Page 99 - Drumul_socialismului_1971_09

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 202 • MIERCURI 29 SEPTEMBRIE 1971 3

deni: 14,00 Compozitorul săptflml-
nll — Joscpli l i a y d n ; 14.47 M u­
Contribuţie sporită la îmbu R / m m zică p o p u lară: 15,00 Buletin dc
ştiri; 15.03 100 dc legende ro m a­
neşti; 15,30 Pagini vocale şl or­
chestrale din muzica de estradă:
1C.00 R adiojurnal; 10.15 Cîntcce şl
PROGRAMUL I; C,00-9,30 Muzi­ şoarft; 10,SO Publicitate radio:
Drelucrărl corale: 10 30 Muzică u-
că şl actualităţi; 9,30 Viata cărţi­
nătăţirea activităţii unităţilor lor (reluare); 10.00 Buletin dc Concert de muzică populară:
17.30
tineretului;
i 7,00
Antena
Şttrl; 10.05 Melodii populare; 10.30
Vreau să ştiu; 11,00 Buletin dc
18.00 Orele scrii; 20,00 Tableta dc
ştiri; 11,05 Cîntrt form aţia Omega; seară: 20,05 Zece melodii p refe­
IMS Consultaţie Jurid ici; 11.30 rate: 20.40 CîntA Nleolac Sabău şl
P rogram de cintece; 12,00 Melodii Florea VolnlcilA; 20.53 Ştlinta Ia
de ocrotire şi educare a copiilor Nash; 12,10 Recital de o p eră; 12.30 zl: 21.00 Revista şlagărelor; 21,30
Billy
in terpretate dc form aţia
Mic concert Hoendel: 22,00 R adio­
ju rn al: 22,30 Concert de
seară:
IntUnlre cu melodia p o p u lari şl
Interpretul preferat; 13,00 Radio­ 22,53 Moment poetic; 23,00 Con­
Ocrotirea mamei şl a copi- ilor 11 se asigură asistentă prin muncă patriotică a in­ ju rnal; 13,15 A vanprem ieră coti­ cert dc seară (co n tin u are): 24.no
Buletin dc ştiri; 0.03—G.00 Estrada
Jului constituie nn obiectiv medicală şl medicamente în ventarului moale, amenajarea d iană; 13,27 Cintecut e pretu tin ­ nocturnfl.
de seamă al politicii partidu­ mod gratuit. Aceasta este una localurilor, curţilor şi terenu­
lui şi statului nostru şl se din multele binefaceri ale so­ rilor de joacă pentru copii.
caracterizează prin multiplele cialismului de care se bucură De asemenea, ele sprijină
măsuri luate pentru Îmbună­ Întregul nostru popor. acţiunile de educare a ma­
tăţirea asistentei medicale, de Avem şi unităţi destinate melor şi copiilor. Astlel, co­
îngrijire şl educare a celor îngrijirii şi educării copiilor mitetul de sprijin de pe lingă
mai mici cetăţeni ai patriei în timp ce mamele lor se află căminul fabricii „Vidra" a A N G A J E A Z Ă
noastre. Acestui scop îi slnt la muncă In întreprinderi şi participat la amenajarea
destinate, an de an, fonduri instituţii. In prezent funcţio­ curţii, plantarea de flori. a- Un electrician autorizat
tot mai Însemnate şl, ca ur­ nează un număr de 4 cămine raenajarea sălilor şi dormitoa­
mare, baza materială a uni­ relor, organizarea de specta­
tăţilor de ocrotire a sănătăţii, cole pentru copii (filme, din- RELAŢII : SERVICIUL PERSONAL,
îngrijirii şl educării copiilor Din activitatea filme, teatru de păpuşi), pre­
cunoaşte o continuă dezvolta­ cum şi Ia organizarea unor STR. TRAIAN VUIA, NR. 49.
re. Comitetului orăşenesc programe adecvate cu prile­
In acest scop s-au construit jul zilelor de 8 martie si 1
şi se construiesc spitale noi, iunie.
