Page 97 - Drumul_socialismului_1971_09

PROLETARI D IN T O A T E ŢĂ R ILE . U N IŢ I-V A !

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN

ANUL XXII. Nf. 5202 MIERCURI 29 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI Comunistul Aurel Flllpaş, rectificator (a F. C. Orăştlo, se nu­
mără printre evidenţiaţii secţiei sculArle.

. DIN ZORI §1PIIA-I SLABA, Cofe înalte la producţia de cărbune I Lucrări pentru

Aslgurind o creştere me­
ză convingător
strădania
die a randamentului cu 176 minerilor sectorului III, întreţinerea drumurilor
i 1 kg/post. sectorul III al mi- pentru înscrierea unor rea­ Duminică, un număr de 65 dc cetăţeni, in frunte cu
MATE UMAIE SI MIJLOACELE MECAIIICI : în prezent, o depăşire a întreaga mină din Petrila. tovarăşul Pavel Fechete, secretarul Consiliului popu­
lizări prestigioase
nei din Petrlla a acumulat.
pentru
de la Începutul anului plnă
Alături de minerii secto­
lar al comunei Mărtineşti. au participat Ia întreţinerea
tras de peste 5 000 tone.
neri din Petrila
şi-au con­
j j producţiei de cărbune ex- rului amintit şi ceilalţi mi­ drumului dintre satele Jelcdinţi şt Mărtineşti. Şoferii
Augusiin Tălpaş. Viorel Găulea şl Victor Tănasc, de
i > Din această producţie su- centrai efortul pentru ca j j la autobaza T.A. Orăştle, au transportat pe acest drum
plimentară peste 1 000 to-
din abataje
randamentele
LA SI ■ ; ne s-au realizat numai in cărbune extras. • j Iar, Adam Busuioc. Adam Ferencz, Alexandru Bekeş.
50 mc dc pietriş. Sătenii, dintre care amintim pe Ioan
să se oglindească fn depă-
prima Jumătate a lunii sep­
Ştrl cît mal substanţiale de
Emil Ilu şi Aurel Bunea. au făcut lucrări de întreţine­
tembrie lapt care ilustrea­
re a drumului pe o lungime de 1,5 km.
g | Cooperatorii din Cristur au recoltat In aceste zile frum oa se de sarcini $î ră s p u n d e ri co n c re ­ Mobilizare activă pentru
toam nă, ţă ra n ii c o o p e ra to ri şi te pe o a m e n i şi fo rm a ţii de
m e c a n iza to rii răspund prin lucru, ac ţio n e ază în m od e ­ Răspund
porumbul de pe 40 ha, au semănat 20 ha cu fapte scrisorii ad re sa te de n e rg ic şi asigură p rin m ă s u ­
to varăşul N ic o la e C cauşescu rile o rg a n iza to ric e şi p o litice lu ­ B u i i
orz şi 35 ha cu griu o rg a n e lo r de partid şi de stal, ate ca m u n ca să s e . de siă şo a re ndeplinirea sarcinilor de cnemarn
tu tu ro r o a m e n ilo r m u n cii din în ir-u n ritm susţinut, din
a g ric u ltu ră . zori şi p în ă seara tîrzîu, să muncii
In m a jo rita te a u n ită ţilo r o- nu se irosească nici un ceas.
La C.4.P. Oevo s-o terminat de recol­ g ric o le socialiste se m u n c e ş ­ nici o zi de m un că.
te cu m u lt spor, folosindu-se In g in e ru l şef al c o o p e ra ti­
din plin to ate fo rţe le u m a n e vei. to va răş u l In o c e n ţiu T e - patriotice
tat sfecla de pe întreaga suprafaţă de 50 ha si m ijlo a c e le m e c a n ic e la tea, ne-a rela tat, că pîn ă la
slrinsul, tran s p o rtu l şi d e p o ­ 28 s e p te m b rie a.c„ d a to rită ! La căm inul cultural din Zam,
şi s-au transportat 1 100 tone din producţia zita re a rec oltei, la p re g ă tire a h ă rn ic ie i m e c a n iza to ru lu i D o - I un modern obiectiv şl nujloc
te re n u lu i şi în s ă m în ta re a c u l­ ru G h e o rg h e , a c o o p e ra to rilo r j dc culiurâ pentru localnici.
