 pe care o acordă activităţii
tii—.organizaţiile de masă şi concluziilor leoretlce şi prac­ frunte cu directorul şcolii, mene negative. Şi acest lucru, Uneori, apar fisuri, carenţe leg la hectar. ideologice şi educării oame­
obşteşti, loti factorii de răs­ tice desprinse din expunerea secretarul organizaţiei de par­ formelor activităţii politico- ca urmare a faptului că une­ etice, de deontologie medicală, Analizînd insă la nivelul u­ nilor muncii, sc bucură de o
pundere din domeniul muncii tovarăşului Nicolae Ceauşescu tid din şcoală şi comandan­ educative, în vederea traduce­ le activităţi de propagandă — de ataşament profesional, fis­ nor asemenea cerinţe preocu­ înaltă apreciere în rîndul oa­
ideologice şi cultural-educati- ta adunarea de activ, comite­ tul detaşamentului de pio­ rii in viaţă * a amplului pro­ expuneri, conferinţe, simpozi­ tule care slăbesc efortul pen­ pările de pină acum ale orga­ menilor muncii maghiari din
ve şi-au adus contribuţia la tele femeilor au analizat cu nieri. gram de educaţie, comunistă. oane, dezbateri in cadrul unor tru o asistenţă de calitate. nelor agricole, ale conduceri­ judeţ.
activitatea de formare a con­ răspundere şi competentă ac­ Analizînd neajunsurile mun­ forme de invătămînt, articole Viaţa In spital este o viată lor C.A.P. şi specialiştilor, tre­ Ca parte integrantă a Fron­
ştiinţei socialiste a celor ce tivitatea de educaţie în rin- cii din şcoli în spiritul re­ apărute In presa noastră loca­ de ataşament, de muncă migă­ buie să arătăm că pe lingă re­ tului Unităţii Socialiste, Con.
muncesc. dul maselor de femei. Au re­ centelor documente de partid, lă, activitatea unor brigăzi loasă. delicată, de profundă zultatele pozitive obţinute, e­ siliul judeţean al oamenilor
In spiritul propunerilor de ieşit, e adevărat, numeroase ne-am dat seama că se impu­ DAVID LAZAR, ştiinţifice, cum arăta aici to­ sensibilitate şi deosebit tact. xistă unele deficiente şi lip­ muncii de naţionalitate ma­
măsuri elaborate de secretarul rezultate pozitive, dar In ace­ ne ca toţi cei care lucrăm în secretar al Comitetului varăşul Zgircea — prea se ri­ De aceea, delăsarea în mun­ suri în activitatea noastră, în ghiară, sub îndrumarea per­
general al partidului nostru, laşi timp au fost evidenţiate învălămînt, pornind de la in­ judeţean Hunedoara dică în sfera teoretizărilor şî că, neglijenta, insensibilitatea, munca de educare politico- manentă a Comitetului Jude­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, unele carenţe în desfăşurarea spectoratul şcolar, să ne per­ al P.C.R. abstractizărilor lără a fi înţe­ spiritul funcţionăresc, produc ideologică desfăşurată in rfn- ţean de partid, s-a străduit
al expunerii sale la consfătui­ muncii politice şi culturale tn fecţionăm stilul, munca noas­ lese de cei cărora li se adre­ Impresii penibile, dizolvă opti­ dul membrilor cooperatori. Ni să-şi aducă contribuţia la des­
rea de lucru a activului de rîndu! femeilor din întreprin­ tră. să ne dezvoltăm educaţia sează, nu sînt legate de preo­ mismul bolnavilor, încheagă se potrivesc şi nouă aprecieri­ făşurarea muncii politico-ide­
partid din domeniul ideologiei deri, instituţii, C.A.P., cartiere. partinică, conştiinţa politică, cupările lor concrete. Sînt ca­ un microclimat incert, de ten­ le din informare cu privire la ologice de formare şi dezvol­
şi al activităţii politice şi cul- Deşi propagarea, cunoaşterea capacitatea de a educa pe In mctourile adoptate de con­ zuri cind se poate spune unor siune. Relaţia între bolnav şi faptul că uneori munca politi­ tare a conştiinţei socialiste a
lural-cducativc, au fost preco­ şi Înţelegerea de către masele alţii, să solicilăm mai mult ducerea partidului — a arătat asemenea teoretizări şi ab­ medic este o relaţie de tip că a avut un caracter festiv, maselor, a militat pentru con­
nizate aici mijloacele, căile de femei a politicii interne şi sprijinul organizaţiilor de par­ la începutul cuvîntului său stractizări, că avem de-a face deosebit. Uneori aceste relaţii, unilateral, axînd-o mai mult
concrete prin a căror materia­ externe a partidului şl statului tid. să colaborăm mai strîns vorbitorul — vedem fiecare cu „un potop de cuvinte pe esenţiale în practica medicală, pe popularizarea realizărilor, tinua adîncire a prieteniei şi
lizare activitatea -ideologică, n constituit o componentă prin­ rodul iniţiativei creatoare, al un pusliu de idei". în procesul terapeutic. sint lucru ce este, desigur, nece­ frăţiei dintre poporul român şi
întreaga muncă de formare a cipală în . activitatea noastră, cu organizaţiile U.T.C. şi pio­ profundei analize marxist-leni- Dar, tovarăşi, sint, aşa cum falsificate, deteriorate. Nu sint sar, dar care nu trebuie ab­ naţionalităţile conlocuitoare.