moderne şi bine utilate, poli­ al femeilor Orăştie Comitetul de sprijin de pe
clinici, dispensare, prevento- lingă căminul fabricii chimice For fa
rii, creşe şi grădiniţe, caşe ale a confecţionat 12 perniţe pen­ colectivului
copilului ce slnt Încadrate cu de zi, 5 grădiniţe şi o casă tru copii, grătare de lemn la ÎNTREPRINDEREA pentru livrarea
personal de specialitate. Ase­ a copilului. Comitetul orăşe­ spălătoare, draperii pentru
menea instituţii îşi desfăşoară nesc al fpmeilor a luat sub perdele şi lăzi pentru lemnele PRODUSELOR PETROLIERE TIMIŞOARA,
activitatea şl in oraşul nos­ patronajul său aceste unităţi, de foc. Din iniţiativa acestui
tru, Intre acestea se numără mobilizînd, împreună cu con­ comitet s-a făcut o vizită cu cu „tinereţea DEPOZITUL HUNEDOARA,
un spital cu o capacitate de siliul orăşenesc al sindicate­ copiii la locurile de muncă
peste 240 locuri, cinci cir­ lor, comisiile de femei pentru ale părinţilor lor din fabrică.
cumscripţii sanitare şi se a-şi spori contribuţia la îm­ La căminul nr. 1 din oraş co­ S e v o r b e a la B r a d — l o ­ ele v i r s t a lui işi p r e g ă t e s c C. R a r e 25 d e a n i şi n u B-dul Traian, nr. 14, telefon 1385
lucrează intens la ame­ bunătăţirea activităţii acestor mitetul de sprijin a dai aju­ c u l u n d e am î n t r e p r i n s a n ­ l e c ţ i i l e s a u î n v a ţ ă o m e s e ­ l u c r e a z ă . F r a t e l e să u , p r o f e ­
najarea noului local al po­ instituţii. Femeile din oraşul tor la rezolvarea unor pro­ c h e t a d e f a ţ ă — d e s p r e a-' rie, T u c lo r v a g a b o n d e a z ă . sor , a p r o m i s că in c i r c a 2 Angajează un electrician autorizat
liclinicii care se preconizează nostru au participat în mod bleme de ordin gospodăresc, n u m i ţ i t i n e r i c a r e ş i - a u p i e r ­ C o l i n d ă s t r ă z i l e f ă r ă n ic i o l u n i il v a c o n v i n g e s ă - ş i
să fie dat in folosinţă pînă Ia activ la acţiunile de vaccina­ la organizarea de acţiuni cu dut... t i n e r e ţ e a ! E x p r e s i e a - ţ i n t ă , ii p l a c e c o m p a n i a u ­ c î ş t i g e sin gu r.. . existenţa! pentru întreţinere. Salarizarea conform
slirşitul acestui an. Numărul re, control periodic, de igienă caracter educativ, a confec­ p r o a p c i n a c c e p t a b i l ă şi, t o ­ n o r i n d i v i z i d u b i o ş i cu „ex­ N u i n t r ă m in a l t e a m ă m n i - H.C.M, 914/1968.
de medici care veghează la şi salubrizare, de îngrijire şi ţionai un număr de 20 perni­ tu ş i, re a lă . E a f u s e s e p u s ă perienţă" i n t r - o a s t f e l d e te. î n t r e b a r e a ce s e p u n e e s t e
sănătatea populaţiei a ajuns educare a copiilor. Au lost ţe. O activitate hună desfă­ i n c i r c u l a ţ i e d e c î ţ i v a t i n e r i v i a ţ a . T r e b u i e s p u s că a ­ a c e e a d e a şt i c a r e e s t e „a r ­ (240)
la 31, iar al cadrelor medii organizate un număr de 11 şoară şi comitetul de sprijin — u n n u m ă r i n f i m f a ţ ă d e c e a s t ă „ e x p e r i e n ţ ă " n u c o n - m a " c e a m a i e f i c a c e pcantru
sanitare şi auxiliare la 165. comitete de sprijin care cu­ de pe lîngă casa copilului. n u m ă r u l d c 4 600, ci ţi e x i s t ă î n d r e p t a r e a u n o r a s t f e l d e
Pe lingă spitalul din Orăştie, prind peste 115 lemei, precum Acesta s-a îngrijit de repara­ în a c e a s t ă z o n ă a j u d e ţ u l u i t i n e r i ? R ă s p u n s u l n i l-a
mai funcţionează şi o secţie şi unul pe Ungă cantina de a­ tul lenjeriei, organizarea de n o s t r u — c a r e r e f u z a u să s e d a t N i c o l a e P a n t e a , secreta­
de pediatrie şi o maternitate, jutor popular. Prin activitatea excursii, precum si de stabi­ a n g a j e z e î n p r o d u c ţ i e o r i i şi Educarea prin rul C o m i t e t u l u i o r ă ş e n e s c
unde copiii primesc asistenţă lor, femeile au contribuit la lirea de legături intre copii şi p ă r ă s e a u l o c t i r i l e d e m u n c ă al U .T .C . B r a d .