unde sc lucrează zl de zl prin
tu rilo r. F ie c a re oră, fiecare Ion H o r v a t K s ik i şi P etru O sarcină de p rim ă im p o r­ to are u n ele m aşin i şî u tila je Pe v iito r v o m m e n ţin e r it ­ j m uncă patriotică pentru a-1
rezultată zi de m u n că se c o n cretizea ză D a v îd s-a te rm in a t de s e m ă ­ tantă şi u rg e n lă pe n tru toate au produs nu m ai pe n tru e x ­ m ul în ca re ne -a m an gren at, : term in a cît mal urgent, o rg a ­
nizathle U.T.C. din localitate,
acum In m iile de tone de p r o ­ nat în tre a g a su prafaţă p la n i­ În tre p rin d e rile , pe n tru toţi port. A tît g a te ru l d ia m a n ta t, astfel ca în p rim a ju m ă ta te ! ; sub Îndrum area com itetului co-
duse rec o ltate , în su tele de ficată de 20 ha cu orz. p re ­ factorii c a re c o n cu ră la r e a ­ cît şi g a te ru l nr. 5, c ă ru ia i a lu n ii d e c e m b rie să p u te m ; num ai al U.T.C., răspund cu cln-
h e c ta re în s ă m în ţa te , în c a n ti­ cu m si 35 ha cu g riu . D e a ­ lizare a şi liv ra re a p ro d u s elo r s-au a d ap tat p ln z e u zate cu ra p o rta în d e p lin ire a sa rcin ilo r ; ste la ch em area muncii. Ast-
tel. In zilele dc io şl n sep-
§§ Depufcrf// din comuna Beriu participă tă ţile tot m ai m a ri de fu ra je sem enea, s-a re c o lta t p o ru m ­ pe p ie ţe le e x te rn e este în d e ­ pastile de dia m a n t, au lucrat v a lo ric e dc e x p o rt p re v ă z u te ; : lem bric 1071. un n u m ă r de 42
strîn se si însîlozate. bul de pe 40 ha. iar de pe p lin ire a cu rig u ro z ita te a p la ­ din plin la tăierea b lo c u rilo r p e n tru acest an. tineri au ercctunt peste 120
La c o o p e ra tiv a ag rico lă de 20 ha s-au tăiat şi tra n s p o r­ n u lu i de e x p o rt. În c a d ra re a pe n tru p ro d u c ţia de p la ca je N e în d o ie ln ic , im p e ra tiv u l în ­ I orc m uncă pairiollcă la cură-
(enla tn exteriorul căm inului1
j
activ la munca de pe ogoare p ro d u c ţie din C rîs tu r se des­ tat co cenii care au şî fost res p o n sa b ilă a fie căre i în t r e ­ d e stinată b e n e fic ia rilo r e x ­ d e p lin irii in te g ra le a p la n u lu i Sl aran jarea m aterialelor ne-
făşoară zi de zi o a c tiv ita te însilo zati. P în ă acum s-au fă­ p rin d e ri în re a liz a re a acestei terni. Prin a d a p tă rile ce le-am de ex port, sub aspect valoric, ■ ! ccsare pentru construcţie. S-nu
evidenţiat in m od deosebit u-
susţinuta. O rg a n iz a ţia de p a r­ cut 200 lone de siloz faţă de n e ces ităţi im p e rio a s e im p u n e făcut, p rin a s ig u ra re a cu c a ­ tre b u ie abordat cu toată răs­ leclştli Nîeuşor noinru, Euirc-
tid (s e c re la r A rp a d F u rc a ) şi c o le c tiv e lo r de m u n c ă să a c ­ dre de specialişti p e n tru g a ­ p u n d e re a . D a r in acelaşi tim p | nla Ocoş, Valcriu Milmt, Do­
Activitate susţinută pe ogoarele C.4.P. consiliul dc c o n d u ce re (p re ­ ţion e ze cu toată e n e rg ia ast­ terul tip „9 M a i" am reuşit tre b u ie u rm ă rită cu m in u ţio z i­ . I rin Sirb, Mlrcea Haiduc, Ma- .
riana Tacob şi alţii, dlnd do- I
şedinte Ioan P eler) au a c o r­ fel în e ît p rocesul de fa b ric a ­ să red u cem tim p ul dc Io ie r e tate în d e p lin ire a p ia n u lu i sor­ : vadă dc multă pricepere $1 ]
dat o ate n ţie d e osebită o rg a ­ (Continuare în pag. a 2*o) re. c o n tra c ta re şi liv ra re a al b lo c u rilo r de la 3 zile la tim e n tal, c a lita tiv şi din I spirit gospodăresc. !
