Page 90 - Drumul_socialismului_1971_09

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 200 O DUMINICA 26 SEPTEMBRIE 1971

c u r i e r • c u r i e r c u r i e r • c u r i e r

o m IA CAJtDkA Dacă unitatea de prestări în
Ce @$te nou în viaţa ? matematică a Universităţii din construcţii nu face faţă solicitărilor
Ziua de 15 septembrie, ziua
începutului noului an şcolar, Timişoara, şl Vasile Miclea, de
a fost una dintre cele mal e­ Ia Institutul de educaţie fizi­
Răspunde tovarăşul Teodor Tudoran, şeful moţionante zile din viata ab­ că din Bucureşti. Directorul li­ Cu cine ne construim casa?
solvenţilor diferitelor facultăţi
ceului l-a prezentat claselor.
care lnceplnd de la această PrJma lecţie s-a desfăşurat, fi­ Iulian lordache, Valean. Inc­
serviciului producfie al I.I.L. Brad : dată au devenit profesori, că­ reşte, sub semnul nnel puter­ inte de a ne trimite meterlal*-
rora 11 6-a încredinţat sardna nice emoţii. La corsol de „me­ le apre publicare, stăruit! mal
de mare răspundere de a edu­ todică" sau de „pedagogie", Statul Încurajează con­ ta cu o Întreprindere socia­ mult asupra lor şl lucraţl-1*
Î n t r e p r i n d e r e a <l’e i n d u s t r i e localii d in g u r ă e x p l i c a ţ i e t e x is tă le g ă tu r i i n t i m e ce se ca şi a Instrui viitoarea gene­ debutanţii n-au învăţat de pil­ strucţia de locuinţe proprie­ listă sau cooperatistă con­ mal îngrijit,
B r a d s-a i n f iin ţţa t a c u m 20 d e a n i, d a r c r e e a z ă , in v r e m e , In tr e o m şi i n tr e lo cu l să u raţie, constructorii de mîlne al dă că minutele orei trec foai- tate personală. Cetăţenii care strucţia casei stau şl mai mult Nicu Sbuchea. Haţeg. Arti­
eu m ă c o n s i d e r t s a l a r i a t u l e i d e 22 ani! d e m u n c ă şi, cu c it t i m p u l tr e c e , se n a ş te o societăţii noastre. te repede şl nici . faptul efl sub semnal Întrebării. colul trimis nu e publicabil.
S - a r p ă r e a că j a c o a f i r m a ţ i e p r e t e n ţi o a s ă , a d e v ă r a t ă i n t e r d e p e n d e n ţ ă , a s e m ă n ă t o a r e , a ş Cel care plnfi Ieri au fost creta ...se rupe des în aseme­ optează pentru locuinţe în — Nonă ne este interzis Aşteptăm veşti despre coope­
bloc îşi văd dorinţa realiza­
fă ră a c o p e r ir e In r e a l i t a t e , c e e a ce nu-l d e s p u n e , cu r e l a ţi i le d e f a m ilie . O m u l o fe ră student!, au început noua lor nea momente. ratorii fruntaşi, despre cel care
loc a d e v ă r a t. S ă md cir p l i c i T o a t e t n t r e p r i n - î n t r e p r i n d e r i i p u t e r e a sa d e c r e a ţie , d e m u n ­ profesie pentru prima dală la Dar căldura cu care au lost tă încheind contract cu Ofi­ prin lege să contractăm cu participă direct la producerea
d e r i le d e i n d u s t r i e l o o a lă s - a u n ă s c u t d i n t r - o că, a şa cum î n t r e p r i n d e r e a ii d ă o m u l u i b u ­ catedră, pentru prima dată primiţi şi înconjuraţi a făcut ciul de construcţii de locuin­ populaţia construcţii noi — bunurilor materiale.
n e c e s it a t e i m p e r i o a s ă d e v a lo r if i c a r e s u p e r i ­ n ă s ta r e a m a te r ia lă , s p i r i t u a l ă şi, m a i p r e s u s ..singuri" In faţa unei clase. ca debutul noilor profesori să ţe proprietate personala. spune Inginerul Ion Muntean, Ioan Munlofa. Orăştle. B
o a ră a b o g a t e l o r r e s u r s e lo c a le d e c a re d i s ­ d e t o a te , s a tis f a c ţia d a t o r i e i î m p l i n i te . La In această zl, au trăit toate La cine apelează ceilalţi, directorul I.G.C.L, Deva. Dar
p u n e f i e c a r e p ă r tic ic ă d in t e r it o r i u l ţă r ii V a ţ a d e J o s, d e p ild ă , eu a m fă c u t o i n o v a ­ emoţiile examenelor de pină însemne un 6ucces „de oră" care vor să-şi construiască chiar dacă nu ne-ar Interzi­ bine aşa cum v i s-e spus „de
la birou".
