Page 96 - Drumul_socialismului_1971_09
P. 96
DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr, 5 201 ® MARTI 28 SEPTEMBRIE 1971
4
In sprijinul restabi
LUCRĂRILE ADUNĂRII GENERALE \ O.I.U. 0 declaraţie a şefului delegaţiei lirii drepturilor jiul — neînvins
R.P. Vietnam la conferinţa legitime ale
N E W Y O R K 27, — C o re s z.oriu al R ep u b licii V ie t n a M in is tru l de e x te rn e al I-
p o n d en tu l A g erp re s, C o n m ului de Sud co nstituie o b a ran u lu l, A bbas A ll K h a la tb a ri, R.P. Chineze
stantin A le x a n d ro a ie , transini- ză rezo n ab ilă pe n tru r e a liz a a su b liniat In discursul său cvadripartită de la Paris la O.N.U. După 5 e ta p e , e c h ip a J iu l U.T.A. 1-1: S. C. BncUu — Fa
rul 3-1; C.F.R. a u ] — Rapid 0-1;
to i In p le n a ra A d u n ă rii G e rea unui acord. necesitatea u rg e n tă a lic h id ă se m e n ţ i n e fntr-o f o r m ă m a i DLnnmo — Unlv. Cv. 3-0.
nerale a O .N .U . au Început M in is tru l indian s-a p ro rii d e c a la ju lu i dintre n iv e lu b u n ă d e d t in c a m p i o n a t u l CLASAJWENTUL
luni d im in ea ţa d e zb a terile nunţat In fa v o are a c o n v o c ă rile de d e zv o lta re a ţărilo r P A R IS 27 (A g erp res ). — ricană c o n tin u ă să încalce su L O M E 27 (A g erp res ). — R e tr e c u t, n e c u n o s d n d in c ă tn-
generale, care oferă şefilor de rii unei c o n fe rin ţe m o n d iale in d u s tria liza te şi ţărilo r ră Ş efu l d e le g a ţie i R ep u b licii D e v e ra n ita te a R.D. V ie tn a m , In publica T o g o a h o tă rît să re f r in g e r e a , d a r, s p r e r e g r e tu l Dlnamo s 3 1 1 10- S
d e lega ţii p rile ju l de a e x p u de d e zarm are, la care să p a r mase în urm ă. El a a v e rtiza t m o crate V ie tn a m la c o n fe ciuda o b ligaţiei g u v e rn u lu i cunoască R.P C h in e ză , a a t u tu r o r , n ici s a tis f a c ţia v i c t o U.T.A. s 2 3 0 11- fi
ne poziţia ţă rilo r lor faţă de ticipe toate statele, şi a sub îm p o triv a noilor ţen d înte pro- rinţa c v a d rip a rtită de la Pa S tate lo r U n ite de a înceta, n u nţat recent g u v e rn u l aces rie i p e te r e n p r o p r iu . In o r i Rapid 5 3 I 1 7- 4
8- S
2 3 0
s
Steaua
p rin c ip a le le p ro b le m e In te r lin iat că g u v e rn u l său nu se tecţioniste şi a cerut să se ia ris. X u a n T h u i, a declarat, In total şi n e co ndiţionat, b o m tei ţări în tr-u n c o m u n ic at ce caz, la o ra a c tu a lă J iu l S. C. Bacău 5 3 0 2 12- 7
naţionale. poate declara satislăcut de m ăsuri pentru lic hidarea b a cadrul unui in te rv iu , că cele b a rd a m e n te le şi c e le la lte ac dat p u b lic ită ţii Ia Lo m e — a re o situaţie mult mai b u „U“ Cluj 5 2 2 1 11- €
8- C
5 2 2 1
n ă dectt F a ru l, U n i v e r s i t a te a
In c u v in tu l său, m inistrul re zu lta te le o b ţin u te plnă tn rie re lo r d is c rim in a to rii din 120 dc şedinţe p le n are c o n ţiu n i războ in ice asupra în tre rela tea ză ag enţia C h in a N o C r a io v a , P o lite h n ic a — e c h i St. roşu 5 1 4 0 4- 3
Jiul
afa c e rilo r ex te rn e al Braziliei, prezent în cadrul tra ta tiv e lo r calea e x p o rtu rilo r de m aterii sacrate pro b le m e i v ie tn a m e g ulu i te rito riu al R D .V . N u uă. A ceastă h o tâ rire a fost p e c o n s a c r a te p r i n e v o l u ţ i i Petrolul 5 3 0 2 4- C
3- 5
A.S.A.