Orăştioara de Jos nizării m u n cii, s ta b ilirii de prod u s elo r d e stin a te e x p o rlu - num ai 16 ore. E v id e n t, aceste punct de v e d e re al eficie n tei. \ In felul accstn tinerii noştri
luî să se d e s făş o are cu m a x i­ m ăsuri au c o n trib u it la o b ţi­ C e rin ţa de a s u p lim e n ta v o ­ se achită do sarcinile tra sa ­
m u m de e fic ie n ţă p e n tru spo­ nerea u nor sp oruri în s e m n a te lu m u l p r o d u c te ! ex p o rtate , I te In recenta plenară a confl­
ictului com unal al U.T.C., un-
rire a resu rselo r v a lu ta re ale de p ro duc ţie. O ate n ţie d e o ­ p e n lru cîştîgavca unei la rg i dc flecare şl-a luat an g aja­
tării. sebită am ac o rd at-o si a m b a ­ c o m p e titiv ită ţi pe p ia ţa e x ­ mentul să contribuie mal mult
la în frum useţarea com unei Şl a
In . acesl c o n text, sarcini la je lo r în care an\ e x p e d ia t satnior. Tovarăşii Antouina Li­
de seam ă îi re v in şi în tr e ­ produsele, astfel că în u ltim a ternă, o b lig ă la lic h id a rea ga. Z eanu Han. Nlcolac M ora­
p rin d e rii „ M a r m u r a " S im erîa. pe rio ad ă nu am în re g is tra t grab n ică a u n o r n e a ju n s u ri rii» şi-au propus să mobilizeze
D acă la s fîrş itu l p rim e lo r opt re fu zu ri sau re c la m a ţii. P a­ care încă se m a n ife s tă la tinerii Ia acţiunile patriotice
ori dc cîtc ori va fi nevoie
lunî c o le c tiv u l în tre p rin d e rii rale l cu acestea, n e -a m c o n ­ „ M a r m u r a " în special în des­ pentru a contribui cu loaiA
în re g is tra o n e în d e p lln ire a ce n trat e fo rtu rile p e n tru o forţa tinerească la lufrum use- j
p la n u lu i, de e x p o rt în e x p r e ­ ju d ic io a s ă prosp ecta re a pie ţei făş urarea ritm ic ă şî in te n siv ă tarea şl dezvoltarea comunei. j
sie v a lo ric ă. în luna s e p te m ­ e x te rn e $i pe n tru o c o n tra c ­ ILIE COJOCARU
b rie res tanţa a fost re c u p e ra ­ tare av a n ta jo a s ă . Ţ in să m e n ­ FLORIN DRAGULICI
tă, astfel în e ît la s fîrş itu l t r i­ activist al Comitetului judeţean :
m e s tru lu i al IlI - le a în tr e p r in ­ ţione z că in d ic a to rii de e fi­ al U.T.C. lj
d erea ra p o rte a z ă în d e p lin ire a cienţă a e x p o rtu lu i prezin tă (Continuare-in pag. a 2-a)
in te g ra lă a sa rcin ilo r de e x ­ n iv e lu ri pozitive.
port a fe re n te p e rio ad e i ce s-a
scurs de Ia în c e p u tu l an u lu i.