— pe care. fără Îndoială, in­
n o a s tr e . A c e a s t a a /os\‘ şi in d i c a ţ i a p a r t i d u ­ ţie, t r e c i n d a r d e r e a m i x t ă a v a r u l u i , cu l e m ­ acum ale anilor de studenţie. tegraţi în harnicul colectiv di­ locuinţe individuale ? Un ce­ ce legea acest lucra n-am pu­
lu i şi s t a t u l u i n o s tr u , a i tn d u n s c o p b in e d e ­ n e şi c ă r b u n e , la o a r d e r e n u m a i c u c ă r b u n e Colectivul de cadre didacti­ dactic al liceului vor şti să-l tăţean din Deva ne scrie: „Şi tea face fată Ia toate solici­ Ioan Lugojan. Şolmuş. La
f i n i t şi a n u m e a c e la ai'- d e z v o l t ă r i i a r m o n i ­ p r a f p u l v e r iz a t. Acest) p r o c e d e u a a d u s e c o ­ ce de la Liceul din Călan. du­ cu ca şi alţi tineri ara înte­ tările, din lipsă de oameni. vechimea respectivă, durata
o a s e a f ie c ă r e i lo c a lită p l, r u r a le s a u u r b a n e , n o m i i a n u a le in v a lo a r e d e 500 000 lei. P e r ­ pă un Irumos obicei, a făcut continue, să-l permanentizeze meiat o căsătorie şi vreau să — Cel care ar trebui să concediului de odihnă este de
a? c r e ş t e r i i b u n ă s tă r ii m a t e r i a l e a o a m e n ilo r . s o n a l, d u p ă a c e a s tă r e u ş ită , a m a v u t u n s e n ­ o primire plină de căldură spre noi şi remarcabile Împli­ construiesc o casă proprie. satisfacă nevoile populaţiei 21 zile lucrătoare.
niri.
Î n t r e p r i n d e r e a n o a s tr ă s -a î n f i i n ţ a t fn anul t i m e n t d e m a r e b u c u r ie . El s-a d u b l a t c in d , proaspeţilor absolvenţi Adria­ Dar nu e chiar atît de sim­ din acest punct de vedere Privind celelalte întrebări,
1951 d i n t r - u n n u c le u i F a b r ic a d e v a r d i n fn 1963, a m f o s t t r i m i s să fa c q c e e a ş i m o d i ­ na Ivaşcu, de la Facultatea de plu. Să încep cu contracta­ sîntem noi, cooperaţia meşte­ cereţi lămuriri de la întreprin­
V a ţ a d e Jos. Eu l u c r a m d i n a n u l 1949, ca l ă ­ f ic a r e la F a b ric a d e v a r d in A l e ş d , j u d e ţ u l Prof. SILVIU GUGA rea lucrării : I.G.C.L. nu fa­ şugărească, spune Ion Veţan, derea unde lucraţL
c ă tu ş m e c a n i c şi s u d o r - la a o e a s tă fa b r ic ă . B ih o r. R e c e n t, a m c o n c e p u t î m p r e u n ă cu u n ce case noi, cooperativa meş­ preşedintele cooperativei meş­ Petru Dobra, Poiana Rochi­
D e a c e e a s p u n e a m că, d i n t r - u n p u n c t d e v e ­ c o le c t i v d e s p e c ia l i ş t i d e a ici — d i n c a r e n -a teşugărească nu are material, teşugăreşti „Mureşul". Dar ţele. O alocaţie de 650 lei.
d e re , sînt s a l a r i a t u l tnOre p r i n d e r i i cu doi a n i lip s it c o n d u c ă t o r u l î n t r e p r i n d e r i i , d i r e c t o r u l Azi vă infounăm despre începi să te descurci cum nici no) na putem face faţă
Pavel Crepcea. Brotuna. Le­
î n a i n t e d e a s e în f i in ţa ! A m c r e s c u t o d a t ă n o s tr u — u n c u p t o r t i p f u r n a l, p e n t r u a r d e ­ la toate cererile din lipsă de gea nr. 26/1967 ţn art. 12, alin.
