Page 10 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 10
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 207 G MARJI 5 OCTOMBRIE 1971
2
a w __
C U V IM T A R EA prezenţa tovarăşului
IICOIAE CEAUŞESCU, a conducătorilor
NICOLAE CEAUŞESCU Capitala firii
ne pot mulţumi pe deplin. Se combatere a eroziuni! solului; tează astăzi satele româneşti
acţionează încă 1nlr-un ritm luate la un loc, suprafeţele pe poate vedea clocotul viu al 9
(Uimore din pag. 1) vieţii, sute şi sute de mii dc I lucrătorii operelor
lent penlru aplicarea măsuri care se vor executa aceste lu
lor stabilite în programul na crări depăşesc, de asemenea, locuinţe noi; oricine vizitează I
ţional, atît în ce priveşte creş- peste un milion de hectare. casele cooperatorilor şl ţăra- j In continuare au luat cuvtn- nistrul Traian Ispas prezintă
grlcole de Producţie, tuturor lerea efectivelor, cît mai cu Toate acestea cer o muncă in nilor români poale să consta se află mii de tone de cartofi, tul tovarăşii Dumitru Tudosie, casa, dispusă pe două niveluri
varză si ceapă, fructe şi alto
oamenilor muncii din Agricul seamă In legătură cu îmbu tensă din partea organizaţiilor te cum, an de an, pătrund bu produse specifice toamnei. O- Erou al Muncii Socialiste, şl încorporînd patru aparta
tură — Ia fel cum cerem şl nătăţirea şl ameliorarea rase de specialitate, a tuturor coo năstarea şi civilizaţia în viaţa prindu-se in fata unuia dintre preşedintele C.A.P. Stoicăneşti, mente. Secretarul general al
clasei noastre muncitoare — lor de animale. Dispunem de perativelor şl întreprinderilor fiecărei familii. Toate acestea standuri, secretarul general jud. OU, Ion Vlad, Erou al partidului apreciază Iniţiativa
aă-şl unească rîndurile şl să-şl peste 4 milioane de hectare agricole, a consiliilor popu sînt rezultate reale ale trans Juri, s-au luat masuri ca zil al partidului dă indicaţii ca, Muncii Socialiste, directorul ministerului şi recomandă cft.
sporească eforturile pentru a de păşuni şi fînaţuri, dnr ran lare judeţene, orăşeneşti şi formării socialiste a satului, nic să fie aduse mii de tone pentru aprovizionarea de iar I.A.S. „Insula Mare" a Brăilei, în unele detalii ale sate, pro
smulge roade tot mai bogate damentul acestora este foarle comunale. Trebuie să realizăm ale preocupării partidului nos de fructe, legume şi alte pro nă a populaţiei, să se extindă ^tefania loncscu, preşedinta iectul să fie revăzut, inr solu
de pe întreg pâmtntul patriei scăzut; aş putea spune că nu nceste acliuni, deoarece nu tru pentru ridicarea continuă duse ngroalimenlnre. Cantită vinzarea cartofilor şi a cepei Cooperativei agricole Putineiu, ţiile să conducă la rodimensio-
a nivelului de viată al între
noastre. însuşi faptul că au obţinem de pe această supra mai astfel vom putea asigura gului popor, deci şi al ţără ţile sini de două ori mai mari ambalate în plase. din judeţul Teleorman, Gheor- narea unora din părţile de
fost premiate cooperative din faţă nici o treime din masa baza creşterii în mod susţinui nimii. Pe măsură ce obţinem j ca In toomna trecuta. O mare abundentă de pro ghe Cristea. muncitor la Uzi acces, la ridicarea gradului de
Satu Mare, din Piatra Neamţ, verde care s-nr putea realiza. a producţiei agricole. noi progrese în dezvoltarea J In hala centrala a fost ame duse se află şi tn standurile na „Semănătoarea" din Bucu confort şi funcţionalitate a de
Va spori dotarea agricultu
din Olt, deci nu din zonele De aceea, este necesar ca rii cu maşini agricole, asigu- economiei, are loc procesul | najată o expoziţie — adevă producătorilor. Oaspeţii par reşti, Orosz Francisc. preşe pendinţelor.
