Page 92 - Drumul_socialismului_1971_09

—î • .''ţvsra ^carananor-
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nf. 5 200 ® DUMINICA 25 SEPTEMBRIE 1071
TTWimCHi VQB8V "

v liH iS î

3
^ O înaltă apreciere acordată conferinţei

internaţionale „O.N.U. în deceniul următor

ce a avut loc la Sinaia Al treilea meci al Jiului pe
teren propriu a coincis cu ce­
darea celui de-al treilea punct
^ întrevedere Corneliu Mănescu ■” partenerului şi, simetric, cu
anihilarea celor trei puncte
adunate din deplasare. Anihi­
Adam Malik lare iui la propriu, pentru că
punctele rămin, însă prin ega-
NAŢIUNILE UNITE 25. — cete mat fructuoase conlerinte Importante chestiuni interna­ lurî acasă nu a lost consoli­
Corespondentul Agerpres, Con­ internaţionale dedicate unei ţionale. dată valoarea lor. Dar, realist
stantin Alexandroaie, transmi­ probleme de mare actualitate. întrevederea, care a avut loc judecind lucrurile, nu trebuie
te : La sediul Naţiunilor Unite Totodată, ei au exprimat mul­ la sediul O.N.U. din New să dramatizăm situaţia, pentru
din New York a avut loc o ţumiri cordiale guvernului ro­ York, s-a deslâşurat într-o at­ că Jiul se prezintă la ora ac­
ceremonie in cadrul căreia mân penlru sprijinul acordat mosferă cordială. tuală peste nivelul evoluţiei
Maxwell Stanley, preşedintele şi spiritul de colaborare de din campionatul trecut. Este
celei dc-a Vl-a conferinţe In­ care a dat dovadă. un fapt îmbucurător, tristele®
ternationale cu tema „O.N.U. răminindu-ne doar în legătură
în deceniul următor", care a cu eficacitatea echipei. Ca de
avut loc la Sinaia, Intre 20 şi Teatrul de come­ obicei, în cronicile noastre,
26 iunie, a inmlnat secretaru­ NAŢIUNILE UNITE 25. — ineficacitatea Jiului este omni­
lui general al O.N.U., U Tliant, Coresponden I Agerpres, Con­ die din Bucureşti în prezentă în ultimii 2 ani, fiind
raportul conferinţei respective. stantin Aloxanrironie, transmi­ „elementul de greutate" în in­
VIETNAMUL DE SUD. — PalviolU sud-vietnamezi lansează continuu puternice atacuri asupra poziţiilor inamicului, provoclnd
La ceremonie au fost de fa­ te; Simbătă dimineaţa, minis­ R. P. Bulgaria acestuia grave pierderi, tn oameni şl materiale de război. (Xumal In luna august el au scos din luptă 1 100 ostaşi Inamici, 28 avi­ succesele sau semieşecurile e­
lă Muhammad Zafrulla Khan, trul afacerilor externe al Re­ oane de război şl 38 dc vehicule militare}. chipei. Acelaşi veşnic IciAmo*
preşedintele Curţii Internatio­ publicii Socialiste România, Io fotografie: Membri ai Companiei a 2-a Io atac. In nordul provinciei Quang Trl. tiv a dezavantajat pe JIdJ fl
nale de Justiţie, Carlos Romu- Corneliu Mănescu, a făcut o in fata echipei U.T.A. Sfl ln$l«
lo, secretar de stat pentru afa­ vizită preşedintelui celei de-a SOFIA 25. — Corespondentul răm toate ocaziile Jiului, oce*
cerile externe al Fitipinelor, XXVI-a sesiuni a Adunării Ge­ Agerpres, Constantin AmarHel. zii clare, care meritau să fi«
transmite: Intre 17 şl 24 sep­
Edvard Hambro, preşedintele nerale a Organizaţiei Naţiuni­ tembrie. un colectiv de 60 de Leonid Brejnev şi-a s* tGOW 0 nouă manifestaţie a studenţilor concretizate In gol, ar Ineen*