M a r io Gibson Barbosa, e sub de d e za rm a re de la G en e va . prim e ale ţărilor în curs de ze s-au în cheiat fără nici un d em ult, la 21 septem brie, a luată în cadrul u n e i şedinţe b u n e, D a r d a c ă J iu l n u p i e r Unlv. Cv. S 2 2 1 8- 9
3 1 2 2
lin iat că pacea şi securitatea, V o rb ito ru l a criticat, apoi, d e zvo ltare. rezu ltat d a to rită fap tu lu i că viaţia am eric an ă a efectuat co m une a B iro u lu i Politic al d e a 3 p u n c te la P e tr o ş a n i ? ! Farul 5 1 2 2 5- 7
ca şi progresul eco n o m ic al rec ru descen ta te n d in ţe lo r pro- M in is tru l iran ian a re le v a t S.U .A . nu doresc să în c ete ze peste 200 de raid u ri, bom - U n iu n ii p o p o ru lu i togolez, S c a fla p e p r i m u l loc /... F. C. Argeş 5 2 0 3 7-10
3-12
S 0 2 3
Politehnica
ţărilor In curs de d e zv o lta re , tecţioniste şi d is crim in ato rii, apoi necesitatea u rgentă a re a c ţiu n ile ag resive îm p o triv a b a rd in d localităţi dens p o p u partid de g u v e rn ă m în t, şi a P în ă u n a a lta , să ne m u l C.F.R. 3 0 1 4 3-10
slnt p ro b le m e c e n tra le olc care „afectează în principal cu noaşterii d re p tu rilo r le g iti V ie tn a m u lu i şi a altor ţări late din p ro v in c ia Q u a n Binh. C o n s iliu lu i M in is te ria l, p re z i ţ u m i m şi cu a tît, ia r p e n lr u Crlsul 3 0 1 4 1- 8
tim p u rilo r noastre. El a re s progresul econom ic al ţa ri me ale R.P. C h in e ze la N a ţ i din Indo chin a. G u v e rn u l de P entru a scoale din im pas dată. dc g e n eratu l E tiennc E- e ta p a v ii t o a r e să s p e r ă m to t
ETAPA VIITOARE: Steagul r o
pins teo ria ,,păcil n u c le a re " lor în curs de de zvo ltare". unile U nite. la W a s h in g to n pregăteşte tn co n ferin ţa cv a d rip a rtită de la y a d im a , preş ed in tele U n iu n ii în lr - u n egal. şu — Jiul; Farul — Crlşul; „U*
sau a ,,e c h ilib ru lu i terorii", ca b efu l d e legaţiei in diene a După ce a rea firm at ca O - prezent „ a le g e rile p re z id e n ţi Paris, a m e n ţio n a t X u a n T hui. şi al R ep ub licii Togo. Cluj — unlv. Cv.; Rapid — S. C.
fiind In flag ran tă c o n tra d ic S .U .A . treb u ie să în c ete ze REZULTATE: Crlşul — A.S.A. BacAu; A.S.A. — Dlnam o; P e
su b lin ia t că una d in lrc cele ricn tu l M ijlo c iu să fie tra n s ale" ce urm e ază să aibă Ioc 0-1; Politehnic» — Petrolul 0-1:
ţie cu p rin c ip iile C artei mai im p o rta n te p ro b le m e es form ai în lr-o zonă den u cle a- la încep u tu l lunii o c to m brie p ro m o v a re a politicii de „v ie f- Steaua — F. C. Argeş 2-1; S tea trolul — S teaua; F. C. Argeş — P o
O .N .U . : eg alita tea tn d re p nam izare a ră zb o iu lu i", să gul roşu — „U" Cluj l-l; Jiul — litehnica; U.T.A. - C.F.R.
te res tabilirea d re p tu rilo r le rizală. v o rb ito ru l a ce rul <a în V ie tn a m u l de sud. A c e a s
turi. respectarea s u v e r a n ită Israelu l să-.şi retrag ă tonte tă nouă farsă, a spus X u a n ren u n ţe la politica ag resivă ROMA Descinderea
ţii şi in d e p e n d e n te i statelor, g itim e ale R epub licii P o p u T h u i. are drept scop să m e n şi neocolonîiilîsto in V ie t n a
lare C h in e ze la N a ţiu n ile U trupele de pe te rito riile a ra
nefolosirea fo rle l in re g le m ul de sud. sâ dea un răs
nite. ,,In lume, a spus el. c- be ocupale. ţină la pu te re la Saigon g r u unei expoziţii de arta Corvinul —
m entarea d is putelor in te rn a xistă o singură C hină, In pul m ilitarist d ic tato ria l in puns serios p ro p u n e rilo r c o n
ţionale şi în d e p lin ire a cu b u Şeful deleg a ţiei ira n ie n e a s tru c tiv e dc pace în şapte
O .N .U . există un sinqur loc pledai, în im h e ie re . pentru fru n te cu N g u y e n V a n T h î- decorativa
nă credinţă a o b lig aţiilo r a- puncte p rezen ta te de G u v e r pe locul 2
p e n lru C hina, şi m im ai g u /-transpunerea in viaţă a eu, pentru a co ntinua aşa-zi-
suroale tn v irtu te a C artei. nul R e v o lu ţio n a r P ro v iz o A -
v e rn u l R.P C h in e ze este in d e cla ra ţiilo r si re z o lu ţiilo r sa politică de „ v ie tn a m iza re romaneasca
V o rb in d despre p ro b le m e le riu a! R ep u b licii V ie tn a m u
drept să-l ocupe. A v e m ro n - O .N .U . p riv ito a re la d e c o lo n i a răzb o iu lu i" în V ie tn a m u l lui de Sud Acesţ plan de p a
d e zv o ltă rii econom ice, m in is
v in g e re a că prezenţii R.P. zare şi lic hidarea u ltim e lo r dc sud, o politică de esenţă R O M A 27. — C o re s p o n d e n Obişnuit. Corvinul pare o eclil- Reşiţa — echipa cc abia s-a sal
trul b razilian a re le v a t i m C h in e ze la lu c rările O N U . bastioane ale co lonia lism u lu i neocolo nială. ce c o n ţin e două puncte es en tul A gerp re s, N ic o la e Puicea, pA cc nu se prea om oară pentru vat In cam pionatul trecut. D um i
p ortan ta respectării s u vero n i- va co n trib u i la sporirea e fi din G o lfu l Persic si fie pe Şeful d e leg a ţiei R D. V i e t ţiale care prevăd ca Statele Ira n s m ile : In sala de fesliv i- un loc fruntaş. Si lotuşi liune- nică. pentru Corvinul — 00 de
tătii tutu ro r statelor asupra cientei o rg a n iza ţie i noaslro". p ă m ln lu l A fric ii, U n ite să retrag ă din V ie t n a lăţi a P a lm u lu i m u n icip al din dorcnil reuşesc sâ se menţinâ m inute grele la Bala Mare Suc
printre protagoniştii seriei a II-«,
resurselor lor naţionale, a nam a arătat că a v ia ţia a m e m u l de sud, în 1071, toate oraşul A os fa a a v u t loc des unele „patronează" au to ritar C.S.M. . ces I
d re p tu lu i de a-şl apăra fără tru p e le tor si ale a lia ţilo r lor chiderea o ficială a u ne i e x SERIA A II-a C.S.M. Sibiu 7 4 0 3 6-10 8
res lrictii resursele şl a le ex- şi să sisteze sp rijin u l acordat poziţii de arfă d e c o ra tiv ă ro Chimia 17-11
g ru p u lu i m ilitai aflat Ia p u REZULTATE: Elcclropulerc Cra- Minerul D. M. 9- S
ploala 1 n benefic iu l p o p o a re mânească, c u p rin zfn d lucrări 5-13
tere la Saigon. A ceasta ar iova — Olimpia S. Al. 1-0; Mi Vulturii L.