care în trecut dădeau produc Ministerul Agriculturii, Indus rîndu-se ptnă la sîlrşitul cin ridicării socialiste a satului, a- I rata cămară a iernii — cu pro curg cîteva sute de metri, dintele C.A.P. Foieni, din ju In aceeaşi suită de preocu
ţiile cele mai mari constituie triei Alimentare, Silviculturii cinalului mecanizarea in fapt propicrea acestuia de oraş, J duse puse in vînzare de fa printre mesele pe care sint deţul Satu Mare, Ion C. Iureş, pări slnt înfăţişate două nou
o dovadă a posibilităţilor mari şi Apelor, Uniunea Naţională a tuturor lucrărilor. Este nece proces care duce la Închega- | bricile de conserve şi somi- expuse din belşug mărfuri n- directorul Slatiunii pentru me tăţi în materie de construcţii
pe care le are oqricultura a Cooperativelor Agricole de sar Insă ca Ministerul Indus rea şi mai puternică a colabo prcparate de legume, de între dusc de cooperativele agricole canizarea agriculturii Horia, adecvate specificului şl nece
noastră în toate judeţele. Sl. Producţie, uniunile judeţene triei Construcţiilor de Maşini, rării. unităţii ş\ alianţei traini prinderile Centralei de valo şi producătorii din preajma din judelui Ilfov. sităţilor cooperativelor agrico
pentru că de citi va ani la ale cooperativelor, toate orga Ministerul Agriculturii, Indus ce dintre oamenii muncii de rificare a legumelor şi fruc Capitalei şi din judelui Ilfov. In aplauzele entuziaste ale le de producţie. Mal tnttl, un
rînd ne obişnuisem să premi nele agricole, consiliile popu triei Alimentare, Silviculturii la sate şi clasa muncitoare, telor. Pe plotoul central din fata zecilor de mii de participant! grajd-tip din prefabricate, pe
em numai unităţile agricole lare, organele şi organizaţiile şi Apelor — care dispune, de care devine astfel o clasă Tovarăşul Nicolae Ceauşescu halelor s-au întrunit zeci de la sflrbătorireo „Zilei recol care Ministerul Industriei Ma
din Constanta $1 Ialomiţa, tre de partid să ia ţoale măsurile asemenea, de un număr mare muncitoare tot mai unitară şi j apreciază eforturile depuse mii de locuitori ai Capitalei tei". a luat cuvîntul tovarăşul terialelor de Constracţl! 11 li
pentru Îmbunătăţirea calităţii
vrează în două variante, sub
şi din judelui Ilfov, pentru
buie să spunem că dacă ele necesare privind realizarea de întreprinderi de mecaniza constituie baza de nezdrunci- 9 mnservelor, recomandă con- a participa la adunarda popu NICOLAE CEAUŞESCU. formă de părţi componente
nu se găsesc astăzi pe lista programului de dezvoltare a re şi pentru producerea de nat a socialismului şi comu- f linua diversificare a acestora, lară închinată „Zilei recoltei". Cuvintarea secretarului ge ieftine şl simple; acestea sînt
celor premiate, aceasta se dn- zootehniei, ameliorarea şl îm maşini agricole — să ia toate nismuluî. |Aplauzc puternice, tinîndu.se seama de cerinţele E o atmosferă Insufletitoa- neral al partidului a fost ur astfel concepute ş! realizata
toreşte nu numai faptului că bunătăţirea păşunilor şi Mna- măsurile în vederea perfecţio urale; se scandează „Ceauşescu consumatorilor. re, de vibrant entuziasm mărită cu atenţie si subliniată îneît urmează să fie asambla
nu avut unele condiţii clima lurilor şi, in general, pentru o nării maşinilor agricole şi rea şl poporul*’). Se vizitează npoî standuri popular, patriotic. De pretu In repetate rlnduri cu aplau te de către cooperatori prln-
tice nu prea bune, cl şl lip mai bună folosire a bazei fu lizării în întregime a progra Toate acestea demonstrea ale Întreprinderilor agricole tindeni răsună lozinci, ovaţii ze şi ovalii. tr-o simplă îmbinare a unor
rajere. Trebuie să realizăm in
surilor care au existat în mun ( i ti va nni o schimbare radica mului de dotare a agriculturii ză justeţea politicii marxist- de stat, unîfăti promotoare ale pentru partid, pentru patria Cei prezenţi şi-au manifestat buîoane. Grajdul este conce
ca lor din acest an. Ştiu că lă a situaţiei din zootehnie, cu toate mijloacele tehnice de leniniste a partidului nostru, progresului tehnic şi tehnolo socialistă. Pe mari pancarte deplina lor adeziune la po put potrivit celor mal noi teh
care are nevoie.
si comitetele Judelenc. primii spre a obţine astfel cantitâti De asemenea, în cincinalul arată că Partidul Comunist giilor Înaintate In agricultură, sint î n s c r i s e cuvintelor litica internă şi externă a par nologii în materie de zooteh
secretari ai acestora ascultă corespunzătoare de produse actual agricultura urmează să Român ştie 6ă. aplice legită înfăptuind indicaţiile condu „Ceauşescu — P.C.R", «Tră tidului şi stalului, hotârlrea de nie. Calităţile pe care le în
această euvîntnre. de aceea animaliere necesare creşterii primească cantitâli sporite de ţile generale ale construcţiei cerii partidului, agricultura iască Partidul Comunisl Ro a munci neobosit pentru dez trunesc, ca de altfel şl ale
la
condiţiile
noii orinduiri
mă refer la aceste neajunsuri; nivelului de trai al poporului îngrăşăminte minerale şi alte concrete ale ţării noastre, a- noastră de .stat a păşit ferm mân, în frunle cu secretarul voltarea multilaterală a socie pâtululut penlru porumb, pre
cred că ei vor trage toate con şi a putea, totodată, asigura şi substanţe chimice. Este nece sigurlnd astfel mersul ascen In noua sa elapă de dezvolta qeneral, tovarăşul Nicolae tăţii noastre socialiste, pen zentat în continuare, atnt una
cluziile, că anul viilor se vor unele disponibilităţi pentru ex sar de aceea ca Ministerul In dent al construcţiei socialiste, re — producţia intensivă, al Ceauşescu'1, „Trăiască şi În tru îndeplinirea măreţelor o- nim apreciate. Ele economi
bicctive stabilite de Congre
prezenta cu rezultate mai bu porturile prevăzute în plan — dustriei Chimice să ia toate al dezvoltării României pe ca cărui pivot esle Întreprinde florească scumpa noastră pa sul al X-lea al partidului. sesc materiale de construcţie,
ne. Aş dori să avem un nu şi pe care trebuie să le rea măsurile pentru a asigura li lea comunismului. (Aplauze rea de tipul complexului in trie, Republica Socialistă cum stnt lemnul şl metalul, o- 4
măr cit mai mare de coopera lizăm, nvînd în vedere impor vrarea In timp, şi de calitate puternice, uraîe). dustrial — formă de organi România", „Trăiască eroica In Încheierea adunării popu ferâ un grad de funcţionalita
tive agricole şl de întreprin turile mari de materii prime superioară, a îngrăşămintelor, Pe baza holărîrilor plena zare specifică tehnologiilor clasă muncitoare", .Trăiască lare, preşedintele Uniunii Na te superior, Imprlmînd con
deri de stat care să candide şi de utilaje pentru Industrie a erbicidelor şi a celorlalte rei Comitetului Ceniral dîn moderne de producţie, carac si să se întărească alianţa din ţionale a Cooperativelor Agri strucţiilor din cooperative o
cole de Producţie,
Gheorghe
de
terizată prin indici înalţi
ze Ia „Ordinul Muncii" cla pe care va trebui să le facem produse chimice, care sînt de luna mai a acestui an, s-a tre valorificare a potenlialului tre clasa muncitoare şi ţără Petrescu, a mulţumii penlru linte moderna.