conştiinţei oamenilor din Jude­ totuşi comitetul Judelean nu nieri. niste, al înaltei responsabilităţi s-a arătat şi în informare, ca­ convins că în unitatea noastră solutizat şi mai puţin pe pro­ Pe această linie vorbitorul a
ţul Hunedoara vor cunoaşte a­ a urmărit, împreună cu cei­ După ce s-a referit la mă­ ce caracterizează în chip stră­ zuri, şi nu puţine, cînd propa­ spitalicească — şi cînd spun blemele de fond ce le avem enumerat prezentarea de ex­
cele mutalii calitative care vor lalţi factori educatori modul surile luate pentru legarea lucit întreaga activitate a se­ ganda, munca politică, au un aceasta mă gindesc la întreg de rezolvat în activitatea eco­ puneri în limba maghiară —
imprima răspundere lală de în care femeile cunosc şi îşi strînsă a învăţămîntului cu cretarului general al partidu­ caracter festiv»<st, unilateral, teritoriul afectat spitalului — nomică. politică şi educativă In localităţile cu populaţie
muncă. însuşesc ideologia şi politica producţia, vorbitorul a spus : lui nostru, neobosit militant, avtnd consecinţele negative mercantilismul, indiferent de oamenilor. S-a acţionat puţin maghiară mai numeroasă —
Vă informez, tovarăşi, că în partidului, nu a Iniţiat sufi­ Asigur plenara Comitetului revoluţionar, exemplu remar­ cunoscute de noi. Sînt însă forma pe care o îmbracă, a în direcţia combaterii unor fe­ privind conţinutul documen­
fost cu desăvtrşire stîrpit, dar
dezbaterile care au avut loc ciente acţiuni pentru educarea judeţean de partid că vom cabil de slujire a intereselor şi cazuri cind propaganda este sînt profund convins că imen­ nomene negative de nepăsare, telor de partid, politica inter­
în organizaţiile de partid din comunistă a femeilor. De mul­ face totul pentru a pune în clasei muncitoare, ale întregii practicistă, îngustă, şablonar­ sa majoritate a personalului neglijenţă, necinste, lipsă de nă şi externă a partidului şl
răspundere, sustrageri din avu­
municipiul Petroşani, Intr-o te ori activitatea politică de practică exemplar sarcinile noastre naţiuni socialiste, ale dă, lipsită de mesaj mobiliza­ medico-sanitar este împotriva tul obştesc. Sînt cazuri cînd statului, organizarea de bri­
unitate impresionantă, partici­ masă nu a avut un caracter ce revin scolii din progra­ progresului şi păcii în lume. tor, fără a îndeplini funcţia sa oricăror forme de mercanti­ găzi ştiinţifice, întîlnirile cu
panţii şi-au exprimat adeziu­ concret, operativ, permanent mul de educaţie comunistă, Personal, apreciez că expu­ de bază — lămurirea şi con­ lism. Plusul de amabilitate, de la învălămSntu! agrotehnic ex­ scriitorii de limbă maghiară,
nea lor totală la aprecierile, şi organizat, diferenţial, adică pentru a realiza o cotitură nerea tovarăşului Nicolae vingerea —, Lransformindu-se comportament apropiat, de punerile au fost făcute în mod intensificarea activităţii cul­
tezele şi indicaţiile cuprinse corespunzător preocupărilor şi radicală In acest an şcolar in Ceauşescu este de-a dreptul o într-un mijloc de transmitere căldură sufletească — tonice superficial. De asemenea, nu­ turale de masă şi altele.