— A ce st lucru este u r m a ­
rea p re o c u p ă rii de care a dat
d o v a d ă o rg a n iza ţia n o a stră
de partid, c o m ite tu l de d ir e c ­ PRIN AUTOUTILARE St REZOLVĂ CU FORTE
ţie, În tre g u l c o le c tiv p e n tru
a s ig u ra re a tu tu ro r c o n d iţiilo r
te h n ic o -m a te ria le si o rg a n iz a ­
torice p riv in d e x p o r tu l — ne
spunea A d a m T o d o r, s e c re ta ­ PROPRII PROBLEMELE PRODUCŢIEI
rul c o m ite tu lu i de partid. P o ­
Fertilizarea terenului este un factor decisiv in sporirea p ro d u cţiei de griu la hectar. La rea liz a re a ... bune condiţii . - —
—
. . . .
crArii respective, pc ogoarele C. A.P. Sirbi, o contribuţie de s e a m ă şl-au adus-o m ecanizatorii Aj-on Lazâr. Rom an Olaru. Ion triv it in d ic a ţiilo r p rim ite din O uztnă care înlocuieşte pă­ p ro lco u n tu l Ştefan Coslln şl gur muncitor poale suda zilnic
Si&nilâ si Goro Francisc p artea C o m ite tu lu i ju d e ţe a n duri Întregi. Acesta este sensul maiştrii Ion Ccnuşc Şl Mihal 400—600 dc (uburl pentru sillpl.
de partid, c o le c tiv u l n o stru existenţei Fabricii de stîlpl Ivi - Calistru, căruia i-a fost dată In acelaşi atelier va fi creat In
a a n a liza t critic, la m ijlo c u l draullcl din Vulcan, creaţie din sarcina proiectării şi executării curind un alt aparat tic sudură
ultimii ani, orientată spre ex­
acestei luni, c a u ze le ca re au tinderea susţinerii metalice in secţiei de galvanizare. S-a lu ­ bi flux, cu randament mult mal
marc. Aici sc vor putea realiza
crat cu m are intensitate, iar a ­
d e te rm in a t ră m în e r ile în u rm ă exploatările carbonifere. Aici cum, dc cltcva zile, secţia sc şl suduri dc ncmctale, ceea ce
lucrează un colectiv care şl-a află In producţie. întregul p ro ­ sporeşte eficienţa secţiei.
şi a tre c u t la g ra b n ic e m ă ­
pus la inimă sarcina dezvoltă­ ces de producţie este a u to m ati­ înainte de n fl supuse asam­
suri de red re sare . A m folosit rii şi utilării unităţii. Fabrica­ zat. Tuburile ce trebuie să stră ­ blării sub forma stilpllor hi­
în această p e rio a d ă m a i in ­ rea stilpilor hidraulici este \m bată procesul de acopcvirc ln- draulici, tuburile sudate trebuie
proces nu tocmai simplu. CI crâ din baie in baie, staţionea­ supuse încercărilor dc rezisten­
tens c a p a c ita te a în tr e p r in d e ­ presupune dotare tehnică cores­ ză In flecare din ele exact cit ţă. Pcnlru aceasta, colectivul
rii p e n tru p ro d u c ţia d e stinată punzătoare unei producţii cres- trebuie, sub supravegherea u ­ dc aici a creat, prin mijloace
clnde şi dc înaltă calitate. Mul­ nul singur om. Aici se reali­ proprii, un ştand de încercări.
e x p o rtu lu i. In c a rie re am r e ­ te instalaţii trebuiau aduse din
p a rtiza t d ispeceri c a re să u r ­ străinătate cu bani grei. Colec­ zează acoperiri galvanice pc o Sudura este supusă unei pre­
siuni dc 400—450 de atmosfere,
su p rafaţă de circa DO 000 m p dc
m ărească atent şi e x ig e n t e x ­ tivul de ingineri, maiştri şl tub u ri pc an. în timp cc in abataje presiunea
muncitori de aici şi-a asumat Spre deosebire dc secţiile si­ pc un stilp nu depăşeşte 300—
trag e rea b lo c u rilo r d in zăcă-
răspunderea soluţionării cu for­ m ilare din ţară, in secţia dc Ia 350 dc atmosfere. Plnă acum, un
m în t ia r în secţiile p re lu c ră ­ te proprii a principalelor pro­ Vulcan se realizează acoperiri procentaj extrem dc scăzut de
bleme ce vizoază auloutilarca. nu num ai eu zinc, ci şi cu c a d ­ suduri a fost respins la acest
Fabrica avea nevoie de o sec­ miu, de rezistonţă m ult sp o ­ ştand, dar asigurarea unei sus­
ţie dc acoperiri galvanice. Un rită. ţineri corespunzătoare este aici
inginer a fost trimis in Ceho­ Tot de curind a Intrat in o preocupare importantă.