medicală gratuită. Se cunoaş­ folosirea mai chibzuită a fon­ familiile din oraş. Asemenea i m e d i a t d u p ă a n g a j a r e . C u muncă şi — N o i n m a p e l a t i n t o t - ÎNTREPRINDEREA DE CENTRALE
te, de altfel, că în ţara noas­ durilor alocate de stat, la acţiuni ou întreprins şi cele­ ce s e o c u p a u s a u , m a i b i n e - d e a u n a la f o r ţ a c o l e c t i v u l u i
tră femeilor gravide si copi­ confecţionarea şî repararea lalte comitete de sprijin din z is , c e f ă c e a u a c e ş t i , c i ţ i - şi r e z u l t a t e l e a u f o s t d i n c e ­
v a " t i n e r i ? U m b l a u h a i - h u i pentru muncă le m a i bune. Adică, t i n e r i i
oraş.
p e s t r ă z i , s t ă t e a u o r e î n t r e g i — c h i a r o p a r t e d i n c e i
Sint însă şi uncie neajun­ i n c a f e n e l e şi r e s t a u r a n t e . d e s p r e c a r e a m d i s c u t a t
suri cărora noi. împreună cu S u r s a l o r d e t r a i e r a b u z u ­ a i c i — a u f o s t a n g a j a ţ i in str. Napoca, nr. 2
Ritm intens de lucru pe şantierele consiliul orăşenesc al sindica­ n a r u l p ă r i n ţ i l o r , al fr a ţi lo r .. . stă în a l t c e v a d e c i t i n t r - u n c o l e c t i v e d e m u n c ă p u t e r ­
lelor, conducerile întreprinde­ Ia tă , d e c e s e s p t m e a d e s ­ c a z i e r b i n e „d e z v o l t a t " la n i c e , c u o î n a l t ă ţ i n u t ă m o ­
de construcţii rilor şi organizaţiile sindicale p r e e i că şi-au p i e r d u t t i n e ­ t r ă i e ş t e d i n P e t r u , d e 19 a n i, r a l ă , c a p a b i l e s ă - i a d u c ă p c A N G A J E A Z A
m i l i ţ i e . C
din unităţile de producţie
si
c a l e a
a c e s t
c e a
In
b u n ă .
r e ţ e a !
m a m e i
p e n s i a
inslitutii, trebuie să le găsim sa le . A f o s t a n g a j a t la I M . s e n s . a m f o s t s p r i j i n i ţ i d e © in g in eri şi tehnicieni în specialitatea con­
La îndeplinirea cu 12 zile unor lucrări la edificiile so­ A fi t i n ă r p r e s u p u n e a a ­ c o m i t e t u l o r ă ş e n e s c d e p a r ­
înainte de finele primelor ci a I - cu 11 ii râie ce se constru­ o soluţionare corespunzătoa­ v e a d o a r o a n t t m i t ă v i r s t ă ? B a r z a , i n s ă ş i- a p ă r ă s i t l o ­ t i d , d e conducerile î n t r e ­ strucţii hidrotehnice sau construcţii industriale;
re. Aşo, de exemplu, este ne­
trei trimestre a planului de iesc Sn judeţul nostru. Se cesar ca triajul epidemologîc I n n i c i u n c a z , n u ! A fi tî- c u l d e m u n c ă . P e n t r u s i m ­ p r i n d e r i l o r . E x i s t ă u n i t ă ţ i , in posturi de diriginţi de şantiier pentru a m e n a ­
construc|ii-montaj a T. C. află. în stadii avansate lu­ n ă r i n s e a m n ă a f i f o l o s i t o r , p l u l m o t i v că ii v i n e m a i p u t e m s p u n e , cu e x p e r i e n ţ ă jarea hidroenergetică Sebeş, judeţul Alba.