în programul de educaţie co­ nivelului de pregătire a dife­ munca de instruire si educa­ operă de maturitate a socialis­ doar a sarcinilor In mod teh­ pentru bolnav — nu este per­ mărul preşedinţilor de coope­ Comitetul judeţean de par­
munistă, In expunerea tovară­ ritelor categorii de femei. ţie a tinerei generaţii — aşa mului, o fuziune intimă între nicist, chiar birocratic. Aseme­ mis să se efectueze în schim­ rative, al cadrelor cu studii tid dovedeşte o grijă deose­
şului Nicolae Ceauşescu, şi-au In întreprinderi şi instituţii cum ne indică tovarăşul politica marxist-leninistă a nea fenomene am lntîlnit la bul unor compromisuri — in­ superioare, al activiştilor noştri bită, care ne mobilizează, faţă
care prezintă expuneri şi se
manifestat hotărîrea lor nestră­ lucrează peste 30 000 femei Nicolae Ceauşescu. partidului, închinată interese­ E.M. Lonea şi Uricani, 1. M. diferent de forma lor —, ci de problemele specifice alo
mutată de a nu precupeţi e­ pentru educarea cărora nr lor poporului român şi năzuin­ Hunedoara, la „Marmura" Si- trebuie să constituie atribute, preocupă să explice politica naţionalităţilor conlocuitoare.
forturile pentru îndeplinirea trebui să acţionăm in comun ţele vitale ale celor ce mun­ merla, I.P.B. Bîrcea, pe unele calităţi care completează, de- partidului nostru este mic faţă Aceasta o dovedeşte, de pildă,
tuturor prevederilor cuprinse cu sindicalele, însă in afara cesc cu eroism şi abnegaţie, şantiere de construcţii, sectoa­ sâvlrşesc personalitatea me­ de posibilităţile pe oare le modul responsabil fln care
avem.
în aceste documente de ine­ unor lectorate şi simpozioane este o contribuţie strălucită re forestiere şi unităţi socialis­ dicală. s-au studiat aspectele planului
stimabilă valoare practică şi pe probleme de disciplina BRINCOVEANU la dezvoltarea marxism-leninis- te din agricultură. Desigur că sînt unii medici Ne propunem, în lumina mă­ de şcolarizare în şcolile şi
teoretică. muncii, organizate In comun, POGEA, mului. îmi reproşez personal — a şi /personal mediu care prin surilor ce vor fi adoptate, ca secţiile cu limbă de predare
în viitor să desfăşurăm o ase­
Caracterul de lucru, conţi­ alte activităţi n-am mai orga­ preşedintele Consiliului Examinînd activitatea noas­ arătat în continuare vorbitorul unele acte ale lor abdică de menea activitate politică şi e- maghiară şi germană, atrage­
nutul critic şi autocritic al nizat. In C.A.P. lucrează circa tră, în spirit critic şi auto­ — că unele acţiuni organizate Ia Imperativele majore ale e­ ducatîvă Sncît să ne aducem rea membrilor consiliului
dezbaterilor in adunările ge­ 25 000 cooperatoare. Cîndva e- judeţean al sindicatelor critic, în lumina exigenţelor de secţia de propagandă a co­ ticii medicale, desconsideră o mai mare contribuţie pentru nostru in diferite colective de
nerale deschise, în cadrul ple­ ocista o bună conlucrare cu Di­ programului elaborat, ne dăm mitetului judeţean, de către profesiunea plină de nobleţe a schimba concepţia membri­ studiu şi analiză şi în alte
narelor au scos în evidentă recţia generală agricolă, cu scama de importanţa majoră şi ziarele locale, au fost sărace a medicului, mutilează conţi­ organisme.