celei de-a 25-a sesiuni a O.N.U. lor Unite. Adam Malik. minis­ actori at Teatrului da come­ na să irosim spa(iu şl să nu­
die din Bucureşti a prezentat
Din partea României a fost trul afacerilor externe ol In­ amatorilor de teatru din sofia împotriva regimului şi a farsei electorale că] im o dată în plus suporte­
prezent Nicolae Ecobescu, ad­ doneziei. şl Vama un dciti de trei spec­ rii care n-au văzut meciul*'
junct al ministrului afacerilor Cu această ocazie, a avut tacole cu piesele „Croitorii cel încheiat vizita neoficială SAIGON 25 (Agerpres). — Thieu a declarat că acţiuni de precum şi pe jucătorii care
mari din Valahia" de Al. Po-
externe, loc o convorbire In cadrul că­ pescu. „Cher Anlolne*, de După o „săptămînă de violen­ protest împotriva farsei elec­ le-au ratat. Şi, la acest N ţ f
Cu această ocazie. U Thant reia au fost discutate unele Jean Anouilh şl „Dispariţie Iul te confruntări" dintre partici­ torale vor avea loc în urmă­ toi, Sloian s-ar slraţl 9! «4f
şi Maxwell Stanley au subli­ probleme importante care figu­ Gali Gay‘, de Bertold Brecht. în R. S. F. Iugoslavia panţii la manifestaţiile de pro­ toarele zile la Saigon, Hue, Da vinovat de cum s-a man1fe6tfe!
Artiştii români s-au bucurat
niat că reuniunea de la Sinaia rează pe agenda actuale) se­ de o foarte frumoasa primire test şi armata administraţiei la Nang, Can Tho şi In alte cen­ pe teren In minutul 26, cfndţ
se înscrie In activitatea Naţiu­ siuni, rolul Naţiunilor Unile din partea publicului bulgar. Saigon, studenţii au manifes­ tre urbane incredibil, după ce s-a deeco*
nilor Unite drept una dintre In facilitarea rezolvării unor 1... . BELGRAD 25 (Agerpres). — fectual in timpul vizitei a fost tat din nou stmbătă împotriva Corespondentul agenţiei AP torosit de doi apărători toxfl*
Stmbătă a părăsit Belgradul util şi va contribui la dezvol­
Leonid Mici Brejnev, secretar tarea cu succes a relaţiilor de regimului şi a farsei electora­ menţionează că intervenţia ar­ lişli, n tras cu o precizie t c &
general al C.C. al P.C.U S„ ca­ prietenie şi a colaborării rod­ le prezidenţiale, anunţată de matei şi politiei împotriva de­ midabilă In „coltul scurt-, OTM
re, la invitaţia iui losip Bioz nice dintre U d , şi P.C.U.S. şl generalul Thieu — relatează monstranţilor s-a soldat cu de se afla portoTuI Vidac. Oii*
a 25 septembrie s-au îm­ Tito, preşedintele R S.F. Iugo­ dintre cele două state. corespondentul agenţiei Asso­ victime in rîndurilc studenţi­ cum, pentru acest eşec nu tr^
L Comuniştilor din Iugoslavia, a a face o vizită în Uniunea So­ centrul Saigonuluî, politia a ale altor pături ale populaţiei. nutul 10, în urma valorificării»
buie să-l discredităm pe Sto*
lor. veteranilor dc război şi
ciated Press, Cari Robinson. In
plinit 7 ani de la declan­
Uniunii
slavia, preşedintele
losip Broz Tito a acceptat
ian, pentru că el este au-tonrt
şarea luptei de eliberare
invitaţia lui L. I. Brejnev, de
golului Jiului, marcat In mi­
făcut uz de grenade cu gaze
Armata şi politia au fost puse
dc
făcut o vizită neoficială
a Mozambicului de sub domi­
in stare de alertă pentru a
lacrimogene pentru a dispersa
naţia colonială portugheză.
tembrie.