cu ea , a m p a r t i c i p a t la t o a te a c te l e s a le d e rea v a r u l u i , la V a ţa d e Jos. M a i t r e b u i e f ă ­ poţi. încep transporturile de oameni şt materiale. Mal are 5 prevede: „...dacă cele lli
î n t r e g ir e , d e d e z v o l t a r e . D a c ă la î n c e p u t e r a u c u te cîtcua m o d if i c ă r i in se n s u l d e s f i in ţă r ii materiale. Ţi se cer nişte ta­ Insă loc şl un alt fenomen. luni sînt împlinite în anul ca­
d o a r d o u ă s e c ţi i — a m i n t i t a f a b r i c ă d e v a r g u r ilo r d e e v a c u a r e a v a r u l u i ars, a ş e z a t e la­ Ordinea ia locul de munca rife de către cărăuşii parti- Noi ar trebui să efectuăm lendaristic următor, primul
şi o s e c ţi e d e e x p l o a t ă r i foresxHere — p e p a r ­ teral, şi c o n s t r u i r i i u n e i a s e m e n e a g u r i d e e ­ Muncitorii din secţia turnătorie a Uzinei „Victoria" • culari imposibil de achitat. prestări In construcţii numai concedia se va acorda în «cel
c u r s î n t r e p r i n d e r e a şi-a m ă r i t c a p a c i t a te a v a c u a r e c h ia r s u b fo c a r. U n ast/ef d e c u p t o r din Călan Iubesc ordinea la locul de muncă. Dumini­ După transportul materialelor pentru populaţie. Dar nn e a­ an, la durata sa adăuglndu-se,
p r o d u c t i v ă p r i n d e s c o p e r i r e a u n o r n o i b o ­ nu e x is tă in ţa r ă şi e l v a d a un r a n d a m e n t că 19 septembrie el au sacrificat o parte din timpul încep tratativele cu execu­ şa. Primim dispoziţie să con­ pe lingă concediul Integral pe
g ă ţii lo c a le , a u n o r n o i m o d a l i t ă ţ i d e d i v e r ­ su p e r io r . C u p t o r u l t i p f u r n a l v a p u te a fi f o ­ lor liber pentru a pune la punct unele amănunte gos­ tanţii care de asemenea au tractăm lucrări cu întreprin­ acel an, şi zilele de concediu
s if ic a r e a a c t i v i t ă ţ i i . A s t f e l , c a r i e r e l e d e la lo sit, p r in c a p ta r e a a e r u lu i c a ld , şi la u s c a ­ podăreşti In secţie şl în jurul ei. In această acţiune tarifele lor. După toate nor­ deri si instituţii, lucru pe ca­ corespunzătoare timpului lu­
C r iş c io r , j o a g ă r e le d i n r a z a t e r i t o r i a l ă a B r a ­ rea c ă r ă m iz il o r c r u d e d i n tu n e l u l d e u s c a r e , toţi au muncii cu entuziasm şl dăruire la deblocarea mele în vigoare, costul exe­ re ar trebui să-l facă numai crat în anul anterior*. Aici se
d u l u i — c a re m a i tir z iu , tn u p reu n ă cu a c t i v i ­ o p e r a ţ ie c a r e in p r e z e n t se fa c e cu a j u t o r u l unor reziduuri din secţie. Ia săparea unul şanţ pentru cuţiei unul mc de zidărie se I.G.C.L. E adevărat, ceea încadrează situaţia dnmnevoas-
ta te a f o r e s tie r ă , au t r e c u t la î n t r e p r i n d e r i l e u n e i s ta f ii t e r m i c e . C u a t it m a i- m a r i v o r fi, canalizare, şl multe altele. ridică la suma de circa 40 c ţ , lucrăm noi pentru între­ tră.
cu a c e s t p r o f i l —, m o r i l e d i n a c e a s tă zo n ă , d e ci, a v a n t a j e l e sa le. C u p t o r u l c ir c u la r , e x i s ­ In mod deosebit s-au evidenţiat muncitorii Sabin lei. Ei pretind 120 lei/mc. Un
f a b r i c a r e a m o b i l e i şi albe a s e m e n e a a c t i v i ­ t e n t fn p r e z e n t , v a r ă m i n e n u m a i p e n t r u a r ­ zidar autorizat plăteşte impo­ prinderi s! Instituţii e nevoie Valerlu Purece. Barn. Na
t ă ţi au r e p r e z e n t a t t o t oxtitea s e c ţii noi ale d e r e a c ă r ă m iz ilo r . D e s p r e f a m il i a m e a , nu­ Dan. Ioan Tnelariu, Radu Stan. Cornel Boamlă, Ioan zit de 3 500 lei/an. Şi In 10 să fie făcut de cineva Dar menţinem părerea. In privinţa
î n t r e p r i n d e r i i. A z i , a ic i Ia B r a d , se p o a te m a i ex teva c u v i n t e a ş v r e a să s p u n . S o ţia , Berar şi alţii. zile realizează 5 000 (el. în felal acesta populaţia na celeilalte probleme, citiţi răs­
v o r b i d e s p r e o i n d u s t r i e l«flcald p u t e r n i c d e z ­ Ilin c a , e s t e so r ă d e o c r o tir e la c ir c u m s c r ip ţ i a fZIDOR GlLCOl Eu ştiu că au fost puse la mai poate apela la noi. E ne­ punsul dat mal sus Iul Pavai
v o lt a t ă , d e s p r e m u n c i t o r i ,s p e c i a l i ş t i , d e s p r e s a n ita r ă nr. 2. Fitil m e u , Io a n , a t e r m i n a t punct multe probleme de in­ voie să se creeze tn cadrul Crepcea.
o a m e n i cu în a ltă c a li f i c a r e „ a c ă ro r a c t i v i t a ­ a n u l a c e s ta lic e u l şi i n t e n ţi o n e a z ă să u r m e ­ Ziua întreprinderii U.J.C.M. o cooperativă puter­ Constantin Brăbele, Nădăş-
teres general sl sper că şl a­
te d e p r o d u c ţ i e se c o n f u n d ă cu v î r s t a î n t r e ­ z e f a c u l ta t e a d e is to r ie , l i p l a c e m u l t i s t o ­ Casa de cultură din Petro­ naţii din întreprinderi şî In­ cest lucru se va rezolva cu nică profilată numai pe lu­ tta de Sus. Fiţi mal explicit.