propriile noastre neajunsuri U.J.C.A.P., conlucrare care se răspunderea deosebită ce ne In conţinut, altele au fost În­ nutul acestei noţiuni. împo­ lor cooperatori şi a familiilor lor
faţă de munca în G.A.P., de a
din acest domeniu : conduce­ materializa in consfătuiri cu Toţi oamenii muncii din Ju­ revine nouă, celor care lucrăm cepute şi nefinalizate, iar În­ triva acestora am luat şi vom imprima femeilor şi tineretu­ Vorbitorul s-a referit apoi
rea „în general" a activitălil cooperatoarele pe sectoare, le­ deţul nostru, întregul activ pe târîimj'I ideologiei, instruirii drumarea şl sprijinul acordat lua toate măsurile, pină la a­ lui de la sote dragostea faţă pe larg la problemele educa­
de propagandă de către multe gumicultura, zootehnie etc., sindical, asemenea întregului şi educaţiei oamenilor muncii. organizaţiilor de partid, colec­ lungarea lor din rîndurile cor­ de muncă, faţă de partid, de ţiei din şcolile cu limba de
organe şi. organizaţii de par­ consultaţii ştiinţifice. vizite, popor, au primit cu vie satis­ In spiritul acestei răspunderi tivelor de muncă nu a fost pului medico-sanitar. patrie şi salul natal. predare maghiară, din liceul
tid din municipiul nostru, nefi- schimburi de experienţă. As­ facţie şi deplină aprobare mă­ apar pe deplin Justificate crî- în toate cazurile pe măsura Aş putea spune — a arătat nr. 2 Deva, unde-şi desfăşoa­
nalizarea acţiunilor întreprinse tăzi, am abandonat aproape surile elaborate de secretarul ticile ce ne-ao fost adresate, cerinţelor şi a posibilităţilor în continuare vorbitorul — că ră activitatea, la unele cerinţe
şi în mod deosebit tendinţa total aceste forme. general al partidului nostru, atît în Informarea prezentată, noastre. Atît noi cit şl une­ care se pun tn faţa Jnvâţă-
manifestată de a lucra cu Vorbitoarea s-a referit apoi care reprezintă un program de ctt şl în cuvlntul unor tova­ le organe şi organizaţii de noi, medicii, sîntem propagan­ mîntului din judeţ, precum şi
mase mar! de oameni scăptnd la necesitatea întăririi colabo­ înaltă Tesponsabilitate politică, răşi î aceste neajunsuri ne a­ partid, sindicat, U.TX5., comi­ dişti prin profesie. Cadrele IERONIM RUSAN. la unele fenomene negative
de mulle ori din atenţie pro­ rării Comitetului judeţean al menit să asigure formarea o­ parţin In primul rtnd nouă. tetul pentru cultură şl artă, noastre medicale îşi pot afir­ dîn modul de a gîndi al unor
blema esenţială, omul concret, femeilor cu sindicatele, uniu­ mului nou, multilateral dez­ lucrătorilor din domeniul ideo­ inspectoratul şcolar, n-am reu­ ma şl mai activ, mai pregnant director general oameni, chiar al unor cadre
omul viu cu calităţile şi de­ nilor judeţene ale cooperati­ voltat. logei şi educaţiei. şit să determinăm peste tot prezenta în procesul de edu­ al întreprinderii de conducere.
caţie, prin brigăzi ştiinţifice,
fectele lui. velor agricole, cooperaţiei Aşa cum se sublinia şl In Se cunoaşte faptul că în Înfăptuirea uneia din sarcinile prin propagandă ateist-ştitnţi- elcctroeentralc Deva Din munca noastră de edu­
Am învătat şi sint sigur că meşteşugăreşti şi de consum informarea prezentată de tova­ centrul atenţiei Comitetului noastre centrale — mutarea caţie trebuie să ţinem seama
mai avem de învătat din te­ în munca de educare a femei­ răşul prim-secretar, sindicatele, judeţean de partid a stat asi­ centrului de greutate al mun­ fică, prin conferinţe cu carac­ că se mai fac simţite uneori,
zaurul inepuizabil de idei şi lor, la posibilităţile pe care Ie sub conducerea organizaţiilor gurarea studierii şi 1n6uşirîi cii politice jos, în organizaţiile ter educativ sanitar. deşi foarte izolat, anumite in­
soluţii cuprins în documentele are presa locală de a sprijini de partid, şi-au îmbunătăţit in de către comunişti, de către de bază, în grupele sindicale, Sînt întru totul de acorB cu fluenţe ale trecutului şi să
de partid amintite şi va tre­ această muncă. permanenţă formele şi mijloa­ oamenii mundt a hotărîrllor In şcoli, cămine culturale, clu­ bogatul conţinut de idei cu­ combatem cu hotârîre orice
bui să o facem în continuare, cele de popularizare a politi­ de partid şi de stat, astfel ca buri şl mal ales la locurile de VIOREL OCOŞ, prins în programul de edu­ manifestare retrogradă, din
şi repede, şi temeinic. Am cii interne şi externe a parti­ fiecare cetăţean să-şi cunoască muncă, unde se transpun in caţie elaborat de conducerea partea oricui ar veni.