Intr-o convorbire avută cu prietenie între 22 şi 25 sep­ vietică, dala urraind să lie sta­ pe demonstrant!, In timp ce în face fală demonstraţiilor anun­ de o manieră remarcabilă, a
bilită ulterior.
pasei lui Libardi. Gol. care dă­
reprezentantul la Alger al In comunicatul cu privire la In timpul vizitei secretaru­ alte opt puncte ale oraşului ţate pe întreg teritoriul Viet­ dea mari speranţe tntr-o bl*
Frontului de eliberare a Mo- vizită se arată că Intre tovnră- lui genera) al C.C. al P.C.U.S., participanţii la aceste acţiuni namului de sud în săplămina
zambîcului. Jose Oscar Mon- şii losip Broz Tito şi L. I. Brej­ a fost adoptată o declaraţie iu- au blocat numeroase străzi. care a rămas pină la înscena­ nemeritată victorie a Jiului.
Dar, bucuria n-a tinut deci*
leiro, membru ai conducerii nev au avut loc convorbiri ca­ Un purtător de cuvînt al or­ rea electorală de la 3 octom­ trei minute. O fază falgerătoa**
centrale a frontului, acesta a re s-au desfăşurat tn spiritul goslavo-sovietică ce se dă pu­ ganizaţiilor care denunţă re­ re a arădenilor Bolii şl Sinţaş
declarat; „Anii 1964—1971 s-au prieteniei, sincerităţii tovără­ blicităţii separat. gimul generalului Nguyen Van brie.
scăpaţi de sub observaţia tuS
caracterizai — pentru mişca­ şeşti şi înţelegerii reciproce. M. Marian, l-a pus pe Ultimul
rea noastră — prin intensifica­ Cele două părţi s-au informat intr-o poziţie bună de şut. pd
rea războiului de eliberare din reciproc despre desfăşurarea care n-a irosit-o...
Mozambic. In cursul întregu­ construcţiei socialismului şi general din anul 1970, ce BELGRAD. — Secretarul
lui proces al luptei pentru li­ comunismului în R.S.F.I. şi prevede colaborarea japo­ Icderal pentru comerţul ex­ Au urmat apoi 30 de minute
bertate nationajă, am reuşit să U.R.S.S. A fost examinat un TEHERAN. — Minis­ neză în construirea portu­ terior al Iugoslaviei, Muha- de fotbal. In care Jiul a cou*
creăm condiţiile distrugerii sis- cerc larg de probleme care trul comerţului exterior lui Vranghel — obiectiv med Hadjicl. a plecat în slîluit vioara Intll, demon*
privesc relaţiile iugoslavo-so- al Republicii Socialisto pentru care partea niponă fruntea unei delegaţii eco­ slrîndu-ne ceea ce de rauît nu
vietice, adîncirea colaborării România, Cornel Bur­ a oferit un credit de 80 nomice într-o vizită în A- am mai văzut la Petroşanii
politice şi economice dintre tică, a sosii Ia Teheran milioane dolari şi care ur­ nierica Latină. Scopul aces­ joc olensiv, legat, cu concep'*
cele două ţări şi a relaţiilor penlru a participa Ia mează să fie finalizai in tui turneu, relevă agenţia lie şt orientare tactică, cee®
dintre U.C.I. şi P.C.U.S. S-a lucrările celei de-a 7-a anul 1973. Taniug, în cadrul căruia vor ce ne-a satisfăcut. Joc care a
MOZAMBIC- exprimat năzuinţa reciprocă de sesiuni a Comisiei mix­ fi vizitate Panama, Peru şl continuat şl după pauză, dar
extindere şi întărire continuă te româno-lranlene. El Brazilia, îl constituie înche­ nu in aceeaşi manieră, Intructt
a prieteniei iugoslavo-sovieti- este însoţit de Gheor- ierea unor acorduri comer­ din dorinţa golului şl a victo­
ce şi a colaborării, în intere­ ghe Lazăr, adjunct al ciale şi • examinarea proble­ riei, Jiul şi-a pierdut din lu­
7 ani de luptă sul popoarelor ambelor ţări, al ministrului industriei lem­ melor legate de promovarea ciditate, actionind mai haotic.