lor lor şl In co n fo rm ita te cu din ceram ică, m etal şi sticlă, nerul An i im — Mcialur. Cuglr C.F.R. Arad 9-10
p rio rită ţile sta b ilite de ele. p e rm ite in staurarea in V i e t ţesături cu co m po ziţii d e c o ra 4-2 ; Vulturii textila Lugoj — Olimpia S. M. 4- 5
na m u l de sud a unei noi ad tive. sculpturi. La inaugurar»' C.F.R. Timiş. 2-1; C.F.R. Arad — Clcctroţnitcre 7- 10
M in is tru l afa ce rilo r e x te r Minerul B. M. 1-0; Chimia FAgA- Metalurgistul 5- 9
m inistraţii, care să se p ro au participat dr. O re s te M a r-
ne al Indiei. Sardar S w o ran raş — C.S.M. Sibiu 2-0; Corvinul Minerul A. 8- 13 6
nunţe pentru pace, in d e p e n coz, p rim a ru l oraşului, m e m H unedoara — Olimpia Oradea 2-0; Gaz m etan 5- 11 3
Sinqh, a re le v a t In c u v in tu l dentă, n e u tra lita te şi d e m o bri ai co nsiliu lu i m u n icip al, Politehnica Tim işoara — Gloria Olimpia Or. 6- 12 3
său că tru p e le am eric an e tr e Uistrlla 2-0; Gaz. m oina Mediaş —
craţie, a spus în în c h e ie re o a m e n i de arfă şi cultură, C.S.M. Rcşi|a 0-1. ETAPA VIITOARE: Minerul D.
buie retrase din V ie tn a m , X u a n T h u i. precum şi un n u m ero s public. CLASAMENTUL M. — Corvinul; Olimpia Or. —
astfel ca poporul v ie tn a m e z C.S.M. Sibiu; Minerul A. — Olim
C.S.M. REŞIŢA 7 S 2 0 14-3 12 pia S. M.ţ Politehnica — C.F.R.
să-şi poată h o tă rî singur v i i Corvinul ' 7 4 1 2 11- « 9 T.; Gloria; — Gaz m etan; C S M.
Politehnica 7 3 2 2 14- 9 8 Reşiţa — Vulturii Lugoj; Elcctro-
torul, lără nici un am estec Gloria 7 4 0 3 10- 6 8 liutcrc — C.F.R- Arad; M etalur
dinafară. El a arătat că p ro Vizita de prietenie în Ungaria C.F.R. 7 .1 2 2 0- 6 8 gistul — Chimia.
p u n e rile !n 7 puncte ale G u
v e rn u lu i R e v o lu ţio n a r P ro vi-
a lui Leonid Brejnev
Caracteristicile
B U D A P E S T A 27 (A g e rp re s ). vut loc un schim b tovărăşesc
In zilele de 25 şi 26 s e p te m de păreri.
Sesiunea anuală brie. la in v ita ţia C o m ite tu lu i L e o n id B re jn e v şi Janos etapei
C e n tra l al P a rtid u lu i M u n c ito K a d a r s-au in fo rm at reciproc
a Fondului resc Socialist U n g ar, Leonid despre în d e p lin ire a h o lă rîrilo r
B re jn e v , secretar g eneral al C o n g re s u lu i al X X l V - l e a al ETAPA VIITOARE: Minerul a ,
Monetar C o m ite tu lu i C e n tra l al P a rti P.C.U.S. şi C o n g re s u lu i al X - liuc a învins la Slmcrta 1 Rezul — Mureşul ; Minerul M. N. —
Surpriza etapei — Minerul Te-
d u lu i C o m u n ist al U n iu n ii S o lea al P.M .S.U., despre r e z u l tatul cel mal bun — „egalul'1 Victoria C.; C..F.H. — Gloria A.;
Internajional vietice, a făcut o v izită de tatele o b lin u lc de p o p o arele Mureşului la Oţclu Roşu. Curio Progresul T. — Aurul II.; U.M.T.