primit In acest sens un ajutor dului şi statului nostru, a sar­ sarcinile ce-l revin din aces­ viaţă hotărîrile partidului şl preşedintele Uniunii ju­ partidului şi îmi exprim în­ In calitate de membru al
substanţial prin criticîle şi pro­ CORNEL STOICA, cinilor actuale şi de perspec­ tea. Deşi avem rezultate bune statului nostru. deţene a cooperativelor treaga mea adeziune ia cerin­ Comitetului judeţean de .par­
punerile comuniştilor. Ne-am tivă, de mobilizare a salaria­ în acest sens, trebuie să ară­ Viaţa noastră practică, sar­ agricole de producţie ţele de mare actualitate teo­ tid, asigur plenara că Consi­
analizat propriul stil de mun­ Inspector general ţilor la îndeplinirea şi depăşi­ tăm că unele legi şi hotărlri cinile complexe ne arată ne­ retică şi practică, puse îp pro­
că şi am început să trecem în at Inspectoratului rea indicatorilor de plan şi a nu sînt cunoscute la nivelul cesitatea explicării şî însuşirii punerile şi expunerile tovară­ liul oamenilor muncii de na­
domeniu) autocriticii practice. şcolar judeţean angajamentelor pe 1971, la cerinţelor de către unii oa­ de către membrii de partid, de şului Nicolae Ceauşescu. Îmi ţionalitate maghiară, prin în­
pregătirea producţiei pentru a­ meni. Am stat de vorbă cu Vă rog să-mi îngăduiţi să treaga sa activitate, va acţio­
Apreciem că am muncit cu nul viitor, Ne-am ocupat de mineri, siderurgîşti, muncitori oamenii muncii din judeţ, a exprim, în numele lucrători­ exprim în acelaşi timD hotâ- na pentru mobilizarea oame­
mai multă răspundere, de pil­ generalizarea experienţei acu­ forestieri, ţărani cooperatori şi unor probleme noi, contempo­ lor din agricultura judeţului rîrea de a depune întreaga nilor muncii maghiari de a
dă, pentru pregătirea noului Documentele de mare va­ mulate, organizînd in ramurile chiar cu specialişti care nu au rane, cum sînt : legitatea creş­ capacitate şi pricepere în
an de invătămînt de partid minieră, siderurgie, construcţii reuşit să-mi relateze, aşa cum terii rolului conducător al par­ nostru, adeziunea deplină fală slujba înfăptuirii sarcinilor ce contribui aotiv la înfăptuirea
privind recrutarea propagan­ loare ştiinţifică, programul etc., consultări, dezbateri, se cere, sensul şî prevederile tidului în etapa actuală, schim­ de măsurile elaborate cu pri­ Izvorăsc din acest vast şi pro­ sarcinilor dezvoltării socialis­
diştilor, pregătirea acestora. amplu elaborat pentru îmbu­ schimburi de experien|ă pe unor hotărlri şi legi, Mî-am bările survenite în structura vire la îmbunătăţirea activită­ fund program Societatea so­ te, a României Ne vom stră­
ţii politico-ideologice, faţă de
Ne preocupăm mai temeinic nătăţirea activităţii în dome­ linia întăririi disciplinei în dat seama că unele organizaţii societăţii noastre, rolul condu­ cialistă şi comunistă se fău­ dui să facem mai bine înţe­
de pregătirea agitatorilor, de niul politico-ldeologic şi cul- producţie, folosirea fondului de partid, conducerile telinico- cător al clasei muncitoare şi scrisoarea adresată de secre­ resc prin activitatea conşti­ leasă în rîndurile populaţiei
selecţionarea şi» pregătirea lec­ de timp, respectarea tehnolo­ adminislrative nu se ocupă cu noua calitate a oamenilor mun­ tarul general a) partidului lu­ entă a întregului popor con­ maghiare politica internă şi
crătorilor din agricultură, cit
torilor. Experienţa, ce-i drept tural-educativ, sintetizat In giilor de fabricaţie, îmbunătă­ răspunderea care le revine pri­ cii — de proprietari şi produ­ şi fată de recentele hotărîri dus de partid externă a partidului şi statu­