sa I I (Aplauze puternice). şi In viitor. o necesitate stringentă pentru cut la elaborarea prognozelor producliv. nime", „Trăiască unitatea miş aprecierile făcute de secreta In incinta cooperativei e-
In general, se impune o mai dezvoltarea aqricullurii noas privind dezvoltarea României cării comuniste şi muncitoreşti gricole din Sineşli, Centrala
Esle necesar sS fie luate In expoziţie slnt prezentate, internaţionale". rul general al partidului, to industrială de prefabricate din
toate măsurile pentru a asi mare preocupare pentru apli tre. pînă în anii 1990—2000. In a de asemenea, produse ale co In aclamaţiile care nu con varăşul Nicolae Ceauşescu, beton a organizat o cuprinză
gura înfăptuirea în viată a carea cuceririlor şliinlei în a Aşa cum se ştie, avem în cest cadru, agricultura va o- .• operativelor agricole, desfăcu tenesc minute in şir, In tri pentru preţuirea pe care o a toare expoziţie de materiale
gricultură. pentru executarea
hotărtrilor Congresului al X- la timp a lucrărilor şi strînge- semnate prevederi de investi cupa un Ioc însemnat. De a- |l te In cadrul asociaţiilor coo bună iau loc conducătorii de cordă muncii rodnice a celor noi de construcţie cu destina
lea, privind dezvoltarea agri ren în bune condiţii n recoltei. ţii oii! pentru dezvoltarea in- semenea, se vor stabili măsu peratiste de valorificare. partid şi dc stat. care făuresc belşugul holdelor. ţii specific rurale, precum şl
culturii. In primul rtnd, tre Voi da numai un exemplu în duslriei de construcţii de ma rile necesare privind ridicarea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Deschizlnd mitingul oame După adunarea populară, unele cu utilizări generale în
gradului de organizare şi de
buie acordată o atenlie moi această privinţă : după calcule şini, cît şi pentru industria civilizaţie al satelor. Avem în apreciază calitatea produselor, nilor muncii din Capitală şi conducătorii de partid şl de construcţii.
mare folosirii fondului funciar. — desigur aproximative — chimică ; trebuie insă ca şi In vedere că făurirea societăţii rezultatele tot mai bune obţi din judelui Ilfov, organizat cu stat slnt invitat! să viziteze o Realizările înfăţişate In a-
Anul acesla cîteva sute de dară în acest an s-ar fi exe această privinţă să fie luate socialiste multilateral dezvol nute de sectorul cooperatist al prilejul Zilei Recoltei, tova tradiţională mustărie. ceastfl expoziţie în aer liber
mii de hectare nu au fost lu cutat la timp toate lucrările măsuri holărîte pentru a se tate şl crearea condiţiilor pen agriculturii şi subliniază exis răşul Ghcorghe Petrescu, pre Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, slnt apreciate ca valoroase ?!