— Minerul B.; Vagonul — Elec
p rie ten ie tn U n g aria. tran s so v ie lic si ungar în c o n s tru i zitatea clapei — ştiinţa P etro trom otor; Furnirul D. — M eta
şani a eiştigat cu 3-0 rârâ să jo a
m it a g e n ţiile T A S S şi M T I. rea co m u n is m u lu i şi socialis ce llinclcA partenerul — P rogre lul O. H
W A S H I N C T O N 27 (A g e r sul Strchalo — a „uitat" legiti
La 25 septem brie, In tre se m u lu i. Ei au e x a m in a t p ro b le
pres). — In ca pitala S .U .A . nu maţiile in autobuz, şoferul aces ■ SERIA A IX-A
început luni lu c ră rile r e u n iu c re ta ru l g e n eral al C o m ite tu m e le d e zv o ltă rii m u ltila te ra le tuia pleeind la nişte rudenii... cu
legitimaţii cu lot. Cen mai slabă
nii an uale a F o n d u lu i M o n e VIETNAMUL DE SUD. Un echipaj ile niliralinrl aparţlnînd forţelor dc eliberare sud-vielnn- lui C e n tra l al P.C.U.S., L e o a re la ţiilo r so v ie to -u n g a re , au echipă (pînă acum) — C onstruc REZULTATE: Chimia Or. VJclo-
tar In te rn a tio n a l, cu p a rtic i nid B rejn e v, şi p rim u l secre d e zbă tut p ro b le m e ac tu ale ale torul Hunedoara Necazul ghelâ- ria — C.F.R. Sighişoara 1-0; A.S.A.
meze, rnrc In cele douA .Hacuri dc la Co Cny a dohorlt 6 elicoptere am ericane şl a distrus o m are situaţiei in te rn a ţio n a le şi m iş Sibiu — Victoria CAIan 2-0; Ml-
parea m in iş trilo r de finanţe şi cantitate 'de arm am ent, primind o distincţie milltarfl. tar al C o m ite tu lu i C e n tra l al renilor — la Olclu Roşu au pier iiaur Zintna — Vltrometan M e
dut din 3 (!) lovituri de li m e
a preşed in ţilo r băncilor ce n cării c o m u n is le şi m un cito re şti tri ; la Tim işoara din autogol. diaş 3-0; U.P.A. Sibiu — Textila
trale din ţările m em b re. P.M .S.U., Janos K adar, a a- m on diale. Sebeş 1-0; Unirea Alba — Con
structorul H unedoara 1-0; Metalul
In desch iderea re u n iu n ii n SERIA A VIII-A C. MIcA — Intlepcdcnţa Sibiu 1-0;
luat c u v in tu l P ierre Paul C.F.R. Slmcria — Minerul Tclluc
Schw eitzer, d ire cto ru l general Aniversarea Republicii M O S C O V A . — La In v ita B aunsgaard, nu a reuşit să REZULTATE: Vjctorln C aran 1 -2.
al F.M .I., care s-a p ro nun lnt ţia C.C. al P.C.U.S., P re obţină, cu o cazia aleg e rilo r sebeş — U.M. Tim işoara 2-0; F u r CLASAMENTUL
nirul Dctn — Vagonul Arad 1-0;
pentru o re a lin ie re a p a rită ţi zid iu lu i S o v ie tu lu i S uprem al g e n e ra le dc m arţea tre c u Metalul Olclu Roşu — Mureşul
lor m o n etare occidentale şi a- Arabe Yemen U.R.S.S. şl g u v e rn u lu i so vi tă, o m a jo rita te de vo tu ri Deva 0-0; .Minerul Bocşa — .Mi Independenţa 5 4 0 1 9- 2 8
S 4 0 1 13- 6 8
bolirca de călre S.U .A . a su etic, A n w a r Sadal, p r e care să-i pe rm ită să răm în ă nerul Moldova N'ouA 4-1; Aurul U.P.A. Sibiu S 3 1 1 5- 3 7
Metalul C.M.
1-0 ;
Brad — C.F.R. Caransebeş
p rata xe i de 10 la sută asupra şedintele R ep u b licii A ra b e in fru n tea e x e c u tiv u lu i de Gloria Arad — Progresul Tim i Textila S. s 3 0 2 7- 6 fi
im p o rtu rilo r. El a pledat p e n Discursul preşedintelui Irianl a E g ip tu lui. p reşedintele la C o p en haga. şoara 0-0; Electromotor T im işoa Unirea A. I. 5 3 0 2 4- 3 fi
tru o nouă structură a siste U n iu n ii Socialiste A ra b e , ra — Minerul Ghelar 3-2. A.S.A. Sibiu 5 2 1 2 21- 9 S
Minaur Z.
8- 6 s
S 2 1 2
m ului m on etar occidental şi S A N A A 27 ( A q cip ro ş), — co n fru n tată R ep u b lica A ra b ă va face o v izită o ficială P R A G A . — La 27 s e p te m CLASAMENTUL Victoria C. 5 2 1 2 S- 4 5
pentru „decizii p olitice ad o p Cu ocazia a n ive rs ării a nouă Y em en, să pa rticip e a c liv la în U n iu n e a S ovietică, în brie. la Praqa a în c e p u t a Chimia O. V. S 2 1 2 4- 3 S
1 2 2
tate la n ivel în a lt". anj dc la ră s lu u m iu .i m o n a r în fă p tu ire a p la n u rilo r de d e z prim a ju m ă ta te a lunii oc treia ru n d ă a c o n v o rb irilo r Mureşul D. S 3 2 0 9- r 8 Minerul T, s 5 1 2 2 S- 6 4
C.F.R. Slgli.
6- 8 4
Sesiunea an uală a F M I . a hiei, in ca p ilala R epub licii A v o ltare econom ică. D u p ă ce tom brie. Vagonul A. 5 3 1 1 6- 4 7 Viirometan S 1 1 3 9-14 3
S 3 0 2 10- 6 fi
fost precedată de o în tru n ire rabe Y e m e n a avut loc o p a s-a refe rit la m ă su rile de o r dian K e ra la a depus ju ră - p re lim in a re în tre R.S. C e Minerul B. s 2 2 1 7- 5 6 C.F.n. Slm. 5 1 1 3 8-13 3
Progresul T.
a a d ju n c ţilo r m in iş trilo r de fi radă m ilita ră la care au asis din econom ic si financiar, rnîntul. In urm a aco rd u lu i hoslovacă şi R.F. a G e r m a Metalul O. R, s 2 2 1 10-10 6 Constructorul S 0 1 4 1-10 I
Gloria A.