Să recunoaştem însă că Jiul a
păcii şî socialismului. S-a e­
fectuat un schimb de păreri cu nului şi de Cristinel Vîl- .CADRAN colaborării economice curen­ jucat mai bine decît In meciul
ciu, adjunct al ministru­
te dintre aceste ţări şi Iu­
împotriva internaţionale aciuate de inte­ lui energiei electrice. goslavia. cu Steaua, că U.T.A, este to­
privire la o serie de probleme
tuşi o echipă puternică, cu un
res reciproc. Pe aeroportul Meh- portar (Vidac) într-o formă
rabad. oaspetele a fost TEHERAN. — Şahlnşahut deosebit de bună. U.T.A, şî în
Părţile iugoslavă şi sovieti­
colonialiştilor că sint unanime asupra faptu­ Intlmpinat de Houshang Iranului. Mohamad Reza minutul 75 a avut o ocazie ex­
Pahlavl Aryamehr, a anun­
In fotografic: Casa dc pe Au tlcrson Slrcel, din Londra, Io care
locuit timp de € lunt Karl Mar*. lui că schimbul de păreri e- Ansari, ministrul eco­ WASHINGTON. — 565 de ţai. in cadrul unul mesa) celentă de gol, Sucîu scâpînd
ca prin urechile acului la şu­
universităţi, colegii şl şcoli
portughezi nomiei Iranului, de din Statele Unite ale Amerl- adresat naţiunii. încheierea combinaţia rapidă a iui Bro-
din
tul iui Kun II, rezultat
procesului de distribuire
a
membri de
conducere
cii sint in pragul falimen­ păminturitor, conform pre­
ai unor ministere şi tului, a anunţai In cadrul vederilor reformei agrare. şovschî cu Both.
Criia politică din Danemarca delegaţi iranieni In co­ unei conferinţe de presă şe­ Următorul obiectiv al aces­ spune că Jiul a dezamăgit, dar
In consecinţă, nu se poale
misia mixtă.
ful secţiei cercetare a Aso­
ciaţiei Colegiilor america­ tei reforme va fi constitui­ se poale afirma cu toată con­
rea cooperativelor
rurale.
ternului colonial, de adîncâ ne Deficitul cronic bugetar vingerea că Jiul merita o vic­
exploatare implantat in tara a silit instituţiile de învâ- Suveranul iranian a subli­ torie, mai ales că a apărut vi­
noastră, şi am început să con­ ® HILMAR BAUNSGAARD ÎNSĂRCINAT CU FORMA­ social-dcmocrat, a făcut o de­ MOSCOVA. — Comentînd lămînt din tară să micşore­ niat că încheierea perioadei zibil faptul că U.T.A. a jucat
struim — în zonele eliberate REA NOULUI GUVERN DE COALIJIE O PARTIDUL claraţie la postul de televiziu­ recenta încheiere Ia To­ de împărţire a pămînturilor economic, cu gîndul Io... Aus­
— un Mozambic nou SOCIAL-DEMOCRAT REFUZĂ SĂ PARTICIPE LA UN ne. El a subliniat că refuză kio a acordului privind ze numărul studenţilor şî coincide cu manifestările tria Sa-lzburg. Dar lipsa omu­
Vorbind despre silualia mi­ să participe la un guvern de schimbul de mărfuri şi plă­ să-şi limiteze activitatea de prilejuite de comemorarea lui de gol rămtne un fapt Îm­
litară pe fronturile luptei de NOU GUVERN DE COALIJIE coaliţie împreună cu cele trei ţile dintre U.R.S.S. şl Ja­ predare şi de cercetare, a a 2 500 de ani de Ia crea- plinit. Să ne asociem însă op­
eliberare din Mozambic, repre­ partide. ponia pe anii 1971—1975, a­ adăugat el. rea imperiului persan. timismului antrenorului Eugen
zentantul FRELtMO a spus ; COPENHAGA 25 (Ager­ la 21 septembrie. In prezent, Pe de altă parte, liderul so- genţia TASS relevă că se Iordache ; „La Braşov tot 1— 1
„Progresele treptate înregistra­ pres). — Regele Frederik al ele dispun împreună dc 88 cial-democrat a lăsat să se prevede ca volumul comer­ vom face I"...