slovacia unde a vâ2ut o secţie funcţiune aici o secţie de su ­ Colectivul Fabricii dc stllpi
la u n ita te a „L a c to -b a r", c o n ­
A d ic ă serveşti ce
vrea
e unde mergi. prin barm ana, nu ce doreşti, p e n ­ soţia responsabilu lui, că lip ­ pe n tru sim plul m o tiv că re s ­ dusă de G rig o re C u cu . similară. încă de pe atunci cl dură au tom ată In m ediu de bio­ hidraulici din Vulcan este Do­
a spus că la Vulcan vor con­
P peste aşa să fie ? scrie pe afiş, dar dosirea u ­ zionat cu aşa ceva), ca şi a­ ca rn e tre b u ie să servească alcătuit un colectiv format din rat creează o sudură dc m are cere. C. A.
xid dc carbon. Maistrul Maiyuş
n-a
fost
a p r o v i­
tării să soluţioneze şi alte pro­
ponsabilul
seşte? „ N u p rim im bacsis“ ,
toate magazinele, res­
strui una mal modernă. A fost
bleme pc care producţia le va
Francisc susţine că acest ap a­
de
în tre b a tă c îte g ra m e
tru că „lipseşte". O a re chiar
taurantele, unităţile de
tunci cînd o rg a n u l de c o n ­
Scroban,
inginerul Alexandru
ie ftin e şi
nor m ă rfu ri mai
eficienţă şi uniform ă. Un sin­
prestaţii de servicii.
în c io rb a de v ă c u ţă , b u c ă tă ­
trol a trecut la a ra n ja re a v i ­
m ai căutate fa v o rize a ză ciş-
O rg a n e lo r de co ntro l din
tot au apărut afişe pe care
reasa a răspuns c o r e c t : „50
scrie cu litere mari : .,Nu
de g o ale şi Ia şterg erea p ra ­
torul. vrea, nu vrea, le p lă ­
ral de stal pe n tru co n tro lu l
primim b a c ş i ş B a a înce­ c a d ru l In s p e c to ra tu lu i g e n e ­ lig u ri pe care tot c o n s u m a ­ trinei cu sticle p lin e in loc g ra m e " . C în d a fost ru g a tă
să pună pe taleru l c în ta ru lu i
put să nt se dea şi rest. pi­ (v a i ce cîn ta r p e n tru a lim e n ­
că la ultimul bănuţ, să ni t e ! ) b u cata cea m a i m are,
se prezinte bonuri corect în­ la aleg e re , n-au ie şit d e cît
tocmite. Te bucuri sincer 30 de g ram e. A d ic ă , din
cînd vezi asemenea fapte.
Dar, in aceeaşi măsură, tc Ciubucerii de după două ciorbe, bu c ătăre as a E-
revoltă atitudinea unor lu­ ca te rin a H e n ric h făcea trei
crători din comerţ care. in şi nu fără ştirea şefului, c a ­
spatele afişului „Nu primim l e a v ă zu t carnea. C it
b a c ş i ş î ş i creează delibe­ -R a id a n ch e tă - despre ciorba p ro p riu-zis ă,
rat împrejurări din care pro­
fită. „ciupind" consumatorul, b u c ătăre as a se dă de gol.
încâlcind flagrant prevederi­ — O în tă re s c cu zeam ă de
le legii. pe oasele fără v a lo a re .
N-AVEM, c a lită |ii prod u s elo r şl o rg a ­ teşte. C ă v re a responsabilu l fului. D e m ă tu ra t nu s-a m ă ­ „Fără v a lo a re " de in tra re
nu
turat. A ce asta însă
î n ­
n e lo r de m iliţie nu le v i ­ şi b a rm a n a 1 p e n tru respo n sa b ilu l u n ită ţii,
seam nă că nu era nevoie, ca
LIPSEŞTE ! ne a crede. Se trece la v e ­ nu şi p e n tru c o n s u m a to ru l
rific a re a m a g a zie i de m ină. ORICE SERVICIU şi de d e b a ra s a lu l m eselor.