nanţe din ţările a ş a-n u n u lu lu i tat m em bri ai C o n siliu lu i re prec o n izate de a u to rităţi, p re re a liza t in tre c o n d u c e rile niei tn pro b le m e re fe rito a re 1 U.M.T. . 5 2 1 2 5- 3 5 r( ETAPA VIITOARE: Constructo
,.qrup al celor 10" com pus din publican. ai g u v e rn u lu i, p e r şedintele A b d u l R ah m an El V A R Ş O V I A . — Jan M t- P a rtid u lu i C o m u n ist din I n la re la ţiile recip ro ce . Aurul B. s 2 1 2 7- 7 rul — Mlnaiir; C.F.R. Slmcrta —
6- 8 3
2 1 2
S.U.A,, şi princ ip alii tor par- sonalităţi ale vieţii politice, Jriani a su b liniat că R .A .Y . es trega, v ic ep re şe d in te al C o n dia şi C o n g res u l N a ţio n a l D e le g a ţia ce hos lova că la C.F.R. C. 5 2 0 3 U- S 4 Metalul C. M.; C.F.R. Sighişoara
leneri. D u p ă cum tran s m ite a sociale şi cu lturale. te a n g aja tă pe calea lic h id ă siliulu i de M in iş tri al R P. îndian , în c o m p o n e n ta n o u c o n v o rb iri este condusă de Minerul G. Ş 2 0 3 8-10 4 — A.S.A.; Minerul T. — Unirea ;
Furnirul D.
genţia R eutcr, ei au inform at ln lr-lin discurs rosti! cu a rii d ific u ltă ţilo r g e n e ra te de Polone, l-a prim it pe Y an q lui g u v e rn au fost co optaţi Jiri G olz. a d ju n c t al m i Klci’tromolor s 2 0 3 4- 6 4 Vltrometan — U .P.A .; Victoria —
fi-10 1
s 2 0 3
pe m iniştrii de e x tern e ră nu cei şapte anî de lup te c o n C h ieh. m in is tru al c o m u n i cinci re p re ze n ta n ţi ai p a rti n is trului a fa c e rilo r extern e , Minerul M. N. 5 0 3 2 3- 7 3 Textila; Independenţa — Chimia
au p ulu l atenua d iv e rg e n te le r ost prilo). A b d u l Rnlim ao El tinue în tre u n ită ţile g u v e r n u ca ţiilo r al R. P. C hine ze , dului de g u v e rn ă m în t al In îa r cea a R.F. a G e rm a n ie i, Victoria C, 5 1 1 3 2-12 3 O. V.
rlinlre S.U .A . şi c e lelalte ţări Iriuni, p reşedintele C o n s iliu lui central şi trib u rile re g a care face o v izită în R.P. diei. In funcţia de p rim -m i- de Paul F ran k, secretar de
in ceea ce priv eşte căile şi lui repu blican, o evocai m o liste care susţineau re a d u c e Polonă la In v ita ţia m in is staţ Ia M in is te ru l de E x te r
m ijlo a c e le dc so lu ţio n a re a m e lile din lupta desfăşurată rea lo Sanaa a im a m u lu i El tru lu i n a v ig a ţie i al acestei nistru al statului K e ra la a ne al R.F.G.
crizei. Scurta in tiln ire a „ g ru tim p dc ap ro ape şapte ani de Badr, în lă tu ra t în urm ă cu ţări, J e rz y Szopa, an unţă a- fost desem nat, din nou, C h e- Campionatul judeţean
pului celor 10" de dum in ic ă a poporul yem enit pentru apă nouă ani q e n lia PAP. lat A c h u th a M e n o n . c o n d u
stabilit doar să se co n tin u e c- rarea d rep tu lu i la viată şi in cător al P a rtid u lu i C o m u B E L F A S T . — D a v id B lea k-
x a m in a rc a a trei puncte : n- d e p ende ntă Ş clul statului o M O S C O V A — S-a în c h e nist, ley, m inistru p e ntru p ro Minerul Urlcanl. Minerul Vul Lupcni; Preparatorul Petrila —
bolirea su p rataxei a m eric an e (C iu l în tre g u lu i popor yem e- iat vizita în U n iu n e a S o v ie C O P E N H A G A . — P rim u l b le m e le in te rc o m u n lta re în can (seria I). Voînia flia. C.F.R, Gloria; Parfngul — Minerul Vul
asupra im p o rtu rilo r, renlinie- nil să susţină efo rtu rile g u Convorbiri tică a d e le g a ţie i P artid ului m in istru danez, H llm a r g u v e rn u l Irla n d e i de nord. Slmerla. Dacia Orn.ştie şi E n e r can; Constructorul — Minerul A-
ninoasa.