te in luptă de lor|ele noastre IX-lea al Danemarcei l-a în­ de_ mandate. în timp ce Parti­ înţeleagă că numirea lui ţului dintre cele două ţări t" Arbitrul Gh. Limona a con­
nu pot fi mai bine apreciate dc- sărcinat pe actualul prim- dul Social Democrat a ob­ Baunsgaard cu formarea nou­ să crească considerabil spre dus bine formaţiile; JIUL; Su-
citdupă mărluriîle portughezi­ ministru Hilmar Baunsgaard ţinui singur 70 de mandate, lui guvern este o acţiune pre­ anul 1975. cind urmează să NEW YORK. — Ministrul afacerilor externe al ciu — M. Marian (Georgescu),
lor înseşi. Ofensivele masive ale cu formarea unui nou guvern cu opt mai mult decît la ale­ cipitată, intrucît, a spus el, atingă suma de aproxima­ Uniunii Sovietice, Andrei Gromîko, conducătorul de­ Georgevici, Ştoker, Tonca, Ur-
trupelor lor au devenit prac­ dc coaliţie cu participarea gerile precedente. rezultatele exacte ale scru­ tiv un miliard ruble, mult legaţiei U.R.S.S. la lucrările celei de-a 26-a sesiuni a meş, Dodu, Peronescu, Stoian,
Naidin (Cotormani);
Libardi,
tică curentă, şi liecăreia din social-democratilor, radicali­ ★ tinului parlamentar din Da­ sporită fată de cea din 1970, Adunării Generale a O.N.U., a avut vineri Ia New
ele î se rezervă o propagandă lor, conservatorilor şi libera­ COPENHAGA 25 (Ager­ nemarca nu vor putea fi cu­ an tn care volumul comer­ York o întrevedere cu secretarul de stat al S.U.A.. U. T. A. : Vidac —■ Birâu, Le-
reter, Pojoni, Popovici, Petes-
dintre cele mai zgomotoase. lilor de dreapta. Baunsgaard pres). — Imediat după ce re­ noscute dectl la 5 octombrie, ţului bilateral s-a cifrat la William Rogers. In cadrul convorbirilor, relatează a- cu, Domide, Sima, Kun II, Bro-
Penlru noi. însă, perioada a declarat că a accepiai mi­ gele Frederik al IX-lea al după desfăşurarea alegerilor circa 650 milioane ruble. genlia TASS, au fost abordate probleme bilaterale şi şovschi, Both.
1970-1971 a căpătai o impor­ siunea şi că va lua contact Danemarcei l-a însărcinat pe din Groenlanda şi Insulele Fe- In prezent, relevă agen­ unele aspecte ale situaţiei internaţionale. întrevederea, La linoret-reze» ve : Jiul —
tantă deosebită mai ales prin imediat cu liderii celorlalte actualul prim-mjnislru, Hilmar roe. Pină atunci, a relevat ţia TASS, sint îndeplinite desfăşurată într-o atmosferă cordială, a fost calificată U.T.A 3-3.
faptul că am extins activitatea partide. De subliniat că parti­ Baunsgaard, cu formarea unui Jens Olto Krag. nu se poa­ cu succes acordul general de cei doi miniştri ca foarte utilă. N. STANCtU
militară la sud de fluviul Zam- dele conservator, radical şi li- guvern de coaliţie cu parti­ te vorbi despre formarea u­ de colaborare înt exploata­ Andrei Gromîko urmează să fie primit miercuri, Ia
bezi, în provincia Tete, acolo heral de dreapta au făcui par­ ciparea social-democratilor, nui nou cabinet şi este ne­ Casa Albă, de preşedintele Richard Nixon, informează
unde cercurile coloniale por­ te din coaliţia guvernamenta­ radicalilor, conservatorilor şi cesar, mai întîi, ca actualul rea resurselor forestiere ale agenţia U.P.I.
tugheze. cu sprijinul expres ol lă de pinâ acum şi că au su­ liberalilor de dreapta, Jens guvern de coaliţie să-şi pre­ Extremului Orient, semnat Dinamo — ..Ir* Craiova 3—0.