crate In mod corespunzător, rle întreţinere, dacă tontă re realiza ta timp aceste inves tru trecerea la înfăptuirea co tenta unor mari posibilităţi de şedintele Uniunii Naţionale ceilalţi oaspeţi stnt conduşi la se recomandă specialiştilor să
tiţii ! Chimîşlii. institutele de
iar pe o suprafaţă însemnată colta rle cereale ar fi fost cercetări, combinatele chimi munismului In România vor sporire a recoltelor şi în pro a Cooperativelor Agricole de plecare dc un mare număr de depună noi şi noi eforturi pen
nu s-au obtînut nici un fel slrînsă la vreme, atunci numai re au datoria să acorde mai duce la dispariţia treptată a porţii corespunzătoare a veni Producţie a exprimat marea cetăţeni, care îi aclamă în tru îmbunătăţirea performan
de recolte. Ministerul Agri Ia grîu producţia totală nr fi multă alentie realizării pro deosebirilor esenţiale dintre turilor unităţilor cooperatiste bucurie a tuturor celor pre delung. Secretarul general al telor produselor realizate,
culturii, Industrie! Alimentare, fost cu 400 000—500 009 de to duselor de care are nevoie «- sat şi oraş, la apropierea ni şi a membrilor cooperatori. zenţi de a-I avea din nou tn partidului răspunde cu căldu pentru obţinerea de noi ma
Silviculturii şi Apelor. Uniu ne mal mare. Vă închipuiţi, grirullura. velului de viată al oamenilor De asemenea, recomandă or mijlocul lor pe iubitul condu ră ovaţiilor mulţimii. teriale de construcţie ieftine
nea Naţională a Cooperative deci, re pierderi au existat După rum vedeţi, In realiza muncii de la sate de cel de la ganelor comerciale şi de valo cător al poporului nostru, to Părăsind ambianta festivă, şi cu însuşiri superioare, să se
lor Agricole de Producţie, rit datorită nestrînqerii la timp rea de producţii agricole spo oraş, astfel ca în următorii rificare a produselor să ja varăşul Nicolae Ceauşescu. animală a Oborului, oaspeţii ia tonte măsurile pentru pro
şl consiliile populare nu apli şi In bune condiţii a griului t rite concură nu numai cei ce 10—15 ani, întreaga viată a toate măsurile penlru aprovi După ce a trecut în revistă se îndreaptă spre Sineşli, lo ducerea în serie mare a ceea
că ru -destulă fermitate legea Şi asemenea exemple s-ar pu lucrează In ogriculturâ, d şl satelor noastre, ca de altfel şî zionarea ritmică a pieţelor cu succesele obţinute în acest an calitate situată la circa 30 ki ce s-a dovedit valoros sl este
apărării fondului funciar ; ele tea da şi in ce priveşte alte multe alte ramuri ale Indus a oraşelor, să cunoască pro mărfuri de calitate. Spre e- In agricultură, succese care lometri de Capitală, pe artera căutat pe piaţă ca marfă de
nu au acţionat pentru a «e res culturi. triei noastre socialiste. Dez funde transformări revoluţio Kemplu. arată secretarul gene sint rodul însuşirii şi aplicării ce taie de-a curmezişul Bără calitate.
pecta prevederile legii privind Menţionez toate acestea voltarea industriei se rSsfrln- nare. ral al partidului, folosind ex In viată de către ţărănime a ganul, qrlnarul tării, către Du Tn cadrut natural dc cn pi
cooperatorilor
politicii partidului, a amplu
perienţa
din
interzicerea scoaterii din pro pentru a se înţelege mal bine gc în mori nemijlocit şi asu In acest context trebuie a judeţul Constanta, şi In jude lui său program de dezvolta năre, spre Dobrogea. Coopera toresc insolit al „Popasului
Sineşli", organizatorii
„Zilei
ducţie a unor suprafeţe ara marile Tezcrve de care dispu pra agriculturii — deci şi a vute in vedere măsurile sta ţul Ilfov se pot extinde su re a agriculturii, tovarăşul tiva agricolă de producţie recoltei" din judeţul Ilfov nu
bile. Se face fncâ risipă de pă- ne agricultura noastră, posibi supra creşterii bunăstării tu bilite de Comitetul Executiv prafeţele cultivate cu cartofi. Ghcorghe Petrescu a inmlnat „Drumul lui Lcnin" din aceas pregătit şi o altă veritabilă
lităţile pe care le avem ca in
mlnt deşi, se ştie, suprafaţa anii următori să renliz.ăm şi turor oamenilor muncii. F.ste privind îmbunătăţirea activi In incinta halelor se vizi diplome şi premiile acordate tă localitate s-a pregătit tn a surpriză : Expoziţia Institutu
agricolă a României nu este chiar să depăşim producţiile necesar să se realizeze o mal tăţi politico-educative, ridica tează apdi sectorul de vînzare cooperativelor agricole frunta ceastă zi a muncii cîmpului lui de cercetări penlru ' lequ-
prea mare, iar populaţia creş stabilite în planul cincinal. hună mnlurrare între agricul rea conştiinţei socialiste a în a cărnii. In diversele compar şe pe tară la cultura griului, să-l primească sărbătoreşte pe micultură şi floricultură. Se
te, nevoile de produse agro- Măsurile 'luate la începutul tură. industria constructoare tregului popor. Aceasia im timente slnt expuse diferite in Întrecerea socialistă desfă secretarul general al parlidu- face recomandarea introduce
elimentare sporesc. Trebuie să acestui an privind mai buna de maşini, Industria chimică, pune ca şi la sate să se a sortimente de porc, de vacă, şurată în anul 1971, felicitînd lui, pc ceilalţi conducători de rii fn marea producţie a rezul
partid şi dc stat. De-a lungul
facem In aşa fel Incit fiecare organizare şi retribuire a industria materialelor de con corde mai multă atenţie acti miel de toamnă şi berbeci, pă călduros pe reprezenlanlii uni tatelor cercetării, pentru ca
strucţii — ca să nu enumăr
metru pătrat de pămlnt &ă fie muncii tn cooperativele agri vităţii de educare şi de forma sări. tăţilor fruntaşe. arterei, dc la Bucureşti la Si- Intr-adevăr, oamenii de ştiin
re a conştiinţei socialiste a ţă
folosit în condiţii cit mâi bu cole de producţie nu creat un dcrlt pe cele principale — rănimii, care — împreună cu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Jocul I a fost ocupat dc neşti, tn comunele Voluntari, ţă să-şi aducă o contribuţie
sore a putea realiza în între
Afumaţi, Lilieci, locuitorii sa
ne. In afară de aceasta, tre puternic avint în rîndul tutu gime programul de dezvolta clasa muncitoare şi intelec se interesează de cantităţile Cooperativa agricolă dc pro telor, tineri şi virstnici, au ie din ce în ce mai substanţială
buie să arătăm că există încă ror cooperatorilor. Este nece re a aqrirulturii pe care l-am tualitatea — trebuie să asigu puse In vînzare în ultimul ducţie din comuna Poieni. Ju şit în maşă pentru a saluta la sporirea recoltelor, penlru
multe drumuri de tot felul sar să se aplice peste tot cu prevăzut pentru acest cincinal. re realizarea programului de timp şi atrage din nou aten deţul Satu Mare. care n reali cu căldură pe tovarăşul ca agricultura socialistă să be
care scot din circuitul agri fermitate aceste măsuri, să Realizarea în viată a pre dezvoltare a patriei noastre, ţia organelor de resort să a zat o producţie medie de 4 272 Nicolae Ceauşescu. neficieze din plin de roadele
col mari terenuri, slnt supra perfecţionăm în continuare or vederilor cincinalului trebuie ridicarea el pe culmile înalte sigure permanent o bună şi kg la hectar. La Sineşli, in fa|a sediului cercelâriî.