Deva, o contribuţie de sea­ crările noului hotel din De­ al copiilor să se facă numai cu v i g o a r e a a n i l o r tăi, s o ­ u ş o r să „ c i u p e a s c ă " d i n p u ­ p e a c e a s t ă lin ie . sint
mă şl-a adus şi colectivul va şi cele ale grupului şco­ de cadre sanitare şi nu de c i e t ă ţ i i in c a r e t r ă i e ş t i . Î n ­ ţ i n i i b ă n u ţ i ai m a m e i sale . A t e l i e r e l e c e n t r a l e d i n C r i ş - S alarizarea conform H.C.iM . 914/1968, plus :
şantierului nr. I. Harnicul lar de construcţii. Au fost educatoare. Printr-o muncă s e a m n ă a î n v ă ţ a , a a c u m u l a B. M i r c e a , a l t i n d i v i d c u cior. M u l ţ i t i n e r i , v e n i ţ i d i n
colectiv a predat pînă în atacate de curtnd excavările mai stăruitoare şt avînd spri­ c u n o ş t i n ţ e j> ro f e si o n a lc p e t i n e r e ţ e a p i e r d u t ă ! D e s p r e i n s t i t u t e l e d e r e e d u c a r e , a u indem nizaţie de şantier, spor de subteran.
prezent un număr de 628 a­ pentru fundaţia casei de cul­ jinul tuturor factorilor inte­ c a r e să le f o l o s e ş t i m i i n e v i a ţ ă a f i r m ă că n u - l i n t e r e ­ f o s t a n g a j a ţ i a i c i şi a u d e ­
partamente, cu 80 mai mul­ tură a municipiului, unde se resaţi, avem convingerea că s p r e b i n e l e s o c ie t ă ţi i . s e a z ă ; c ă p î n ă s e î n s o a r ă v e n i t m u n c i t o r i d c b a z ă . (245)
te decit prevederile prime­ lucrează intens cu două munca noastră se va îmbu­ D a r , t i n e r i i d e c a r e n e o - îl v o r ţ i n e p ă r i n ţ i i şi d u p ă D e c i , f o r ţ a c o l e c t i v u l u i nu
lor 9 luni, realizînd în ace­ schimburi. Paralel cu aceas­ nătăţi sî pe acest tărlm, con­ c u p ă m in a n c h e t a d e f a ţ ă , ac ee a. .. s o ţ i a ! p o a t e fi n i c ă i e r i mai v i z i b i ­
laşi timp o economie la pre­ ta for(cle productive sint tribuind în acest fel pe toate n u î n ţ e l e g e a u a c e s t l u c r u . N e i n t r e b ă m , in m o d f i ­ lă ca in l u p t a cu... t i n e r e ­
ţul dc cost faţă de deviz de concentrate spre lărgirea căile la ocrotirea sănătăţii. în­ M e n t a l i t ă ţ i s t r ă i n e işi f ă c u ­ re s c , d c u n d e a t i t a i n d o l e n ­ ţ e a p i e r d u t ă !
1,50 milioane lei. frontului dc lucru pentru grijirea, creşterea şi educarea s e r ă lo c în c o m p o r t a r e a lor, ţă la a c e ş t i t i n e r i ? O v i n ă I n t r - a d e v ă r , e n e r g i a , v i ­
Folosind procedee de con­ producţia anului viitor. 42 copiilor — cea mai lînără ge­ in ţ i n u t ă , î n m o d u l lo r d e o p o a r t ă şi p ă r i n ţ i i s a u r u ­ g o a r e a u n u i c o l e c t i v — d e ­ Exploatarea centrala
strucţii de înaltă productivi­ de apartamente ale unui neraţie fii ai patriei noas­ v i a ţ ă . G . G h e o r g h e , d e 18 d e l e l o r ! T a t ă l lu i G . p a r t e d e a p u t e a fi e x p r i ­
tate, colectivul şantierului tre. a n i, f r e c v e n t a r e s t a u r a n t e l e , G h e o r g h e , d e p i l d ă , e s t e m a t ă i n c a i - p u t c r c , w a ţ i e tc .