gia Deva (seria a rl-a) — n eîn
rea p a rilă lîlo r m o n e ta re şi v e rn u lu i de so luţionare a di- C o m u n ist din Ja ponia. in B aunsgaard. a a n u n ţat luni şi-a p rezen ta i dem isia în vinse după 4 etape Constructo
lă rg irea m a rje lo r de flu c tu a lir u llă lilo f e c o n o m ie , fin a n Nixon-Hirohito frunte cu preş ed in tele Pre- că a rem is re g e lu i F re d e rik semn de d e zap ro b are lată rul Hunedoara, Minerul Telluc şi SERIA VALEA MUREŞULUI
ţie ale m o n ed e lo r de schimb. ciare .şi sociale cu ra re este de p olitica p re m ie ru lu i Brian Dacia Deva — n-au cunoscut vic REZULTATE: P reparatorul Te-
A N C O R A G E 27 (A g erp res ). zirliului C.C. al P.C.J., K en- al IX -Ie a dem isia g u v e rn u toria. Cel mal bun golaveraj : liuc — Aurul CcrtcJ 2-1; Dacia
— P reş edin tele S lutelor Uni- ji M iy a m o to , an unţă agen- lui său. B aunsgaard a p r e F a u lk n e r. în special în pro 13-1 (Vomta lila); cel mai slab : OiAşiie — r.G.C.L. Hunedoara 2-0;
2-2G (Dacia Deva); cel mal „inte
Ic. Richard N ixo n , s-a in ii 1- ţia TA S S . cizat că regele i-a acceptat b le m e le de ad m in is tra ţie in resant": 14-5 (Aurul Certei), re- Energia Deva — Dacia Deva 7-2;
Voinţa lila — Victoria Dobra 2-1;
ternă. In c e rerea de dem isie,
să
flcctind o singură victorie şi trei
încheierea Congresului Uniunii nîi cu îm p ă ia tu l Japoniei. H i- W A S H I N G T O N — S en a cererea, ce rîn d u -i însă ţârii el su b lin ia ză că „ g u v e rn u l infrtngerl I Huria Crislur — Constructorul
H unedoara 4-0: C.F.R. Simcria —
spre
ră m în â
rohito, care, în d ru m
co nduce rea
la
Muierul G helar 6 l; (Minerul Te-
C op en h ag a , prim a etapă a torul Fred H a rris din O k la - p e ntru g ira re a p ro b le m e lo r tre b u ie să dispună de o b a SERIA VALEA JTULU! liuc — Victoria CAIan l-S.
Nafionale Africane din fanqanika tu rn e u lu i cc-I în tre p rin d e în horna a a n u n ţat oficial la cu re nte pînă la c o n stitu ire a ză m ai largă, deschisă tu tu REZULTATE: Preparatorul Lu-
şase |ă ii vest-euro pene. a fă W a s h in g to n că sc va an g aja u n u i nou g u v ern . ror c e tă ţe n ilo r care doresc poui — Constructorul Lupeui 1-4; CLASAMENTUL
D A R ES S A L A A M 27 (A - tiv e le celui dc-al doilea plan cut o escală la baza ae rian ă în cursa o b |in c rli c a n d id a tu D u p ă cum se ştie, fostul ca Irla n d a de nord să d e Minerul Aulnoasa — Parîngul Lo-
nca 1-2; Minerul Vulcan — P re
qerpres). — La D ar es Salaam de d e zv o lta re econom ică a am e ric a n ă din ap ro p ie re de rii din partea P arlid u lu i de g u v e rn danez de coaliţie, v in ă o re g iu n e prosperă şi paratorul PctrJla 1-1 ; Gloria H a Voinţa Ilia 4 4 n <1 15- 1 8
C.F.R. Sim.
4 4 n ti
s-au încheiat lu c ră rile celui tării si necesitatea ca p rin A nch o ru g c, Alaskn. La in tîl- m ocrat pe n tru v iito a re le a condus dc p re m ie ru l H ilm a r paşnică a R eg a tu lu i U n it". ţeg — Energia Paroşeni 5-0; Mi Dacia O. 4 1 11 (i n - 6 8
12- 0 8
de-al X V - lc a C ongres al U cipalele m ijlo a c e să fie ca nirea ce a avut loc Iu re ş e le g e ri p re zid e n ţia le . H a rris nerul Lupcni — Utilajul P etro Energia D. 4 .7 1 ti 1 1- ş 7
şani 0-0; Minerul Uricani — Strc-
niun ii N a lio n a le A fric a n e din nalizate spre d e zv o lta re a sec dinţa c o m a n d a n tu lu i acestei este al doilea ca ndida t o fi lul Raru 20. LG.C.L. 4 3 0 1 r,- ^ r.
4 2 0 2
Preparatorul T.
9- 6 4
T a n g u n ik a ( T A N U ) , partid dc toarelor de bază ale ec o n o baze au participat, din p a r cial după G e o rg e M c G o - llorln C. 4 2 0 2 7- 5 1
g u v e rn ă m în t. In re z o lu ţiile a- miei naţionale. tea am ericană, W illio m Ro- v e rn . D re p t fa v o rit pentru T E H E R A N . — La 26 sep tem b rîc, p rim u l m inistru al CLASAMENTUL Victoria D. 4 1 t 2 4- 7 1
d o p lale de delegaţi se re c o • ln tr-o rezo lu ţie ad op tală gers, secretarul D e p a rta m e n n u m ire este considerat în Ira n u lu i, A m lr A b bas H o v e ld a. l-a p rim it pe m in istru l Minerul U. 4 4 0 0 9- 2 8 Aurul C. 4 1 0 3 24- r. i
4 1 0 3
8-1(1 7
Victoria C.
m andă în fă p tu ire a unor m ă de congres se «arată că U n i tului de stal, R. M o rto n , m i c o n tin u a re senato ru l Ed- c o m e rţu lu i e x te rio r aî R e p u b lic ii Socialiste R om ă n ia, C o r Minerul V. 4 .1 l 0 8- 4 7 Minerul G. 4 1 0 .1 4 14 2
suri In ved ere a d e zv o ltă rii şi unea N a ţio n a lă A frica n ă din nistru de Interne, şi H e n ry m u n d M u s k îe , ca re se află nel B urtică, aflat la T e h e ra n p entru a p a rticipa la lu c ră Utilajul P. 4 2 1 1 7- 4 S Constructorul 4 0 0 4 1 l-t« n n
4 n n
■Minerul T.
consolidării co n tin u e a e c o T a n q a n ik a şi în tre g u l popor Kissinger, consilier special de m ai m ulte luni în tr-o rile C o m is iei m ix te ro m â n o -ir aniene. La c o n v o rb iri a asis Preparatorul P. 4 2 1 1 9- 7 ş Dacia D. 4 0 0 1 3-19
2-2G 0
Partngul L.