feţe de zeci şi zeci de mii de ganizarea muncii tn întreprin să ducă Ia sporirea substan ole comunismului. (Aplauze variată aprovizionare cu carne Locul II de cooperativele a- cooperativei agricole, se află Rezultate la fel de valoroa
hectaTe pe care bălteşte apa ; derile agricole de stat şi coo ţială a producţiei agricole, să puternice). h populaţiei. In mod deose qricole de producţie din Sloi- în lntîmpinare sute şi sute de se înfăţişează Expoziţia Indus
după unele date, anul acesta, peratiste, să sporim rolul adu asigure o mat bună şi tot moi In realizarea programului e- bit, recomandă să nu se mai căneşli-Olt. cu o producţie localnici, precum şl cetăţeni triei laptelui din judeţul Ilfov,
aceste suprafeţe nu fost de nărilor generale in dezbaterea abundentă aprovizionare a Jaborat de Congresul al X-lea pună în vînzare carne de porc medie de 4 120 kg grîu la Ii o. rlin satele învecinate. Slnt apreciate, de asemenea,
cu slănină.
Dor Mărunt-Ialomita, cu 4 102
expoziţiile dc artizanat şi cea
peste 200 de mii de hectare. şi stabilirea tuturor măsurilor populaţiei cu produse agro- privind dezvoltarea agricultu La ieşirea din hală, condu kg Ia ha, şi Dinlaş-Tlmlş, cu Este o primire în spiritul de produse industriale a C A P.
Toate acestea diminuează mult privind dezvoltarea fiecărei nlimentare. Ne bucurăm, tova rii, un rol important revine cătorii de parf id şi de stat slnt 4 007 kg la ha. tradiţiilor de generoasă ospi Otopcni.
posibilităţile de a spori pro cooperative. In general, este răşi, de faptul că aproviziona consiliilor populare. Consiliile înlimpinati din nou cu ura le Locul III a revenit coopera talitate ale poporului nostru, Conducătorii de partid şî de
ducţia agricolă. Menţionez a necesar ca otit consiliile de rea este bună, că în acest an populare judelenc, orăşeneşti şi aplauze entuziaste. Mii de tivelor aqricole de producţie cu pline şi sare, cu flori, cu slat slnt invitaţi să ia parte
ceste lucruri pentru c3 proble conducere ale cooperativelor, pieţele noastre au fost mai bi şi comunale trebuie să asigu cetăţeni îşi exprimă bucuria din Moldovcni-Neamt. cu o urări de bun venit, de sănâto- apnî la un frumos spectacol
oamenilor
consiliile
i îl şl
ma principală, mijlocul de ba muncii din Inlreprinderile a ne aprovizionate, rfl însuşi ro- re folosirea raţională a tuturor de a avea din nou în mijlocul producţie de 3 983 kg grîu la te şi viată lungă, spre binele folcloric, prezentai în pădu
ză penlru a obţine producţii gricole de slat şi din între mertul s-a ocupat mai mult de mijloacelor de care dispune a- | lor pe secretarul general, dau hn, l.una-Cluj, ru 3 930 kg la tării, al înfloririi continue a rea do stejar de la Sineşli dc
agricole este pămlntul — şl de prinderile pentru mecanizarea prezentarea corespunzătoare gricultura. să exercite un eon- glas sentimentelor de dragos ha. Băltăgeşti-Constanţa. cu pol r ici. către artişti amatori din ju
felul cum îl folosim, cum îl agriculturii să devină electiv n produselor. Vrem Insă ca irol şi o îndrumare permanen te şi recunoştinţă pentru con 3 918 kg la ha şi V. I. l.enin, Aici, la această cooperativă deţ.
fertilizăm, depinde obţinerea organe de conducere colecti această situaţie să se Îmbu tă asupra întregii activităţi a ducătorul partidului şi statu din comuna Viziru-Rrâila. cu agricolă de producţie, Minis In încheierea vizitei. Comi
unor recolte tot mai bune 1 vă, care să asigure realizarea nătăţească şi mai mult ; dorim gricole. De asemenea, un rol lui, care, cu neobosită ener 3 331 kg la ha. terul Industriei Materialelor tetul judeţean Ilfov ni P.C.R.
să asigurăm in acest cincinal
In al doilea rînd, este ne In bune condiţii a tuturor sar o asemenea aprovizionare a- de seamă revine organizaţiilor gie, se preocupă permanent Menţiuni au fost acordate do Construcţii o inilinl un in şî Consiliul popular judeţean
cesar să se realizeze In con cinilor privind creşterea pro lmndentă. în cit să satisfacem de partid comunale, orăşe de condiţiile de trai ale oa cooperativelor agricole de pro teresant experiment, constlnd au oferit o masa tovărăşească
diţii mai bune programul de ducţiei in fiecare cooperativă, din plin toate cerinţele între neşti, comitetelor judeţene de menilor muncii, se află mereu ducţie: Valea fui Milini — în construirea unei locuinţe* In cinstea oaspeţilor.