p r in d e r ii. ria. P r o b a b i l c ă -l î n d e a m n ă şi lo c u r ile a c e s ­ şani In colaborare cu orga­ stituţii „Ziua întreprinderii". crări de construcţii. Solicită­ Ce fel de „drepturi băneşti ?*.
te a in c a r e au t r ă it H o ria şi la n c u . timpul. Cu ctt mai repede, cu rile tot mal sporite ale popu­
D u p ă c u m v e d e ţ i , v r t n d să v o r b e s c d e s p r e nizaţiile sindicale din între­ Pentru fiecare colectiv se atît mat bine". Ioan Lttrlnz, Hunedoara. Nn
n o u tă ţile v i e ţ i t m e l e , a m v o r b i t d e s p r e u n i ­ prinderile de po raza oraşu­ organizează o astfel de zi pe laţiei Impun crearea acestei mal aveţi dreptul la efectuarea
ta te a in c a re m u n c e s c . A c e a s t a a re o s i n ­ N. MARIN lui a luat Iniţiativa frumoa­ trimestru. Componenţa ei i Chiar aşa este. In privinţa unltălL acelor zile de concediu, c' la
să de a organiza pentru sala- concursuri Ia sporturi de sa- transportului de materiale Ne asociem şl nof părerii compensarea for în bani. Ter­
«lă, acţiuni educative, lntîlnirl ne-am convins personal. Că­ tovarăşului Vetan. E nevote menul de prescripţie al une)
cu personalităţi, spectacole răuşii particulari cer nişte de o astfel de unitate. Bi­ astfel de acţiuni încă nu s-a
folclorice, seri distractive preturi care slnt de-a dreptul neînţeles, nu se aşteaptă ni­ împlinit.
meni ca ea să fie creată şî
Aurel Alic, Topllţa. Mal tre­
Cititorii ne scriu... pentru familii — înlr-un cu- teşti, căci o formă de pres­ dotată peste noapte dar tre­ buie să lucraţi 5 ani tn gru­
jecmăneală. Nevoit fiind, plă­
vlnt manifestări de o mare
varietate care au darul de a tare ca transportul de ma­ buie să stea în primul rlnd pa I, după care puteţi să vă
pensionat! penlru
de
limită
ocupa In mod plăcut şi util teriale cu mijloace aulo In în atenţia Uniunii judeţene a
‘ „Un grup de mineri de la concluzia eâ ne adresăm re­ timpul liber, de a-I apropia oraş e ca şl inexistentă. cooperativelor meşteşugăreşti. vîrstă.
I.M. Barza ce locuim la Brad dacţiei să ne ajute să rezol­ pe oameni. Posibilităţile de a contrac­ TH. MARCUŞ M. NEGOIJA
vă rugăm foarte mult a cer­ văm problema aprovizionării
ceta cazul şl a ne comunica cu butelii de aragaz. Comuna
prin intermediul eJarnloI ca­ Pul aparţine de Gorapetrol
re este situaţia că oraşul Haţeg Insă această unitate nu
Brad în tot cursul acestei vrea sau nu poate să satis­ Temerari ai drum eţiilor N o t ă
veri a fost atît de prost a- facă cerinţele oamenilor. Zi­
provlzionat cu produse de tu­ le întregi oamenii bat dru­
tun şl In special cu aortlmen- mul de Ia consiliul popular
tele de ţigări de care nu rfe la poştă pentru a întreba te­ In vara aceasta, redacţia ziaru­ printre care figurează confirmări
putem hol lipsi ca Mărâşeşti, lefonic clnd vine maşina cu lui nostru a fost vizitată de trei de la primăriile oraşelor prin ca­ Să ne facă alţii ordine in jurul casei ?