depune in prezent elorturi nou bloc vor fi predale lo­ VASIUCA ADAM s e c o n s i d e r a u n „tip” c u m i n c l r u d e c a l i t ă ţ i l e f i z i c e — a r e t o t u ş i o „ u n i t a t e " d c electrică Paroşeni
susţinute pentru urgentarea catarilor anul acesta. „d r e p t u l " d e a j i g n i p e c e i a l e f i u l u i să u . D a r d e c e l e u m a n ă
preşedinto Com itetului d i n j u r u l . . s ă u , de. a p r o v o c a m o r a l e ? N u - i v e n e a s ă - ş i m ă s u r ă ; v a l o a r e a
orăşenesc al fem eilor s c a n d a l u r i  . T u d o r , u n a l t c r e a d ă u r e c h i l o r c i n d a a u ­ r e d a t ă s o c i e t ă ţ i i ! ANGAJEAZA URGENT
Orăştie t i n ă r d e 17 an i. Cinci ce i z i t c u ce i s e o c u p ă b ă i a t u l . MARIN NEGOIJA
URMĂTOARELE CATEGORII DE
WE mEm n MUNCITORI CALIFICAŢI :
T V A ® electricieni centrale şi staţii elec­
trice
JC.10 Fotbal: S p a n a k Trnnva DEVA: S-a iniim plat in re ­ ntreaga muncă de partid să răspundă cerinţelo ® electricieni P.R.A.M.
— Dlnam o Bucureşti. cunoaştere („Patria- ): Prelu-
dlo îl („A rta "); SIMERIA: ® lăcătuşi întreţinere şi reparaţii
T ransm isiune directă ile
zestrea domnitei Ralu („Mu­
la T rn av a; reşu l- ); HUNEDOARA: A rti­ • strungari
18.00 Polo pc ap ă: România — colul 420 — seriile I-II („Slde-
u.n.s.s.t ru rg istu l"); Monştrii („Con­ Se asigură apartamente în oraşul Vul­
structorul"); CALAJV: Al gri­
18.30 „C ontem poranul la 30 «le jă de Suzj („11 Iu n ie "); TE- can.
a n i" ; L1UC: Gjuscpe Ia Varşovia educarea tuturor oamenilor muncii
18.50 Confruntări. Responsabili­ („Minerul”); GHELAR: Dansul Salarizarea în conformitate cu H.C.M;
etern („Minerul"); PETRO­
tatea individuala In sis­ ŞANI: Cum am declanşat a! 914/1968.
tem ul conducerii colecti­ Il-lea război mondial — se­
riile I-II („7 N oiem brie"); Pe
ve ; luciul glietii („R epublica"); Intelegînd cum se cuvine deosebit pe felul cum se va comuniştii de aici să munceas­ acţioneze cu promptitudine Informaţii suplimentare se pot obţine
19,10 Tragerea P ro n o e x p rcs; LUPENI: Cazul C. L. („Cultu­ sensul si semnificaţia recen­ acţiona de aici înainte pentru
ral"); AJ 8-lea („Muncito­ că pentru a traduce în fapte pentru înlăturarea şi preve­ Ia sediul întreprinderii, sau telefon inter.
19,20 1001 de s e ri; telor măsuri adoptate de con­ a nu se mai repeta neajunsu­ nirea neajunsurilor, de orice
resc”); LONEA: Domiciliul cerinţele formulate de către
19.30 T elejurnalul de seară; conjugal („M inerul"); PARO- ducerea partidului, referitoa­ rile semnalate pînă în pre­ secretarul nostru general, to­ natură ar fi ele. De aceea, 6, Paroşeni.