in mijlocul poporului.
partid, care trebuie să-şi înde
îmbunătăţiri funciore, de dese în fiecare întreprindere de gului nostru popor ! Este posi plinească rolul de forţă poli Pe platoul din spatele halei judeţul Bihor şi Girla Mare tip pentru inginerii si cadrele
cări şi iriqatii — aceasta con stat. bil şi depinde de noi să rea tică conducătoare, asigurlpd din jud. Mehedinţi. / tehnice ale cooperativei. Mi (Aqerprcs)
stituind. de asemenea, una Este necesar ca Întreprinde lizăm aceasta, tovarăşi ! (A conducerea şi îndrumarea n-
din condiţiile principale In ve rile de mecanizare — care, de plauze puternice, urnle). qriculturii, a «cestui important Este pentru a doua oară ln- plruie, de suflet românesc.
derea obţinerii de producţii asemenea, au fost reorganiza Ţinînd seama de prevede sector de activitate al econo tr-un interval de mai puţin
Partea a doua a concertu
mari. te în acest an. apropiindu-le rile privind dezvoltarea socie miei noastre de care depinde de o săptămînă cînd camere lui, dirijat cu pasiune debor
In al Ireilen rînd. se impu mai mult de cooperativele a tăţii noastre In perioada ac pînă la urmă realizarea pro le de luat vederi ale televi da nlă, intens transmisibilă şi
gricole şi legtndu-le mei strîns
ne luarea tuturor măsurilor activitatea de problemele pro tualului cincinal, de puternica gramului privind făurirea so ziunii se instalează din nou orchestrei şî sălii, de Ludovic
necesare in vederea asigurării ducţiei agricole — să înţelea bază materială de care va cietăţi socialiste multilateral pe lespezile lierbinţi ale Hu Baci, a adus două piese ne
de seminle de înaltă produc gă că veniturile lor depind de dispune agricultura, de numă dezvoltate în România. (Aptau- I nedoarei, pentru n trimite de muritoare ale muzicii univer
tivitate penlru întreoga supra Tecoltele obţinute, că sarcina rul mare de specialişti pe ca ze puternice, urale). «ici, însoţite de imaqinea u sale : „Concertul tn sol ma
faţă şi pentru toate plantele. mecanizatorilor este ca, îm re îl avem — şi care va creş Dragi tovarăşi, nui public dornic, însetat dc jor pentru vioară şi orchestră"
Nu doresc să mai insist asu preună cu ţărănimea coopera te în acest cincinal —, de cu Sărbătorind „Ziua recolloi" arlă la valori Autentice, ire dc Wolfgang Amadeus Mo
pra nccslei probleme. S-au In- tistă, să asigure realizarea ceririle ştiinţei agricole ce le în acest an trebuie să ne qîn- zistibila chemare spre artă. zart şi suita din baletul „Spăr
lormil, în această privinţă, producţiilor prevăzute în plan; vom aplica in proriuclie, pu dim la măsurile ce trebuie „Să înţelegem muzica” se in gătorul de nuci" de Piotr Mici
programe de măsuri — şi sper numai după aceste criterii tem aprecia că există toate luate pentru a pune o bază titulează stagiunea simlonică că pe care o inuagurăm la lul spiritual al celor care au Ceaikovski. Mîhai Constanţi-:
condiţiile pentru a realiza cu
că ele nu vor rămine numai vom aprecia activitatea între deplin succes programul ehv trainică recoltei din «nul vii al cărui debut a «vut loc Hunedoara se adresează deo parte mai puţin de contacte nestu, autorul sensibilului vo
în sertarele institutelor şi sta prinderilor de mecanizare. Şî borat de Congresul al X-lea tor. Trebuie intensificată ac sîmbătă la Hunedoara în cin potrivă iubitorilor muzicii, directe cu valorile artei. De lum do versuri „Izvorul nop
ţiunilor experimentale, ci vor ele vor beneficie de avantaje cu privire la ridicarea agri ţiunea pentru slringerea în stea siderurgîştilor şi s-a re oamenilor muncii care urmă sigur, după o zi de muncă ţilor albe", neîntrecut inler-
prinde viată, că oqoarele pa materiale, inclusiv de acorda culturii, pentru a face din a- tregii recolte, pentru executa luat. duminică, la Petroşani resc direct în sală concertele grea, un program distractiv pret şi mînuilor al arcuşului,
triei noastre vor fi Snsămlnţa- rea .Ordinului Muncii", alunei ceasla o ramură de mare im rea în cele mai bune condiţii prinlr-un concert dedicat ne ca şi melomanilor din întrea uşor ar fi mai degrabă îmbră a fascinat. Sinceritatea loială,
le numai cu seminţe de înal rînd cooperativele pe care le portanţă, care să meargă în a însămîntârilor de toamnă şi obosiţilor căutători «j adlncu- ga lată, prin intermediul re ţişai, dar din raţiuni ale Îm rezonanţele proprii transmise
tă productivitate. Experienla deservesc vor obţine produc pas cu industria noastră so h arăturilor. Avem condiţii rilor. De ce o asemenea sta transmisiilor de radio şi te bogăţirii spirituale a spectato prin puterea arcuşului, au dat