re « trecut, de la ambasadele ro­
cutezători turişti, care vor şl reu­
Naţionale, Carpaţi lără f litru butelii. De multe ori li se răs­ şesc sa dovedească lumii, dar şl mâne din Varşovia, Prnga etc., de
lor înşişi, câ vîrsta nu este un
etc. Am întrebat pe tovară­ punde că au maşina stricată, obstacol In calea performanţelor la turişti, automoblllştl români,
InUlnltl In străinătate, din... dife­
şul director al O.G.L. şl ne-a altă dată că vine. Dar aş­ turistice. rite ziare şl reviste. In total, A. Rezumată, scrisoarea „sem­ neva cu ordin din casă ca
Alexandru Draghla* la cel 75 de
dat răspuns că va lua mă­ teptăm In zadar. Acest lu­ ani ni săi n-a pregetat să Încale­ Draghla • cumulat un Interesant nată" „un locatar de la bloc să ne facem ordine In jurul
„Jurnal de bord", de o reală va­
cu încălzire centrală", din
casei ? Dacă comitetul aso­
suri. Dar măsuri n-a luat cru creează neplăceri şi noi ce şeaua bicicletei „Pegaş" — de loare. pe care-î va completa ln Ghelar suna cam aşa : Fa­ ciaţiei de locatari— compus
căci In oraşal Brad e săr­ ştim că fiecare la locul său fabricaţie românească — şl să turul următor, prin Albania, Tur­ ceţi bine şi criticaţl-ne In din Nicolae Cazacu, Vasile
cia. Grecia, Egipt, Italia — con-
bătoare clnd găsim aceste ţi­ de muncă trebuie să-şj facă parcurgă, In 1960. 3 aOO km. efec- Und pe sănătatea sa ce „ml-a re­ ziar câ nu catadicsim să ie­ Pavel şi Mihal Branişle —
tulnrt apoi. In 1970, „Turul Bul­
gări. Dar bucuria este scurtă datoria. Să se convină ca de gariei- (2 400 km). Ln data vizi­ dat-o bicicleta", după cum cu se dovedeşte lipsit de iniţia­
căci se găsesc 2-3 zile şl pe două ori pe lună, la dale şi tei In redacţie se Întorcea din mtndrle recunoaşte. şim sfl ne facem curăţenie tivă (deşi dv., locatarii, 1-aţi
O dată cu venerabilul turist, a
urmă, cîte o săptămlnă, nici In zilele stabilite, la ore fi­ „Turul Prieteniei-, fn care a Mrâ- sosit şl „începătorul- ICadar Gyu- în jurul blocului". De fapt
un vînzător nu are de unde xe, să ştim ca In cutare snu hfltut solitar fl S00 km pe şoselele la. din Tg. Mureş. In vlrstâ de 19 scrisoarea spune şl cine a­ ales în această funcţie) de
Ceho­
din Iugoslavia. Unsarlo.
ani, care l-a Intilnlt pe AL Dra­
să-ţi dea o ţigară Mărâşeşti. cutare loc să aşteptăm mnşina slovacia, R.D.G., Polonia. Cu me­ ghla la Oradea, după intrarea a- nume trebuie criticat! : mem­ ce nu se gtndeşte un alt lo­
Pun In vlnzare Mărâşeşti cu cu butelii dar convenţia să ticulozitatea particulară pensiona­ cestula !n tară şl cu care a ple- brii comitetului asociaţiei, catar, mai cu (iniţiativă, să-i
rilor colecţionari de Umbre sau
iiltru şl pe acelea nu le pu­ na rămlnă numai pe hlrtie. nbţlblldurl. Alexandru DrnghLa a eflt mal departe, Intentlonlnd să că nu-1 mobilizează pe loca­ mobilizeze pe ceilalţi? Dum­
debuteze ln această temerară ten­
tem fuma căci stnt mucegăi­ colectat o mulţime de 1n9lgne şl. tativă prin efectuarea unul tur al tari la acţiuni patriotice. neavoastră, de pildă. Indig­
te. Chiar astăzi clnd scriem B adevărat că maşina a mal ce e mal ntestator, vizele de tre­ târli, apoi, urmînd sfaturile şl ex­ Nu înţelegem prea bine narea cu care ne-atl scris
cere şl popasuri
de pc traseu,
perienţa veteranului Draghla, va
această scrisoare, de la ieşi­ venit clnd şl clnd cu bute­ Încerca şl mal mult. nouă trebuia să se trans­
rea din şut am colindat ora­ lii dar clnd venea, venea pî- Zilele trecute ne-a vizitat un alt — e nevoie să ne scoată ci­ forme fn Iniţiativă,
şul dar parcă ar fl intrat In nă In centrul comunei şi se drumeţ — Gheorghe Păun, fostul
„biciclist pe slrmâ" din anii *3®.
pămlnt aceste ţigări ca şl corc a parcurs, pe atunci, Euro­
clnd la toate debitele şl bu­ întorcea repede înapoi cu bu­ pa. Acum. Împreună cu soţia sa.
Sofia, străbate România pe Jos
fetele s-ar fi terminat deo­ teliile tot Încărcate, deoarece Venind de la Arad. după ce a
dată". lumea nu ştia cind vine" Cind familia se iezmlrează şi unul din parcurs traseul Cralova — Sibiu
★ Semnează Stoica Pavel din — Alba — Cluj — Satu Mare — Drumuri modernizate
Oradea. Gh. Păun Şl soţia Iul vor
„In urma mai multor dis­ pleca înspre Reşiţa. La 65 şl, res­
cuţii cu oamenii am ajuns 1® comuna Pul, pectiv. 55 de ani. o asemenea dru­
meţie In doi sUmeşte poate invi­
dia multora dintre noi. Dar. Gh. In judeţul nostru se exe­ drumului Cîrneşll — Clopo-
Păun ne-n asigurat câ ae simte
Ce le răspundeţi? soţi e de vini, există !e§i care-i pedepsesc! foarte bine, nu-1 doare nimic, că cută importante lucrări pen­ tiva, pină la podul Greblă,
este fericit câ are prilejul să cu-
de 9.5 km.