20.00 Ancheta T.V.; ŞENI: Fabllo magicianul <„E- re la îmbunătăţirea activităţii zent. varăşul Nicolae Ceauşescu, comitetul de partid şi-a pus (247)
ncr'g»a"); P ET R ILÂ : Omul ca­
20,40 T elcclncm nleca: „Decli­ politico-ideologice, de educare Combaterea vehementă a ca unul dintre obiectivele
re n u poate fl acuzat („Mun­ am aflat multe lucruri intere­
nul familiei Ambcrson", citoresc-); VULCAN: Jocul marxist-leninislă a membrilor stărilor de lucruri negative, sante cu prilejul unei discuţii centrale în munca de partid,
cu : J. Cotlon, Dolorcs care ucide („Muncitoresc- ); U- de partid, a tuturor oameni­ neîmpâcarea cu lipsurile, pro­ pe care am purtat-o cu secre­ preocuparea de a dezvolta în
rtcl Rîo, Tim Hoit, Ann RICAN1: Dragostea Iul S era­ lor muncii, multe dintre orga­ movarea unei concepţii înain­ tarul comitetului de partid, to­ sînul organizaţiilor de bază,
Baxter, prem icrâ pe tară; fim Frolov („7 N o iem b rie"); nele şi organizaţiile de partid tate fa(ă de muncă, spirit par­ varăşul loan Raczek. şi, prin ele, ale tuturor co­
22,IS Telcglob: Imagini din ORĂŞTIE: Bănuit e mortul din cuprinsul judeţului se tinic, revoluţionar, iotă trăsă­ lectivelor o opinie combativă, rativa de consum
R.P ChlnczA. Reporta] („FlacAra”) ; H A Ţ E G : Preţul străduiesc să-şi sporească ne­ turi definitorii care caracteri­ Colectivul minei Lupeni — intolerantă fată de fenome­
film at; * puterii („Popular"); BRAD: remarca cu mîndrie interlocu­
22,35 Refrene fără virstfi. Cin- Secretul planetei m aim uţelor contenit preocupările pe acest zează activitatea imensei ma­ torul meu — a dobîndit an de nele negative, de a întrona
IA Anca Dum itrlu, Mlra- („Steaua roşie”) ; GURABAR- tărlm. Punctul de pornire l-au jorităţi a organizaţiilor de par­ an rezultate meritorii pe fron­ la fiecare loc un climat optim
bclla Dauer şi Georgcs constituit adunările tncheiate tid. Intr-o asemenea conduită tul luptei pentru cărbune coc- de muncă, de răspundere atît
B rcncr; ZA: In flecare seară la ora nu de mult, tn cadrul cărora se încadrează şt munca mul­ fa(ă de realizarea sarcinilor de n r i i
11 („Minerul"); ILIA: Ursul şl sificabil mai mult, mai bun,
22.50 T elejurnalul dc noapte. păpuşa („L u m in a"); GEOA- au fost examinate în spirit tor organizaţii de bază de la mai ieftin, fapt care îl situ­ plan în mod ritmic, fa(ă de
GIU-BAl : Adio, prieteni! critic munca de pînă acum, Exploatarea minieră Lupeni. ează la loc de cinste. Reali­ exploatarea judicioasă a utila­
puntndu-se însă un accent Despre felul cum an înţeles zările refleelă şi conştiinţa jelor cît şi faţă de comporta­ ANG AJEA ZA
tot mai înaintată a minerilor mentul oamenilor.
de aci, care este urmarea di­ Ca urmare, în ultima pe­ • ZID A R I, ZU G R A V I, TIMPLARI Şl ELECTRI­
rectă a unei activităţi stărui­ rioadă s-au întreprins şi au CIENI pentru secţiile de prestări servicii din O -
toare dusă de organizaţiile de loc acţiuni susţinute de ma­ râştie, Turdaş şi M ârtineşti.
CIUBUCARII DE DUPĂ AFIŞ partid pentru educarea tuturor lor, a regulilor care se refe­ S alarizarea conform H .C .M . 914/1966.
să, pentru popularizarea legi­
formarea
salariaţilor, pentru
ră la organizarea şi funcţio­
Inform aţii se primesc la sediul unităţii, tele­
şi dezvoltarea ta aceştia a tră­
săturilor specifice omului nou, narea întreprinderilor socia­ fon 133.