încă modestă, a comitetului de expunerea şf propunerile to­ ţirea calităţii produselor, redu­ vind cunoaşterea si însuşirea cători — umanismul şi demo­ ale Comitetului Executiv al Referindu->se la marile rea­ lui socialist, de ce este nece­
partid de la E. M. Lonea de varăşului Nicolae Ceauşescu, cerea consumurilor specifice de către toti salariaţii a legi­ craţia socialistă, principiile Comitetului Central al Parti­ lizări ale poporului nostru, sară înfăptuirea ei neabătută,
organizare şi conducere a „di- de materii prime şi materiale lor şi hotăririlor partidului şi politicii noastre Internationale, dului Comunist Român. dobîndite în anii care au tre­ astfel ca în viitor să partici­
rigentiei muncitoreşti" începe vizează deopotrivă, alături şi sporirea grijii faţă de avu­ statului şî uneori chiar perso­ precum şi altele. Va trebui să pe conştient, competent, efici­
să-şi contureze eficacitatea. de celelalte Instftutll de cul­ tul obştesc. nal de dînşii. stimulăm mai mult dialogul cu Marea majoritate a membri­ cut de la eliberare, vorbitorul ent la transpunerea tn viaţă
Vom folosi acest mijloc, pe tură, şcoala, Invălămîntul în oamenii, răspunsurile (a între­ lor cooperatori au luat parte a subliniat că marile transfor a sarcinilor ce decurg din
măsura îmbunătăţirii conţinu­ toate compartimentele sale. Cu toate acestea — a spus Cele afirmate aş vrea să te bări, simpozioanele şi sesiuni­ la adunările generale ale or­ mări revoluţionare ce au avut programul partidului.
tului, în toate unităţile noas­ în continuare vorbitorul — argumentez prin aceea că nu­ le de comunicări ştiinţifice — ganizaţiilor de partid din agri­ loc în viaţa materială şi spi­
tre economice. Depunem efor­ Sub conducerea organiza­ trebuie să arăt că In activita­ mai în Valea Jiului la exploa­ activitate In care va trebui să cultură. unde s-au dezbătut a­ rituală a societăţii noastre se
turi pentru înlăturarea practi­ ţiilor de partid, în şcolile ju­ tea organelor teritoriale şi a tările miniere anul acesta eu fie mai mult antrenaţi membrii ceste documente de importan­ datoresc amplei munci de e­
că, care s-a făcut simţită in deţului nostru s-au înregis­ sindicalelor privind munca po­ fost sancţionaţi pe linie admi­ comitetului judeţean, activiştii ţă deosebită pentru îmbunătă­ ducaţie desfăşurată de par­ GRIGORE BOIERU,
bună măsură în activitatea litică şi cultural-educativă. s-a nistrativă mulţi salariaţi, din­ de partid. ţirea muncii de viitor în dome­ tid, activităţii de stimulare
multor organe, în activitatea trat realizări Importante pe manifestat şi se manifestă încă tre care majoritatea pentru niul educaţiei. In acest scop permanentă a conştiinţei îna­ maistru, secretarul co­
biroului municipal de a lăsa linia îmbunătăţirii procesului formalism, activitate unilatera­ Încălcarea N.T.S., aceasta, în s-au elaborat planuri, s-au pre­ intate a poporului Constatăm mitetului de partid de
activitatea de propagandă pe de Invătămînt, a dezvoltării la. Fără a diminua propriile principal, ca urmare a necu­ ROMULUS RUSU. zentat materiale cu privire Ia insă că în raport cu devol- la şantierul 4 al I.C.S.
scama celor de la propagandă reţelei şcolare şi a bazei sale noastre lipsuri, trebuie să arăt noaşterii in multe cazuri' a pre­ necesitatea participării active tarea existenţei materiale Hunedoara
şi milităm ca aceasta să fie o că în decursul anilor s-au dat vederilor legii privind protec­ directorul Spitalului la muncă a membrilor coope­ conştiinţa a rămas în urmă.