Africii de sud, Încearcă să im­ ferit un eşec in alegerile de Olto Krag, liderul Partidului zinte demisia. în 1968, precum şi acordul Au înscris Dumitrache şi Fl.
planteze un milion de coloni Dumitrescu, dc două ori.
şi să creeze ceea ce au denu­
mit un adevărat „baraj", me­
nii să împiedice .extinderea
luptei de eliberare tn centrul Cile nu se spun despre primit fi permite să domine
şi în sudul tării. Prezenta Corsica... La întrebarea : „Cu o restul populaţiei.
noaslră în această zonă a dat ce se îndeletnicesc după pă­ LEGENDE Şeful clanului susţine rela­
o lovitură serioasă acestui rerea dv. corsicanii toată ţii bune cu reprezentanţii ad­
plan cu adevărat diabolic". ziua ?" un călugăr mi-a răs­ ministraţiei ; uneori el „(ine"
In încheierea convorbirii, puns : „Îşi fac siesta şi apoi fn mîinîle sale tribunalele to­
Jose Oscar Monteiro a spus : dorm" Judecătorul din Nissa cate. Iar autorităţile au ne­
..Dăm o înaltă apreciere pozi­ îşi permite să glumească în teze — Gers şi Lozere Veni­ France" şi compania „General Mulţi ani, locuitorii Gor- voie, la rîndul lor. de favo­
ţiei României socialiste fată de timpul unui proces : „In ge­ tul mediu Anual fn Corsica transatlantic". Hotelul „Shera- voltată i două spitale la Ajac- 1820 au avut loc ciocniri ne­ ritismul clanului pentru a
lupta popoarelor pentru liber­ nele acestor corsicani predo­ este de 5 300 franci. Numă­ ton" aparţine companiei a- sicii au cerut mijloace finan­ cio şl Bastia pentru întregul întrerupte Intre corsicani şi rezolva unele neajunsuri cu
tate, pentru sfărtmarea juqului mină cromosomii Jenei şi va­ rul locuitorilor este de 180 000 mcricano-libaneze cu acelaşi ciare penlru dezvoltarea eco­ departament; 86 la sulă din forţele de ocupaţie. Au exis­ populaţia locală. Aceasta este
dominaţiei coloniale şi rasiste, gabondajului". Orice turist ca­ (numai in 20 de ani din Cor­ nume ; hotelul „Saint Ambro- nomici insulei. Fondurile au localităţi nu au duşuri, iar 45 tat şi „colaboraţionişti". Cla­ una din cauzele existentei şi
Întregii aclivilăli internaţiona­ re soseşle la <unia?ă intr-un sica au emigrat 100 000 de sio" aparţine unei firme bel­ fost investite, , dar corsicanii nu au conducte de apă. nurile corsicane au devenit perpetuării sistemului clanu­
le a României. în care apar sat de munte şi vede pe ţă­ nu numai că nu au rîştigal Reformele introduse «ici au un sprijin al stalului fran­ rilor în Corsica.