— Erau pe masă acum eî- ro consumatorul tl plăteşte, menda contravenţională care a dragostei şi răspunderii fa­ liste, Ia disciplina în muncă. (243)
teva minute. Unde au riis- intră In buzunarul vânzători­ l-a cam usturat, rugîndu-ne ţă de muncă, faţă de îndato­ In adunările grupelor sindica­
păiut ? lor şi al responsabilului. Cu­ insistent „să nu-l punem şi ririle profesionale. le, în cele ale salariaţilor, la
gazetele de perete, prin sta­
— ? I rios insă că revizorii unită­ la ziar, că ajunge amenda". Fără îndoială că rezultatele ţiile de amplificare, sînt fă­
Dispariţia misterioasă a ţii de alimentaţie publică Din respect pentru adevăr, obţinute pînă acum la mina
dută cu mămăliguţă în loca­ clătitelor trebuia lămurită. n-au descoperit încă negli­ rugămintea nu i-a fost înde­ Lupeni, marcate şî de obţine­ cute cunoscute legile tării,
lul condus de Grigore Cucu, Dar, „în drum" spre platoul jenţa responsabilului „Lacto- plinită. Nu de alta, dar ne­ rea de 4 ori a „Steagului ro­ hotărlrile de partid, normele Baza I.C.M. Soneria,
avea 130). Şi nu era smîntt- dosit, s-au descoperit alte bar"-ului In conducerea evi­ cinstea trebuie ţintuită la şu" de întreprindere frunta­ şi regulile din cadrul exploa­
nă alterată. „perle" care ţin tot de... spe­ dentei gestiunii. Aceasta i-a stilpul infamiei, pentru că şă în întrecerea pe ramură, tării. cu sediul în Hunedoara,
— Azi am primît-o, spunea cialitatea casei. Cratita cu creat posibilitatea ca, în spa­ sint motive care ar da drep­ In ultima vreme, s-a îmbu­
bucătăreasa, uitaţi, mai este friptură aştepta sub masă, ea este străină principiilor tul organizaţiilor de partid să nătăţii foarte mult conţinutul str. Or. Petru Groza, nr. G
în bidon. alături de resturile de mîn- tele ofişului „Nu primim etice şl morale ale societă­ spună că au făcut totul pen­ Si tematico adunărilor de par­
In bidon era smîntînă (80 care, oalele cu ciorbă neaco­ bacşiş", să fie încălcate cele ţii noastre. Poate că aceas­ tru a se situa la înălţimea răs­ tid. Pe ordinea de zi a aces­
de grade Torner), nu iaurt perite. Locuri prielnice de mai elementare reguli de co­ tă experienţă îi va folosi in punderilor ce le-au fost în­ tora figurează tot mai des ANGAJEAZA DE URGENŢA
ca-n farfuria cu mămăligulă promenadă şi amerizare for­ merţ. cu intenţia vădită de credinţate. Dar, în firea comu­ dezbaterea diferitelor aspecle
pentru care consumatorul ţată a muştelor. In frigider, activitatea sa viitoare, ca si niştilor nu este de a se culca ale muncii politico-educative © 4 şefi servicii — plan norme salari­
plăteşte 3,60 lei. Cam mulţi carne tocată, la al cărei mi­ a „ciupi" consumatorul. In o altora care, de dincolo de pe laurii victoriilor. Deci, nici penlru întărirea disciplinei,
lei pentru un iaurt. ros si responsabilul unităţii fata argumentelor, Grigore afişul „Nu primim bacşiş", pentru cei de la Lupeni re­ folosirea la maximum a tim­ zare
utilajelor
pului de lucru, o
— Asta nu-i tot bacşiş ? strimbâ din nas. In cele Cucu n-a mai putut nici ne­ ne vîră mina în buzunar, în- zultatele bune dobîndite nu din dotare, a îndatoririi fie­ — producţie
— este întrebat responsa­ dîn urmă, platoul cu clătite ga, nici ridica tonul ca de suşindu-şt bani ce nu le a- constituie decit un prilej de cărui comunist de a constitui
bilul. este găsit jos, pe ciment, sub obicei, ci a plătii docil a- partin. a reflecta mai mult la poten­ un exemplu de conduită în — aprovizionare, desfacere, trans­
— Eu bacşiş ? — se supă­ masă. tele caro există In cadrul co­ muncă, în viaţa personală, de
ră omul, şi-i arată organului — l-am spus bucătăresei lectivului pentru a Tiriîca şta­ a fî exigenl faţă de abaterile porturi
de control afişul pe care să le ascundă. Mi-a fost tea­ feta la cote mereu mai înalte. de orice notură ale colectivu­ — contabilitate-financiar
scrie cu litere de-o şchioapă: mă că nu corespund la gra­ Tată, prin urmare, motive lui din care face parte.