tru modernizarea drumurilor
pe o lungime
noflscâ locuri şl oameni noi. mal
ales oameni, care l-au primit cu cu îmbrăcăminţl asfaltice u­ Sini în curs de terminare
ospitalitate şl admiraţie. şoare. Aceste lucrări se e- lucrările de modernizare a
Consemnăm şl noi cu deplină
Vom reda, 1« începutul a­ fost angajat ultima oară ca mărun|i" s-a văzut că con­ bucurie vrednicia acestor drumeţi, xeculă tn regie proprie de drumurilor Orăştie — Prl-
cestor rlnduri, conţinutul u- şofer pe autobuz In autoba­ ducătorul auto comisese lap­ adevăraţi propagandişti al unor către Direcţia judeţeană de caz. Şolmuş — Boholt, Criş­
■ ■ • nel scrisori pentru a vă fa­ za Brad. Deocamdată atit te condamnate de legea pe­ particularităţi de fire a poporului
P o ş ta p a g in ii ce o primă cunoştinţă cu despre el. nală: plecase In cursă clan­ nostru: dlrzenle, cum), dorinţa, drumuri şt poduri. De cttrind cior — Bucnreşcl, Haţeg —
voinţa dc a învinge obstacole, de
a fost terminată asfaltarea
Unirea şl altele.
destină fiind în stare de e­
cazul de care ne ocupăm.
a demonstra forţa şl puterea u-
— Intr-o zi— ne relatează
„Stimate „Curier". Marla Forgaci din Crişcior brietate. Foaia de parcurs o manâ.
dacă pacientul se găseşte în N. S.
Dumitru P. — Hunedoara, localitatea de domiciliu sau In Mă numesc L.M., am 23 — se afla pe stradă în furase — acesta e cuvtntul
Zoriţa Bencik — Deva, Ion Fe­ de ani şl lucrez ca taxa­ dreptul casei noastre ma­ potrivit — profitînd de ab­
lea — Brad, Constantin Vesa altă parte". toare la autobaza oraşului ma lui Lăslău. întreba dacă senţa de cîteva momente
— Hunedoara. AU primit răs­ ★ Brad, Stnt căsătorită de trei nu şhm unde-i nora sa. Cind din birou a dispecerului de
punsuri de la conducerea Oficiul Judeţean da turism ani şi ani o fetiţă. încă din serviciu. Credem că din a­
U.J C.M. Dacă mai aveţi ne­ ne informează — In urma se­ primele luni de căsnicie am ne-a văzut, mî-a zis: „Să ai cest punct de vedere orga­
grijă că nora mea o să-ţi fa­
mulţumiri, vă rugăm să ne sizării unul grup de cetăţeni avui neînţelegeri deoarece că $i dumneatale viaţa a- nele î.T.A. vor colabora cu Reţeaua comercială din
scrioţi. — că 6-au Inat măsuri pentru soţul venea acasă în stare mară“. Dacă era să mă îau cele ale miliţiei şî-i vor da
★ mai buna servire a pacienţi­ de ebrietate, mă Înjura şi Infractorului ce î se cuvine.
lor la tratamente, întreţinerea după acele vorbe mă certam
Oficiul de gospodărire a a­ curăţeniei, planificarea bolna­ mă bătea. Ne-am despărlll. cu soţul căci tocmai se ni­ Aceştia sînt oamenii care
pelor ne face cunoscut că s-au vilor la tratament, la staţiu­ După 5 luni soţul a venit la merise ca nevasta lui Lăslău au alcătuit cîndva o fami­
hiat măsuri în cazul relatat de nea balneoclimaterică Geoaglu- mine să ne împăcăm proml- să lucreze două zile la rînd lie. Sînt definiţi de colegii Geoaau sub lupa controlului
dv., Anghelina Crişan şl Lidîa Băl. ţtnd că n-o să se mal poar­ cu el pe acelaşi autobuz. lor de muncă, de faptele
Hogea, din satul Ociu. ★ te ca înainte. Am acceptai, Eu îmi cunosc soţul şl nu lor. Unul bea şi-şi uită o-
★ „Iubesc foarte mult. Litera­ pentru fetita noastră şî Iau seama Ia astfel de vor­ raenîa, uită şi obligaţia ele­
mentară de a se menţine în-
Poplclc relatate de dv„ to­ tura. Prefer mult să compun ne-am mutat de la părinţii be care bagă ceartă ln ca­ ai multe scrisori sosite livrase 265 kg roşii neînsoţite o Ignorare crasă nu numai a
varăşe Ion Tâlaqiu. din Tâtă- poezii şl bazme as dori să a­ Iul ca să nu mai fie influ­ sele oamenilor. tr-un serviciu pentru a asi­ de la cititorii noştri din de acte, din care se vinduse o Indicaţiilor date de către or­
r3şl ii de Criş, s-au petrecut pe jung* Compozitor dar nu $tlu enţat, încercarea de împă­ La autogara Brad stăm de gura copilului său existenta. Geoagiu vorbeau despre mare cantitate, iar facturarea ganele de control, dar şl a
s-a
raza judeţului Arad. Prin ur- la ce şcoală să mă prezint. care a fost fără rost. Şl a- vorbă cu taxatoarea Elisa- Fiindcă, pe copil l-a lăsat în o sumedenie de nereguli e- întocmit numai la Inter­ celor mal elementare noţiuni
• marc, sesizarea a fost trimisă Vaşl ruga pe dumneavoastră tuncl soţul mă bătea. Ne-am bcla Lazăr, colegă de mun­ seama părinţilor săi. ixistente în unităţile comer­ venţia organelor de control.