principii de înaltă tinulă. rani alipind la umbră, pe bu­ persoane). Populolia activă a giene. nimic, dar nici nu au putut eşuat, bogăţiile turistice ale cez. Clanurile există şi tn
In sarcina companiei „So-
Corsicii este de 51 000 de oa­
Apreciem in mod deosebit nă dreptate exclamă : „Cită meni, şomeri — 35 000 iar mivac" se află dezvoltarea controla folosirea acestor sub­ Corsicii au fost trecute în prezent. La alegerile in Cor­ Clanul se ocupă dc toate
sprijinul material şi moral pe lenevie I" pensionari 23 000 Anual, din agriculturii. Ea a readus la venţii. Ei au ajuns la con­ mtinilc monopolurilor, ţărăni­ sica şi astăzi sint prezenţi operaţiile în campaniile elec­
care Republica Socialistă Astfel apare Corsica în nu­ insulă emigrează 5 000 de lo­ existentă regiunile din porţiu­ cluzia că regiunea lor a ră- mea a fost sărăcită, industria numeroşi protejaţi ai clanu­ torale şi în toate maşinaliu-
România îl acordă poporului meroasele istorioare unde sint cuitori. lipseşte. In Corsica mul|i văd rilor. nile foarte răspîndite aici r
mozambican, care. sub condu­ prezente întotdeauna clişeele: nea răsăriteană a insulei care ceva asemănător unei situaţii Cum sau creat clanurile? urne cu buletine destinate
cerea FRELIMO, luptă penlru faimoasa lene corsicană. frau­ Daca (a aceasta s-ar a­ au avut de suferit de pe de colonie • ultima colonie La început, crearea clanurilor mării, protocolul „aleqerii"
cucerirea independentei naţio­ dele în alegeri, bătăile cu dăuga faptul că din fiecare urma malariei. Subvenliontnd presa străină franceză. trebuie căutată in obşti me­ comisiilor electorale, dispari­
nale. In vara acestui an. o de­ cutile, repetarea ca o rugăciu­ 100 de franci primiţi de corsi­ producţia pentru export, com­ Indignarea locuitorilor îa dievale săteşti : locuitorii u­ ţii de primari, buletine de
legaţie a FRELtMO, condusă cani, 56 sînt din fondul de pania a favorizat sporirea uneori forme ^extreme r în ul­ nui sol s-au întrunii pen­ vot trimise prin poştă etc.
de Samora Machel, preşedinte­ ne a cuvintelor „Napoleon, pensii şi Subvenţii, ne pu­ producţiei agricole. timii zece ani în Corsica s-au lru a numijae supraveghetorii Au existai multe, prea mul­
le său, a vizîlat Republica So­ Napoleon", bandiţi ascunşi în tem imagina ce înseamnă o Insă ţăranii corsicani se mas în multe domenii aşa înregistrat 300 de ciocniri construcţiilor dc irigaţii r oi te planuri şi promisiuni : uni­
cialistă România şi a avut con­ mârăciniş, scrumiere cu ima­ legiune slab dezvoltată. Re­ întreabă : cine are de ciş- cum a lost la jumătatea se- armate; au lost ridicate ba­ urmăreau de asemenea şi dis­ versităţi în Corsica, reţea de
vorbiri cu secretarul general ginea Iosefinei, vendetta în formele anunţate s-au născut ligat de pe urma dezvoltării colului trecut. ricade la Porto nu mai de­ tribuirea păşunilor. Dc obi­ şosele şi căi ferate, linii poş­
al Partidului Comunist Român, spiritul lui Prosper Merimee. moarte, începînd cu planul agriculturii tn Corsica? In In Corsica nu există indus­ parte decît în acest an. Cau­ cei aceşti supraveghetori erau tale maritime, invâtămint teh­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Corsicanii, evident, ştiu Clemenceau din 1908 şi 6fîr- primul rind 500 de mari mo­ trie (in afară de fabrica de za ; autorităţile au hotărîI să ţărani mai înstăriţi : ei erau nic, ridicarea nivelului cultu­
şi cu al|i conducători de partid despre aceasta şi nu pot să şind cu „programul regional şieri dintre coloniştii francezi tutun „Job-Baslos", cu o pro­ închidă şcoala. de altfel şi şclîi obşteî. ral .al populaliei ele.