îndelungată, dar mai cu seamă ţiile la care m-am referit. A cialistă. (Aplauze puternice, prielnice penlru «ceasta şî tre giune ? De ce asemenea sce leviziune. Stagiunea inaugu rilor, genul de concerte pe concertului de Mozarţ fluidita
experienţa acestui an. a de vem, deci, tn fata noastră un prelungite). buie să le folosim din plin. ne ? rală azi nduce în atenţa iubi care le inaugurăm azi in cen te şi incandescentă, generoasă
monstrat în mod grăitor că să- întreg program de măsuri, pe Dragi tovarăşi, în încheiere, doresc să ex Răspunsul ni l-a dai muzi torilor muzicii aspecte dc trele muncitoreşti sînt evident poezie. Prin Ceaikovski, or-
mînţa are un rot hotărllor în rare aplicindu-1 cu fermitate prim convingerea conducerii cologul Vasjle Donose, redac- estetică muzicală, de me mai binevenite. choslrn şi dirijorul s-au între
obţinerea de recolte bune şi vom face ca producţiile ce le Anul viitor vom sărbători de partid şi de stat că ţărăni tor-şef al redacţiei muzicate saj, dc conţinut, rele In prezenţa compozitorului cut pe sine, oferind virtuoşi
sper că Ministerul Agricultu vom obţine să depăşească cu 10 ani de la Încheierea coope mea, oamenii muncii dîn aqri « Televiziunii Române. vă sensurile pe caro le de- Adalbert Winkler, maestrul lor oţelului românesc, sublima
mult prevederile stabilite în
rii, Industriei Alimentare, Sil planul cincinal. rativizării. Putem spune că cullură. specialiştii nu vor — In efervescenta de cul qajă operele muzicale. Este de sunet al spectacolului, con virtuozitate a artei.
flecare an demonstrează
su
prerupeţ nici un efort pentru
viculturii si Apelor va face După cum cunoaşteţi, în a perioritatea agriculturii socia a realiza In cele m«i bune tură determinată de noile mă prima stagiune muzical-educa- certul a debutat cu suita sim „Sînt deosebit de impresio
din această sarcină o preocu cest cincinal în agricultură se liste. Ştim că trecerea la coo condiţii sarcinile de mare răs suri propuse de secreta tivă realizată c/ectiv tn mij fonică orchestrală „Imagini hu- nai de acest concert cu lotul
pare permanentă, de zi cu zi. vor investi aproape 100 mi perativizare n-a fost uşoară. pundere ce le revin, că prin rul general al parti locul oamenilor muncii şi c nedorone", refăcînd in limba nou la care am participat In
De asemenea, trebuie acor liarde lei, din care circa 80 că a trebuit să creăm coope munca lor vor da viată pre dului, tovarăşul Nicolae deosebit de Important faptul jul expresiv al muzicii as seara aceasta, ne declara —
dată mai multă alentie pomî- miliarde din fondurile stolu rative fără a asigura de Ia în vederilor Congresului al X-lea, Ceauşescu — îmbVăţişate cu că ea antrenează cele mni pecte ale devenirii Hunedoa cînd ultimele acorduri ale mu
culturii şi viticulturii. In pri lui. Penlru a avea o imagine ceput o temeinică bază ma lidicînd agricultura noastră la entuziasm de întregul nostru de seamă instituţii artistice şi rei, sugerînd, prin plastica dis- zicii abia se stinseseră — lă
mul rînd este nevoie să se dea mai clară a ceea ce Înseamnă terială şî tehnică. Cu ţoale a nivelul dezvoltării industriei, popor — ar fi fost imposibil artişti ai scenei muzicale lilotâ a mişcării muzicale, cătuşul Nicolae Doqaru, de la
moi multă atenlie soiurilor de aceasta, voi menţiona că în cestea, cooperativele din pa aduetnd aslfel o contribuţie ca formalii de prestigiu, cum româneşti. chipul de supremă şi victorioa I.C.S.H. E o chemare t/i cu
pomi şi de vii, plantării de primul cincinal al ţării noastre tria noastră, sectorul socialist tot mai însemnată — alături slnt cele ale Radîolelevîziu- — Intenţionăm prezentarea să împlinire a oraşului mun noaştere, Ia înţelegerea muzi
pomi şi de vită de vie cu ca — cincinalul 1950—1955 — am al agriculturii cooperatiste şi-a de rlasa muncitoare, de toii nii, să nu se străduiască să unor programe deschise, n- cii. Apariţia plină de strălu cii'1. „De !a primele piese se
lităţi superioare, de înnllă investit în întreaga economie demonstrat de la început su oamenii muncii — la dezvol înscrie accente noi în activi propiale publicului, comple cire a sopranei Teodora Lu- puteau citi pe feţele specta
productivitate ; trebuie arătol, naţională 50 miliarde de lei ; perioritatea I Ţărănimea româ tarea patriei noastre socialis tatea de educaţie muzicală a tează dirijorul Cnrol Litvin. cacîu, a creat, prin interpre torilor delectarea, încrederea,
în această ordine de îdci, că deci în următorii 5 ani numoi nă s-a convins că numai unîn- te, la bunăstarea întregului poporului, de valorificare în Vizita pe care am făcut-o lfl tarea de sinceră trăire şi dăruire bucuria adusă. Ne-a plăcui e-