4 2 n 2 11- 6 4
nom iei T a n za n ie i şi r unei acordă sprijin m u ltila te ra l pentru p ro b le m e le se curităţii „ c ă lă to rie electo rală". El nu tat A le x a n d ru Boabă, a m b a s a d o ru l R o m â n ie i în Tran. Gloria lf. 4 2 0 2 11- 8 ÎN
ETAPA VIITOARE : Victoria
c.
mai ra ţio n a le folosiri a b o m işcărilor de e lib e ra re n a ţio naţionale, iar din partea j a şi-a a n u n ţa i tncă oficial ca n M in is tru l rom â n «1 c o m e rţu lu i e x te rio r a avut, de a Constructorul L. 4 2 0 2 n -n 3 — Preparatorul r . ; : Minerul fi. —
7-10
4 1 1 2
Minerul L.
g ă ţiilo r n a tu ra le ale tării. In nală ra re desfăşoară o luptă poneză m in istru l de extern e d id a tura. sem enea, c o n v o rb iri cu M a n o u tc h e r Eghbal, preşed in tele Minerul A. 4 I 0 .1 11-11 2 Minerul T. ; f'n nslruc.iorul —
cu ra jo a să îm p o triv a c o lo n ia T a k e o F u k u d a. A u fost discu Strrlu) H. 4 1 n 3 9-12 2 C E R.; Victoria D Horla C. ;
in te rv e n ţiile lor, de leg a ţii nu S ocietă ţii ira n ie n e de p etrol. 5i M o h a m a d Sam. m inistru de P reparatorul L. 4 1 n 3 7-12
lism ului, pentru elibera re a po tate, p o triv it unui 'c o m u n ic a t D E L H î. — N o u l g u v e rn al interne, co nsacrate s c h im b u rilo r c o m erc iale în tre cele d o 4 1 0 3 7-16 2 Dacia D. — Voinţa; LG.C.L. —
subliniat necesitatea in tro d u p oa relor şi ţărilor lor de sub oficial, „ p ro b le m e de interes F ro n tu lu i U n it din statul In uă ţări. Energia P. Energia D.; Aurul — Dacia O.
cerii unor m od ificări la d ire c d o m in aţia slrăină. reciproc". ETAPA VIITOARE: Şiroiul — Rubrică redactată de
Preparatorul L .; Utilajul — Mi
nerul Uricani; Energia — Minerul N. STANCIU
emu: n puşi p; trn hniimn u it» de m 19,2(1 (001 <lr seri;
mifinala) ;
19.15 Publicitate;
19.30 T elejurnalul do srarA;
20.(10 Reflector;
20,i:. Momente din Istoria tea
trului: „Richard n) III-
18,0(1 Emisiune lilcrarA: „ T ra lcn“ de TVilIiam Shaltes-
diţie şl actualitate11 — so p o a re ;
T ra n s fo rm ă rile in iţia le de G u v e rn u l U n ităţii P opulare al va lln d u -si toate se rv ic iile de asistenţă tehn ică şi u tila je le Ia tu ri locale, 117 pot rea liza c o n v o rb iri (a distanţă, iar 215 cietăţile culturale sAtcşti. 20,40 Clincispro/ero minute cu
Reportaj-ancheiA :
R ep ub licii C h ile 5n s tru c tu rile econom ice şi sociale ale tării se va lo a re a au ru lu i din acele tim p u ri si o b ţin în d p ro fitu ri su p li nu au nici m ăcar un stîlp de telegraf. Este e v id e n t că, în ceea 18,15 „B răţara dc aur" — c Amalia Rodrigucz;
îm b ogăţesc prin noi acle şi măsuri, h o lă rile in baza s u v e ra n i m entare. ce p riv e ş te lo c a lită ţile de mai mică im portan ţă , aşezările r u r a nm iun e-cn n cu rs |ia m e 22.55 Oameni şl fapte;
tăţii de s U t, p e nlru n c c c lc m ie a procesului de re c u p e ra re a In p ro g ra m u l de m ăsuri al G u v e rn u lu i U n ită ţii Populare, n a le sau ale In d ie n ilo r, nici nu poate fi vorba de existenţa, m ă serii pentru tineret (se 2310 Telejurnalul dc noapte.