şi de stol români. nu se revolte „Destul cu noi" corsican" din ultimii ani. In fugiţi din Algeria după pro­ ducţie dc 50 milioane ţigări Intr-un volum recent apă­ Toii se slrăduiau să lic in
Sînlent bucuroşi să putem — aceasta este denumirea 1957 au Jost in/iînlale două clamarea independentei, care pe an). Adăugăm penlru com­ rut — „Insula jeluită" — este bune relaţii cu aceste per­ Muncitorii constructori, fe­
constata că între P. C. R. şi revistei liceenilor din Baslia. „companii", avînd ca obiec­ s-au instalat pe insulă. paraţie că. tn 1833, numai în avansată ideea că nu sint nu- roviarii sînt ameninţaţi cu şo­
FRELIMO exislă $i se dezvoltă In Corsica locuitorii conside­ tiv dezvoltarea producţiei a- In 1959, „Somivac" a înce­ regiunea Bastia existau 13 tă- soane alese, le dădeau da­ majul ; exista mii de ţărani
relaţii prieteneşti şi că aces­ ră că vechile clişee nu mai grieole şi crearea unei indus­ put să prelucreze primele băcării, trei întreprinderi me­ .mai Jefuite bogăţiile materia­ ruri. Jn schimb primeau sfa­ Şi mici comercianţi nemulţu­
tea favorizează lărgirea şî di­ pot fi acceptate, deoarece nici trii a turismului; ar fi trebuit parcele de pămînt cu o su­ talurgice, 350 mori, 112 răz­ le ale insulei, ci sint discre­ turi, proiecţie. Astfel s-au mii». Li cer în primul 1 ind :
versificarea pe mai departe a falsurile în alegeri, nici bălaia să urmeze un „veac de aur" prafaţă de I 000 ha. In pri­ ditate chiar şi bogăţiile ei creat relaţiile feudale care oprirea înstrăinării pămîntu-
colaborării dintre cele două cu cuţitele, nici vendetta nu mul rînd, compania a avut boaie de lesut etc. Transpor­ culturale. au evoluat peste veacuri sub ilor. crearea unor organe de­
partide, dintre popoarele mo­ sini caracteristici exclusive al turismului şi agriculturii. tul este foarte slab dezvoltat; Arta corsicană nu s-a dez­ formă de clanuri. Ele mocratice de conducere şi
zambican şi român. ale modului de viată corsican. In ce priveşte turismul, ve­ nevoie de lucrări de ame­ două linii de cale ferată de voltat. In locul vechilor me­ sînt cimentate de sistemul planificare pentru ca insula
România a dovedit prin fap­ Acestea sint doar manifestări niturile şi cola-parte au ră­ lioraţii. In acest timp, primii 220 km tn porţiunea de nord- lodii guturale, sălbatice. se nepotismului, familiei, fără să poală să-şi folosească re­
te că este alături de popoare­ concrete ale înapoierii secula­ mas minime — aproximativ 15 „repatriaţi” s-au ivit pe insu­ vest a insulei; 6 000 km de cîntâ melodiile italieneşti să mai vorbim de dependen­ sursele sale economice; a­
le oprimate şi le sprijină în re perpeluată pină tn zilele la sută. lă şi au cerut aceste parcele: şosele, dintre care 4 000 km duleege, gen Tino Roşi, în ta economică. sigurarea libertăţii comerţu­
lupta pe care o duc cu arma noastre. Mii de kilometri din din 18 parcele pe care le de­ cu o lăţime de 4 m ; in total care este vorba despre mare Conducerea clanului trece lui exterior al Corsicii; re­
tn mină penlru independentă, litoralul corsican sînt pro- ţinea compania, 17 le-au lost şase nave care fac legătura şi valuri — cu toate că nici­ asupra fiului celui mii maro deschiderea universităţii Cor­
pentru eliberarea de suh domi­ Corsica este un departa­ prictăli particulare ale mono­ predate. Anii au trecut, ţlar insulei cu continentul în lu­ odată corsicanii nu au iubit din familie, care este trimis le (care a rămas închisă după
naţia colonială şi rasistă, pen­ ment al Franţei. Ca subdez­ polurilor : banca Bhorms, com­ politica dusă de „Somivac" în nile de vară. marea. pe continent pentru primi­ evenimentele din mai !%9 ).
tru a-şi păstra şî stimula fiinţa voltare cu ea pot „rivaliza” pania „Paquet, banca Rol- acest domeniu nu s-a schim­ Reţeaua medico-sanilarâ Colonizarea Corsicii nu s-a rea unei diplome (de regulă „Le Nouvel Observuteur"
lor naţională". doar două departamente Iran- schild, compania de stat „Air bat. este mai mult decît subdez­ făcut brusc. Intre 1768 şi medicină sau drept). Titlul Paris
/
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva. slr. Dr. P. doza, or. 35, Telefoane ni. 123 17 şl 1 15 89. Tiparul 1 întreprinderea poligrafica Deva.