Şi, cum orice servic iu se care plăteşte p o rţia cu 4,75
Barul „D a cia ", al O fic iu lu i R esponsabilul, V a s île Bălan, SE PLĂTEŞTE plăteşte, respon sa b ilu l a fost
Judeţean de tu ris m cunoaşte nu şlie pe unde să scoală n e vo it să plătească si el. lei. C e-o fi făc în d cu ban ii
o aîlu e n tă m a re de co n su ­ căm aşa. S in i aduse Ia v e d e ­ C o n s u m a to rii aflaţi In lo ­ Prea erau m u lte nereguli. încasaţi pe p o rţiile „c iu p i­
m a to ri. C în d v a , aici era c u ­ re 46 pachete „ A m ira l" , 100 cal au răm as m ira ţi cind o r ­ te" ? — la zi se cam adună,
rat, plăcut. T e sim ţeai bine pachete de ţigări „D ip lo m a t", g a n ele de co n tro l au trecut N u m a i că ar treb u i ca şi şi zile slnt m u lte — şlie el
si găseai o cafea bună şi m ai m u lte pachete m ari de co nducerea O .J.T. să pună
b ă u tu ri după p re fe rin ţe . A ­ ' lig ări străine şi... 600 lei. să facă a p ro v iz io n a re a u n ită ­ p ic io ru l în prag şi să-l d e ­ responsabilu l, dar nu v re a
ţii în cel m ai strict Înţeles
cum nu prea te în d e a m n ă N ic i una d in tre aceste ţigări al c u v în tu lu i. A fost adusă te rm in e pe responsabilu l u- să spună. N ic i cu sm în lîn a
in im a, dar m ai ales m od ul nu se găsea la bar. nu spune cum „ d e v in e " de
cum e g o s podărită unitatea, — Locul acestor bani nu şi pusă la frig id e r apa m in e ­ n ilă ţii să-şi gospodărească are proprietăţile ... ia u rtu lu i.
cum eşti servit. prea este în m agazie... rală despre care b a rm an a u n ita te a aşa cum trebuie.
— Lin coniac „ V ra n c e a " , — Sînt bani încasaţi pe spunea că „lipseşte", şi co- (A s a glăsuieşte b u le tin u l de
vS rog. ţigări. .n ia c u l „ V ra n c e a " , şi ţig ă rile DIN DOUA CIORBE an a liză o rg a n o le p tic ă . Cică,
aflate în m agazie. Ba s-a fă ­
— N -a v e m , lipseşte, ră s ­ — V în d u t e In... m a g a z ie ? in loc de 65— 80 de grad e
punde barm an a . A v e m co­ — A m fost rugat să le re ­ cut şi cafea bună. Cu o sea­ SE FAC TREI, IAR T o rn e r, cit tre b u ie să aibă
niac străin, rec o m a n d ă ea. ţin... se ex plică res p o n sa b i­ ră în a in te s-a se rvit o lic o a ­
— U n pachet de ţigări „ A ­ lul. re ca re nici c u lo a re — de- SMINTINA CAPATA s m în tîn a aciditate, cea v în -
m ira l" vă rog, solicită p o li­ — Si co m p o tu l de ananas? cum gust — de cafea nu
ticos un tînăr. avea. S u rp riza a fost însă CALITĂŢILE... S. POP
— C o m p o tu l nu. N u m a i m a re alunei cînd s-a scos la
— Lipseşte, v in e .p ro m p t ţig ă rile „ A m ira l" . iv e a lă şi palinca, şi v in u l IAURTULUI
răspunsul. In beci sînt găsite nu m ai
— A tu n c i „ D ip lo m a t1'... puţin de 40 de sticle cu c o ­ „C o te ş lî" pe n tru şpriţ (n u m ai (Continuare in pag. a 3 o)
— N u . ,L id o " sau „A rb o - niac „ V ra n c e a " . D e ce-o fi că o sticlă de „ M u r fa tla r " nu ^a şi povestea cu „H o c u s-
rîa". spus b a rm an a Elena Bălan, prea a v e a ce căuta în local, pocus", aşa şi cu ciorba de
Noua secţie de galvanizare a Fabricii de fitilpt hidraulici Vulcan. Foto: V. onoiu
— u ■