ciale
la I.M J. Arad, de unde veţi s£ mă lămuriţi cum aş puten despărţit din nou şl stntem că cu M.L. Cel de al doilea compo­ M ale comunei. Spicuim din Gestionarul Iosil Canea a de cinste, de respect faţă de
primi răspuns asupra modului să ajung elevul unei şcoli vă despărţiţi. Dar şl acum. de­ nent al celulei care se nu­ cele mai recente: „La unita­ fost sancţionat cu 250 lei a­ oameni şl sănătatea lor.
de rezolvare. rog din toată Inima să mă a- şi stntem în proces, mă a­ — Dacă ea ar fl tn stare mea cîndva familie — soţia tea de legume şi fructe din mendă, iar mina lui dreapta ln Ion Turdean a fost sancţio­
* nun(atil fn ziaru. Drurau So­ meninţă şt mă bate unde să cocheteze cu vreun băr­ — a ajuns nn om traumati­ Geoagiu, gestionarul loslf Ga- ale ciubucului, brigadierul Ion nat cu 400 lei amendă.
cialismului". mă prinde, chiar şl la servi­ bat 7 Eu pe femeia aceasta zat sufleteşte, un om care nea este foarte bun de,., gură Bătrlna, de ,1a C.A.P,, cu 100
La sesizarea dv., tovarăşă ciu. Stimate curier, învaţă- n-am auzit-o vorbind prea şi iute de mină. Bineînţeles, lei.
Sm a rând a Meran, din Hune­ Oriclt de mult ne-atl ruga, roă, ajută-mâ, spune-mi cine mult si cred că a uitat şî ne cere cu disperare „aju- întotdeauna ln favoarea lui.
doara. direcţia sanitară a Ju­ In afară de faptul că trebuie să rîdâ, cît e de necăjită. taţi-mă, lnvătaţi-mă ce să înşeală văzlnd cu ochii. Cum­
deţului ne informează : .Co­ să învăţat! foarte mult, nu vă poale să <a măsuri să nu Ist vede de treburile el, de fac căci nu maî pot supor­ peri 5 kg de cartofi, care cos­ Am menţionat la flecare
piii pînă la 16 ani, elevii $i putem spune nimic, tovarăşe mal fiu în felul acesta ur­ serviciu. ta teroarea". Avem noî tă 8,30 lei, dar dlnsul n-are ni­ Elisabeta Dtnşorean este ges­ gestionar ca cît a fo«t amen­
studenlii beneficiază de trata­ I.Ş. din Negoi. Ce argument mărită şl maltratată căci un­ dreptul să trecem nepăsă­ ciodată de unde înapoia restul, tionară la magazinul alimentar
ment medical şi medicamentos vreţi în plus fată de textul de da m-am adresat eu -— la Cam acelaşi lucru 11 spu­ tori pe lingă astfel de mal­ şi... mai aruncă un cartof : „9 din.Joseni, La cele mal multe dat. Puţin faţă de abaterile să-
gratuit, oIIt în stalionar cit $i mai sus? organele de miliţie din Brad ne despre ea şi şeful de co­ formaţii ale existenţei ? Nu. lei. Rotund. Altul la rlnd I*... articole şl sortimente nu afi­ vîrşlte. Dar na calea amenzi­
ambulator. Asistenta medicală şi Crişcior — ml s-a spus că loană Remus Ciocan. Am pierde cu toţii ln acest Pe oamenii lui îi serveşte di­ lor este singura pentru readu­
gratuită se acordă indiferent „CURIER* în conflicte de familie mi­ La autobaza Brad era cit caz. Tn societatea pe care o rect din magazie, ca să <nu mal şează preţurile ţ din foarte cerea oamenilor pe făgaşul cel
liţia nu Intervine". pe-acl să putem schimba do­ vrem purificată moral pînă multe sesizări înscrise In re­
Primul om cu care am lu­ uă vorbe şi cu Nicolae Lăs- în cele mai mici amănunte vorbim de multele maşini ce gistrul de sugestii şl reclama­ bun. înainte de asta trebuie să
opresc Ia această unitate st Ui
at contact ln cercetarea ca­ Jăn. Era zl de salariu şi ve­ ale ei nici un om nu tre­ umplu portbagajele cu legume ţii, din discuţiile purtate cu un amintim că în comuna Geoagiu
zului a fost Silvia Borlea, nise să-şt ridice drepturile buie să se simtă însingurat mare număr de cetăţeni din — ca în toate comunele Jude­
SntîBnere instructivă gazda la care şade semnata­ băneşti pe ultimele zile in- şî părătsit. De aceea am crezut şt zarzavaturi de-a „Intîla". sat, rezultă că înşeală cumpă­ ţului — există o conducere a
Are o sursă de unde primeşte
rătorii, le vorbeşte urlt şl jig­
ra acrişorii. crete Ie autobază. Cînd a a­ de cuviinţă că deşi e vorba marfă şi nu i se trece ln actei nitor. Desigur, a fost amenda­ cooperativei da consum. Dato­
— Cu ea nu puteţi sta da flat însă despre ce-I vorba, de un conflict între doi oa­ tă pe loc. ria acesteia nu mal trebuia «â
La Călan, elevii din anul toria" şl a condiţiilor opti­ vorbă acum. E Internată în că cineva se Interesează de meni care în faţa legii mal C.A.P. din localitate.