p rin c ip alelo r bogăţii nnlurule, de în tă rire co n tinuă a sectorului ţio n a lizarea C o m p a n ie i T e le fo a n e lo r din C h ile se înscria p rin car sim bolică, a u n u i ap arat telefonic. U n alt clem ent care a
prop rie tăţii de sLil. tre o b ie c tiv e le p rincipale, av în d în ve d ere im p o rtan ţa sistem u a la rm a t m e m b rii com isiei a fost si acela câ „sistem ul m o d ern "
Recent, după o in lru n îre cu re p re ze n ta n ţii ‘ p a rtid e lo r p o li lui de c o m u n ic a ţii în an sam b lu l d e zv o ltă rii inte rn e, al plani li asigurat de IIT are c a racte ristic ile tehn ice ce le mai scăzute, în
tice care «ikăluiesc Fron tu l U n ităţii P op u lare si ai celor Hi cării si v a lo rific ă rii p ro duselo r ec onom iei naţio n ale. T re b u ie ceea ce p riv e ş te a u to m a tiza re a , din în tic a g a A m e ric ă Latină. luciul ghe(ii („ncpuhlica") ;
sindicale ale m u n c ito rilo r din teleco m u n ic aţii, p reşedintele m e n ţio n a t că aceaslă m ăsură sc im punea cu atît m ai m ult cu E x e rc itîn d a p ro ap e în e x c lu s iv ita te c o n tro lu l asupra te le LUPENI: Cazul „C. L." („Cul
S alvad o r A llc n d e n an unţat trec erea sub co n tro lu l sta lu lu i a cit, aşa cum au re le v a t o serie dc pers o n alităţi politice, m a jo c o m u n ic a ţiilo r ch ilie n e, deo arec e cele 23 la sută din ac ţiuni tural"); Dragoste şi vite/.A
(„Muncitoresc") î LONCA: D o
C o m p a n ie i T e le fo a n e lo r din C h ile (C T C ), filială a m a re lu i c o n ritatea c o n v o rb irilo r şi m esa jelo r de im p o rta n ţă n a ţio n ală erau, d e ţin u te de către stat erau n e re lc v a n te , IIT a im pus a b o n a ţi miciliul conjugal („M inerul");
sorţiu n o rd -a m e rir.n i In le rn a lio n h l T c lc p h o n e and T e lc g ra p h de regulă, în tc rc e p la te de am basada S tatelor U n ite , la S an tiag o ANIN'OASA: .Şarada („Munci-
(U T ), aci ra re pune capăt uneia din cele mai m ari surse de p ro dc C hile. lor săi tax e cu m ult s u p e rio a re m edici m o n diale. DEVA: S-a îniiinplat in re- lorese11) ; P A nO ŞEN l: Omul
P E - '
ri/n Sicrra („F.nergia") ;
fituri rea lizate dc o inii epi inderc slră in ă tn C hile. Prin co n tra ctul în c h eiat în 1930, I I T se an g a ja să doteze te S-a ca lcu lat că p ro filu rile ilicite re a liza te de IIT in C h ile • unoaştero (..Patria"); P relu TRILA: T randafiri roşii prutvu
A cum 40 do ani, sub p reşedintele Carlos Ibanez, u nul d in le c o m u n ic a ţiile ch ilie ne cu „u n sistem m o d e rn si eficient la s-au rid ic at în 40 de ani la ap ro ape 133 m ilio a n e de dolari, lapi diu If (,.Aft,V‘) ; S1MERIA : Angelica („Muncltorcs'-'1) ; VUL
Zestrea domniţei Raln („Mure
CAN: .locul rare nride („M un
tre foştii şefi de stal ch ilie n i care au as ervit ţara intereselor p a ra m e trii cei mai în a lţi ai r a d io le h n irii" . R ezu ltate le o b ţin u te care a d e te rm in a t a u to rită ţile să respingă p re te n ţiile e x a g e ra şul"): HUNEDOARA : Artico citoresc."); URICANI: Profeso
străine, In te rn a tio n a l T e le p h o n e and T e le g ra p h a în cheiat un pînă în prezent, însă, după cum rezu ltă d in tr-u n rap o rt p re z e n te la de sp ă g u b ire ale co m p an iei, ev a lu a te la 205 m ilio a n e d o lul 120 — seriile M I („SidC- rul infernului („7 N oiem brie");
Monştrii
rvirgisiul11) ;
(„Con-
mortul
e
ORAŞTIE: UAnuit
contract u m ililo r p e nlru stalul ch ilia n p rin care obţinea 70 l.i tat g u v e rn u lu i de către, m e m b rii unei com isii m iniste riale , lari. Mlructorul") : Explozie în munţi („FlacAra") ; GEOAC.ru tîAT :
sulă din a c ţiu n ile C o m p a n ie i T e le fo a n e lo r din Chite, ceea re îi sînt m ai m ult decit în g rijo ră to a re . S ituaţia C o m p a n ie i T e le fo a In aceste îm p r e ju r ă iî, g u v e rn u l preşed in telu i S a lv a d o r A l- l.,Arta“>; cA LA N : Frum oasa Renegata; HAŢEG: Elefantul
aducea p ro filu ri fabuloase. M a i m ult, in co ntra ctu l în cheiat cu nelor din Chile, au decla ra t m e m b rii com isiei, este co m ple t h a o lende a h o tă rîl sâ preia co n tro lu l asupra C o m p a n ie i T e le fo a n e Varvara („II Iunie11); GHE Slowlv („Popular"); BRAI) :
Eu, Franclsk Sltnclna („Stea
ŢAR: Departe de lumea dc7.-
stalul chilian, considerat, de altfel, oneros chiar de că tre sec tică in sectorul tehnic, eco n o m ic si al p ro b le m e lo r de m uncă, lor, m ăsură pe care c h ilie n ii o ap reciază ca pe un e v e n im e n t lântui'A — senili’ 1-11 („Mine ua ioşlc“); GURABAnZA* In
to are le cele m aî rea cţio n a re din tară, IIT a introdus nşn-num i- rep re ze n tin d un pericol im in en t p e n tru te le c o m u n ic a ţiile c h ilie care ac ce lerea ză procesul s c h im b ărilo r în fizionom ia ec o n o m i rul"): PETROŞANI: Cum am ghearele Invizibile ale dr. Ma-
rAzhoi
Il-lea
declanşat
al
b usr
(„Minerul"); ILIA: Ar-
ta „cla u ză -au r", prin care se apăra au to m at de orice d e v a lo r i ne. P otriv ii da lelo r, din 438 de lo c alităţi u rb a n e cu peste 5 000 că şi so cia l-p o litică a ţării. mondial („7 Noiembrie'') ; Pe mnmla şl Calul alb („Lumina").
zare a m onedei n a ţio n ale chiliene, p rec u m $i a dola ru lu i, echi- de locuitori, d o a r 106 au instalate c e n tra le telefo n ic e cu le g ă LEONARD MEHEDINJI
Bedacjla şl administraţia ziar ului i Deva. str. Dr. P. Groza. ni. 35. Telefoane nr. 1 23 17 91 1 15 09. Tlparnli întreprinderea poligrafică Deva.