preocupare a tuturor organe­ materiale. Aceste realizări sînt indicaţii de către Consiliul ţia muncii, a normelor de teh­ din Deva ratori, cît şi a familiilor aces­ Meritul partidului nostru con­
lor colective de conducere din cunoscute şl nu mă voi opri Central al U.G.S.R. în sensul nica securităţii muncii, a in­ tora, cu privire la apărarea şî stă în aceea că a sesizat n-
întreprinderi şi Instituţii, unde asupra lor. Aş vrea să mă re­ ca organele teritoriale, clubu­ strucţiunilor în vigoare. Exem­ dezvoltarea avutului obştesc. ceastă realitate şi că abor­ Referindu-se pe scurt la cî-
se manifestă pregnant în foar­ rile şi sindicatele să se ocupe ple de necunoaştere a unor Tn contextul evaluării apro­ Considerăm ca un fapt pozi­ dează raportul dezvoltării teva lipsuri ce s-au manifes­
te multe cazuri ideeo că pro­ fer mai mult la unele neajun­ de activitatea culturaf-artistică, legi şî hotărîri ne-au oferit un fundate a felului în care mun­ tiv că în ultima vreme, în­ existenţei sociale şi conştiin­ tat în munca de educaţie
număr însemnat de salariaţi şi
ducţia-! producţie, munca po­ suri din munca instructiv- concepută exclusiv ca diver­ ca politico-educativă se con­ deosebi după expunerea tova­ ţei în chip nou, revoluţionar. marxist-leninistă desfăşurată
tisment, că de munco politică din unele seclii şi sectoare ale răşului Nicolae Ceauşescu pre­
litică e altă poveste. educafivâ, din activitatea per­ de ridicare a conştiinţei socia­ C.S. Hunedoara şi ale Uzinei cretizează In dezvoltarea sen­ zentată în faţa activului din Aşa cum sublinia tovarăşul de către organizaţiile de par­
tid de pe şantier, vorbitorul
In încheierea cuvîntulul său, sonalului didactic, care se râs- liste a maselor se ocupă or­ „Victoria" Călan. timentului de responsabilitate, domeniu! muncii ideologice, u­ Nicolae Ceauşescu, în condi­ a subliniat că într-adevâr în
primul secretar al Comitetului frîng negativ în munca de ganele de partid. Aceasta a Revenind la documentele in a conştiinţei socialiste a în­ nele organizaţii de partid şi ţiile socialismului — societate ultimii ani adunările de par­
municipal de partid Petroşani educaţie a tineretului, în pre­ golit munca noastră de conţi­ spiritul cărora au loc lucră­ tregului popor — a arătat vor­ consilii de conducere din coo­ creată conştient — trebuie să tid s-au transformat în ana­
perative au luat măsuri de îm­
a venit cu o seamă de propu­ gătirea Iul pentru viată. nut, a condus la o slabă parti­ rile plenarei noastre, insist a­ bitorul — se înscrie şi plenara bunătăţire a muncii politice de transformăm conştiinţa într-o lize tehniciste, orientate cu
supra necesităţii ca propune­
neri referitoare la măsuri de Nu sîntem mulţumiţi de cipare a sindicatelor la edu­ rile şi expunerea tovarăşului lărgită de astăzi a Comitetului masă, a agitaţiei vizuale, au puternică forţă de dezvoltare predilecţie înspre cifre, indi­
îmbunătăţire a pregătirii leo- faptul efl în comportarea u­ carea oamenilor muncii în spi­ Ceauşescu cu privire la îmbu­ judeţean de partid. reactîvizat gazetele de pere­ a întregii societăţi. (Pentru a­ catori, agregate, megfLjîndu-
retice a activiştilor de partid, nor elevi şi-au făcut loc ma­ ritul unei înalte responsabili­ nătăţirea activităţii politico- Incontestabil că. In procesul te, au fost confecţionate grafi­ ceasta, una din cerinţele ce se munca, rolul hotârîtor al
ce şi panouri, s-au organizat
din organizaţiile de masă şi tăţi fată de sarcinile economi­ îdeologice, de educare marxist- dialectic, dinamic, general, de se impun în momentul de faţă activităţii oamenilor. De ase­