„Nu primim bacşiş". Nu pu­ maj, recunoaşte în cele din care i-au îndemnat să-si ana­ Conştient de faptul că în ® 1 inginer protecţia muncii plus
nem la îndoială cuvintele urmă luerătoarea Lîa Roman. lizeze cu multă luciditate şi munca de educaţie nu este su­
şefului, dar spunem că-1 ciu­ Şi n-au corespuns. La fie­ răspundere patriotică rezulta­ ficient să expuî principii si C.T.C.
peşte el şî fără voia consu­ care clătită erau mţnus 20 tele obţinute pe lărîm econo­ norme, ci cel mai important
matorului. de grame. Cîte clătite sg mic, ca şi pe cel al muncii cu rămîne să acţionezi perseve­ ® mecanici auto
vind zilnic la lacto-bar, cîte omul, pentru formarea la toţi rent ca acestea să se transfor­ ® sudor electric şi autogen
CINSTEA ? ciorbe, cîte fripturi, porţii minerii a trăsăturilor înainta­ me în convingeri şi deprin­
de tocăniţă cu mămăliguţă, te. Pentru că. aşa cum au în­ deri. comitetul de partid şi-a
SUB MASA, LA UN cu smîntînă, n-am putut văţat ei de Ia partid, comu­ propus să persevereze mai • electrician auto
LOC CU RESTURILE afla. Responsabilul Grigore nistul trebuie să privească lu­ mult în direcţia promovării ® muncitori necalificaţi pentru atelie­
Cucu tine actele do eviden­ crurile multilateral, nu numai spiritului partinic, combativ
ţă primară într-un haos to­ din unghiul cel mai favorabil în activitatea fiecărei organi­ rul de prelucrare Simeria cu sediul în Si-
Un consumator cer-e două tal. Puteau ei să fie mulţumiţi pe meria.
clătite. „N-avem", răspunde — Eu am gestiune valori­ deplin cînri ştiau că în mijlo­ zaţii. De asemenea. în preocu­
pările sale este de a acţiona
vinzătoarea Zorîca Sîrbu. că, încearcă el o justificare. cul lor mal au destui colegi cu mai multă tenacîtale pen­ Condiţii de angajare conform H.C.M.
Am rămas contrariaţi. Cu Lipsa actelor însă. ca si care nu se încadrează în nor­ tru a statornici acele forme 914/1968.
citeva minute înainte, peste ciupelile constatate în bucă­ mele statornicite de colectiv ? ale muncii de educaţie care
un platou doldora cu clă­ tărie şi la tejghea, duc la Fireşte că nu 1 Cele pesle si-au dovedit pe deplin efica­ Cei care doresc să se angajeze se pot
tite, se plimbau în voie muş­ concluzia că cinstea a fost 1 000 de cazuri care au dus Ia citatea tn combaterea mani­
tele. Să le fi cărat chiar pe dosită undeva pe lingă... clă­ desfacerea contractelor de festărilor străine eticii noas­ adresa la biroul personal al Bazei I.C.M.
toate ? tite, că banii încasaţi pe muncă, sint motive serioase, tre socialiste, dar mai ales Simeria-Hunedoara, telefon 1081. între
— Azi n-am avut clătite, ciorbele, smîntînă, fripturile, care nu le dă pace să se auto- acele mijloace de intervenite
răspunde speriată bucătărea­ citronada şi clătitele plus linistească. Viata, practica de promplă pentru eliminarea orele 7-12,30.
sa Ecolerina Hcnrich. realizate din minusul pe ca­ zi cu zl le pune în faţă o su­ imediată a lipsurilor. (235)
medenie de probleme diverse
şl complicate, solicită să se N. BARBU