s-a diminuat mult numărul vi în agricultură investim de du-se în cooperative agricole popor (Aplauze pulcrnice. rlnriul maselor a unora dintre Combinatul siderurgic şi 1« a pieselor de rafinată decan nnrm şi am dori să revină" —
şinilor şi cireşilor, deşi avem două ori cit am investit pen poete asigura sporirea produc prelungite ; urale şî ovaţii). cele mai de seamă valori ale Castelul Corvineştilor ne-a n- tare a folclorului muzical completa maistru! otelar Nîco-
zone întregi ru posibilităţi tru întreaga dezvoltare a tării ţiei şî a veniturilor, ridicarea Vă urez dumneavoastră, în muzicii româneşti şi univer propin» dc realităţile Hune românesc — liedul „Ochi al lac Mărculescu, Erou al Mun
largi de e obţine recolte mari in cei 5 ani la care m-am re bunăstării sale materiale şi tregii tărănimi, tuturor oame sale. Ne putem lăuda cu o doarei de cri pentru car#» baştri” de Ertuard Caudclla, cii Socialiste. „Ne bucură
de la aceşti pomi Iructilerî. ferit. Esle. desigur, un efort spirituale. Pe baza propriei nilor muncii din agricultură, Iradîţe foarle serioasă pe ca rîntăm şi. în acelaşi timp, a rele trei cîntece populare alo foarte mult cind avem ocazia
mare — dc aceea se impune
]n general, fată dc posibilită să luăm looto măsurile spre n noastre experienţe putem a noi şi toi mai mari surrese în le muzica românească o «re rreat şi apropierea dintre spec lui Tiberiu Brediceanu şi cu să participăm Ia un asemenea
ţile României, producţiile In lolosi în condiţii cit mai bune precia că făurirea socialismu activitatea pe tare o desfăşu tn acest sens. Enescu obişnuia tatori şî artişti. noscuta arie din opereta ,,Lă- spectacol, cu un program alit
lui nu se poate concepe decît
raţi pentru dezvoltarea agri
livezi şi vii nu ne pol mul şi cu rozullale cît mai slrălu- cu o industrie puternică, cu o culturii. penlru înllorirea pa să rutreiere tara pentru a Intre două înfiorări Alo arcu saţi-mă să cînt" a lui Gherase de bine dozat şi sperăm să nu
ţumi. Sînt necesare măsuri ur rile nerste imporlonte mijloa aqricullură cooperatistă, socia triei noastre socialiste ! Multă împărtăşi bunurile spirituale şului — greu de stăvili; cînd Dendrîno — «cea ideală comu fîc unicul" — ne spunea, tot
gente pentru cn toate cele ci- ce financiare şi materiale pe listă ; numai îmbinind aceste sănătate şi fericire ! (Aplauze ale creaţiei sale unui public sub mina inspirată a maestru niune a publicului cu scena, atunci, inginera Pal Ircn, do
teva sule de mii de hcclnre dc rare le investim penlru dez două sccloare socialiste se puternice, îndelung repetate. însetat de cultură. Avem sî lui nemuritorul Mozart prinde drumul direct de la artist la la Uzina cocsochimică a C.S.
liv-ezî şi cele cîleva sute do voltarea ngrieullurii noastre poale crea socialismul şi co Răsună puternice urale şl ova imaginea unor preocupări mal viată - violonistul Mihai spectator. S-au revărsat, în Hunedoara.
mii de heclare dc vil să lic socialiste. munismul ! (Aplauze puterni lii ; se scandează „Ceauşescu vechi pe care în noile condi Conslanlinescu ne declara : continuare, descătuşate de ba Cuvintele interlocutorilor
mai bine inlrelinulc si să ob In o dualul cincinal urmea ce. urate). — P.C.R.”, „Ceauşescu şi po ţii avem nu numai dreptul ci — Dorinţa noastră, a artiş gheta Însufleţită -a dirijorului noştri exprimă de fapt senti
ţinem de pe ele producţii co ză să realizăm un mare volum Ca rezultat al dezvoltării a- porul" ; cei prezenţi ovaţio şî datoria nobilă de a Io dez tilor, este să mergem şi acolo Cnrol Litvin, valurile „Rapso mentele întregului puhlîr. fn-
respunzătoare posibil ii ăt, il or dc irigaţii -- circa 1200 000 gricullurii sncinlislr. nl pro nează minute în şir pentru volta. Sini foarte multe lu undo nu e înjghebată o via dici a IT-a" de C.eorqe Enes cînlai de spectacolul do sîm-
tării noastre. de hectare. Pe alto sute de gresului suslinut al întregii c- partid, penlru Comitetul Cen cruri de spus tn legătură cu ţă culluraJ-artislică. tocmai cu, acest sublim imn româ bută semn, mulţumind penlru
In re priveşte zootehnia, cu mii dc hcclnre se vor desfă ronomii naţionale, s-au produs tral, penlru secretarul general mobilul acestei ncliunî. dar pentru că acolo prezenţa noas nesc, dezlănţuire de furtuni şî
toate progresele oblinute. re şura acliuni de desecări, dc uriaşe transformări în viaţa al partidului, tovarăşul Nicolae ceea ce oslo important să se tră esle îndelung aşteptată. soare de dor şi bucurie, de orele de înălţătoare delectare,
oşteptind asemenea noi înlîl-
zultatele pe care lc avem nu Îndiguiri, de ameliorări, de satelor noastre. Oricine vizi Ccawşcsen). retină c că stagiunea simfoni Venim pentru a ridica nive pllns dc bucium şi susur de nîrî- ILEANA LASCU