I de la şcoala profesională me creale de partid pentru spital la Bala de Crlş. Bl a el, a dat bir cu fugiţii. sînt încă soţ şî soţie, apâra- Lucrări necarete se petrea opunem care este. Oara er fl
din localitate s-au fntilnit pregătirea lor proleslonală. un om de nimic. E din nea­ — De fapt, spune Ingine­ rarea unuia dintre eî de te­ şl pe la magazinul din doeenl, posibil al ae petreacă aseme­
cu tovarăşii Ing. Gavrilă Cel 250 de elevi, partici­ mul meu, dar decît aşa . rul Alexandru Soriţău, ad­ roarea la care-t supune sis­ pe Ia alimentara cu autoservi­ La magazlnal alimentar cu nea abateri daci t-ar face zil­
Sanlo, membru In comitetul panţi la întîlnlre — care se neam... De clnd e ea în spi­ junctul şefului de autobază, tematic celălalt e o chestiu­ re, la magazinul .Metalul", la autoservire din Geoagiu an nic controale da îndrumare
de direcţie al uzinei „Victo­ pregătesc în meseriile de tal a luat de aici o parte Lăslău n-a lucrat ta noi nici ne a colectivităţii. De alt­ fost găsite ln vlnzare produ­
ria", Gheorghe Alexol. mem­ strungari, frezori, !ăcălu$L din bunurile făcute în co­ o lună de zile. Cum a pus fel, fapte de această natură „Pline*. se total necorespunzătoare ca­ prin unităţi, dacă s-ar manifes­
bru In comitetul sindicatu­ electricieni, furnălorl şl In­ mina pe volan a şl început ca maltratarea sistematică a litativ. De fapt, a devenit o ta exigenţă faţă de cel care în­
lui din aceeaşi uzină, şl Ing. stalatori — au vizitat apoi mun şt s-a dus la părinţii cu abuzurile. A trebuit să-l calcă normele eticii ?
Mihal Andrei, director ad­ secţiile de bază ale uzinei Iul. înainte de a Intra soţia desfacem contractul de mun­ so|iei sînt încriminate de le­ Pe urmele acestor scrisori a practică a gestionarului Ion In acelaşi timp, consiliul
gile în vigoare şl organele
junct al şcolii profesionale. „Victoria" In care mulţi din­ în spital, a bătut-o de n-am că Turdean de a vinde oamenilor popular comunal are obligaţia
Jntilnirea. organizată de co­ tre el îşi vor desfăşura în văzut In viaţa mea a$a bă­ de miliţie de la Crişcior tre­ pornit o echipă de control. Re­ produse alimentare alterate. prin lege da fl controla şi a­
mitelui orăşenesc al U.T.C. In Pentru ce I c-a desfăcut buie să-şi facă dalorîa cer- zultatul 7 La unitatea de legu­ Este destul să spunem că produ­
colaborare cu conducerea viitor activitatea. taie. lnl Nicolae Lăslău contrac­ cetînd faptele pe baza re- me şî fructe, al cărei gestio­ sele scoase din vlnzare de că­ plica amenzi celor care se abat
clubului „II Iunie", a avuf Cine e acest s6ţ care-şî tul de muncă 7 Intr-o zî a clamatîei soţiei şi luînd mă­ nar este Ioslf Canea, etichete­ tre organele de control ln luna de Ia regulile generale de co­
drept scop cunoaşterea de maltratează sistematic solia, fost oprit de organele de le de preturi nu cuprindeau merţ. Dar asemenea obligaţii
către elevi a trecutului mun­ VIOREL PĂCURAR ce identitate are el? Se nu­ control IT.A. Era tn cursă surile de rigoare. ianuarie a.c„ (ot ca necores­ se vede treaba efl nu Intră In
clandestină. A refuzat să se
citoresc şl de luptă al ora­ secretarul Comitetului- meşte Nicolae Lăslău şi a legitimeze. Luat „la bani ION CIOCLEI denumirea şl calitatea produ­ punzătoare calitativ, au fost practica activităţii autorităţi­
şului Călan, al uzinei „Vic­ orăşenesc al U.T.C. Călan selor pe care Ie reprezentau i vindute după plecarea contro­ lor comunale.
pepenii verzi aflaţi In vlnzare lului sau se mai află in vln­
L erau alteraţi i C.A.P. Geoagiu zare. Este vorba deci despre GH. I. NEGREA
i