nifestări negative, abateri de leninistă a membrilor de par­ audiţii colective la radio şi te­
obşteşti, de Ia consiliile popu­ ce şi de calitatea producţiei, a progres şi civilizaţie a socie­ leviziune. In aceaslă direcţie menea, în învâţămtntul de
la disciplina şcolară, tendinţe tid, a tuturor oamenilor mun­ este îmbunătăţirea permanen­
lare, a lucrătorilor din presă, combativităţii fală de indis­ cii să fîe in continuare temei­ tăţii noastre, conştiinţa socia­ putem evidenţia activitatea or­ partid şi-au făcut loc forma­
de a aştepta totul de la so­ listă a avut şi are un rol ma­ tă a calităţii tuturor acţiuni­
la îndrumarea metodologică a ciplină. nic studiate şi dezbătute. ganizaţiilor de partid şî n con­ lor, înlăturarea fermă şi cu­ lismul şi superficialitatea, ceea
cietate, fără mult efort, com­ jor. La cotele înalte ale aces­ siliilor de conducere dîn coo­
agitatorilor, lectorilor şl pro­ Lipso de orientare a muncii Cunoaştem cu totii şi a re­ rajoasă a formalismului şi su­ ce a împiedicat formarea
pagandiştilor. portări nesănătoase în şcoa­ politice şi cultural-educative ieşit şi din dezbateri preocu­ tei conştiinţe s-a scris epopeea perativele Geoagiu, Aurel Vlai-
lă şi In afara şcolii, influen­ pe problemele majore ale pro­ parea comitetului nostru Jude­ de la Bumbeşti—Livezeni, de cu, Romos, Beriu, Toteşti, Lă- perficialităţii din tot ce în­ unor convingeri ferme cur­
ţe mistice şi, pe alocuri, cu ducţiei, carenţele din stilul de ţean, a organelor şi organi­ pe şantierele naţionale de puşnic, Boz şi altele. treprindem. In al doilea rînd, sanţilor. ‘
Vorbitorul a propus ca or­
MARIA CREJU, atitudini străine de etica muncă al sindicalelor noas­ zaţiilor de partid pentru pre­ muncă patriotică, s-au ridicat Uniunea judeţeană şi Direc­ trebuie să mutăm toate acţi­ ganele judeţene să studieze
noastră Aceasta se reflectă tre, rezultă şi din neajunsurile venirea şi lichidarea unor fe­ giganţii energiei electrice de ţia generală agricolă au orga­ unile de influenţare a con­
vicepreşedintă ştiinţei jos, în întreprinderi, posibilitatea sporirii număru­
a Comitetului judeţean şi înlr-0 situaţie nesalisfâcâ- privind utilizarea timpului de nomene negntive din activita­ la Bîcaz şi Porţile de Fier, de nizat schimburi de experienţă
al femeilor toare la învăţătură a multor muncă în proporţie de numai tea unor întreprinderi indus­ pe Argeş şi Mintia, la lumina la unele cooperative din judeţ In secţii şi şantiere, acolo unde lui de elevi în şcolile profesi­
elevi, peste 40 la sulă avînd 94,5 la sulă pe Judeţ, din fap­ triale, şantiere de conslrucţij, incandescentă a acestei con­ cît şi în afara judeţului, cu muncesc şi trăiesc creatorii onale cu profil specific mun­
nole de mediocritate şi un tul că peste 1 100 000 om-ore organizaţii comerciale, unităţi ştiinţe s-au înălţat furnalele preşedinţii, inginerii, brigadie­ de bunuri materiale şi spiri­ cii pe şantiere: zidari, dul­
<\m avut prilejul să particip marc număr de corigente. nu au fost folosite ca urmare socialiste din agricultură, pen­ de Ia Hunedoara, Reşiţa şi Ga­ rii şi membrii cooperatori. în tuale. Creşterea conştiinţei gheri, ferari-betonişti şi alte­
U mai mulle adunări de dez­ Din analiza făcută asupra a stagnărilor, învoirilor, con­ tru descoperirea de noi rezer­ laţi, marele complex carboni­ scopud generalizării experien­ oamenilor muncii să se re­ le — meserii deficitare în mo­
batere a programului de im- cauzelor care au generat ast­ cediilor fără plată şl absenţe­ va şî valorificarea celor exis­ fer din .Valea Jiului, la flacăra ţei bane în mancă. Un alt mij- flecte în rezultatele muncii. mentul de faţă.