Page 100 - Drumul_socialismului_1971_10

— n
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 230 4) DUMINICA 3t OCTOMBRIE 1971

BILANŢUL RODNIC AL HĂRNI­ IN E NUMAI M M ?!

CIEI MUNCII PATRIOTICE E sî acesta un aspect al mun­

Am privit, în urmă cu trei
prins neplăcut să Je aflăm sl
sâptămîni, un punct propa­ Tocmai de aceea, ne-a sur­ cii politice la Uzina de utilaj
gandistic de la Uzina de uti­ în ziua de 25 octombrie ca minier Petroşani. Şi ar mai fi
— Munca patriotica, uriaş şî scriptil electorale, asociaţii de tierele, străzile, satele jude­ laj minier Petroşani. Trei pa­ „noutăţi- pe aceleaşi locuri. un lucru, demn de luat în
inepuizabil izvor de înfăptuiri locatari, comitete de cetă(enl, ţului In adevărate santieîe ale nouri apreciabile îşi dezvălu­ Observînd că le notăm din consideraţie, după opinia noas­
gospodăreşti, edilitare, ob­ organizaţii de masii şi obşteşti. muncii patriotice, ale mai bu­ iau identitatea prin tot atîtea nou în carnet, tovarăşul Ignat tră : in întreaga uzină — în
şteşti, a cunoscut In acest an Intre sate, străzi, asocia­ nei gospodăriri şi înfrumuse­ titluri: „Tineretul şi produc­ Şandor, membru în comitetul secţii, ateliere, laboratoare —
un ovini neraaiîntîlnît. Re­ ţi/! de' locatari, cartiere, ţări continui. Rezultatele se e- ţia", „Gazeta de perete Uti­ de partid pe fabrică, ne-a în­ există desene si aîişe privind
zultatele sînt de-a dreptul im­ comune, oraşe sl munici­ valueazâ pe categorii de ora­ lajul'', „N.T.S. şi p.c.i.“. Erau, credinţat că articolele respec­ respectarea normelor de pro­
presionante. V-am ruga, tova­ pii a fost declanşată o vie şe şî municipii, în funcţie de adică, trei mijloace de propa­ tive vor ceda urgent locul al- tecţia muncii si de pază contra
răşe vicepreşedinte, să ne vor­ numărul locuitorilor. Cetăţenii gandă, care făceau cunoscute Incendiilor, spre lauda acelo­
biţi despre resorturile care au Hunedoarei au înfăptuit lucrări celor aproaipe 1 500 de sala­ ra care se îngrijesc de aceste
generat această puternică con­ In valoare de peste 50 mili­ riaţi ai uzinei succese de mun­ activităţi, De aceea, credem că
centrare de forte. Convorbire cu tovarăşul oane le i; al Devei, de peste Aspect din cadrul secţiei de mobili a I.I.L. Brad. Controlo­ că, noutăţi din procesul de panoul pe care stă scris „N.T.S.
— De-a lungul anului de SABIN BOTICIU, 25 milioane lei, ai Orăştiei, de rul tehnic de calitate loan Ncagu execuţi un ultim control Ia producţie, norme de tehnica si p.c.i." ar putea fi transfor­
un nou lot dc mobili de*;->i<t comerţului.
muncă patriotică pe care l-am vicepreşedinte al aproape 10,5 milioane lei; ai Foto : V. ONOIU securităţii si de pază contra G azetele mat Intr-o gazetă satirică —
încheiat, spiritul de înaltă Comitetului executiv al Haţegului, de aproape 4 mili­ incendiilor. Nimic rău în toa­ mijloc atlt de eficient de e­
conştiinţă patriotică si cetăţe­ oane lei. Rezultate bune au te acestea, mai ales că arti­ de p erete radicare a lipsurilor sî nea­
nească al locuitorilor judeţului Consiliului popular obţinui şi locuitorii munici­ colele — zece la număr — tra­ junsurilor, de stimulare a pro­
nostru o primit o puternică si judeţean piului Petroşani, ai oraşelor tau teme interesante : „Intro­ cesului de producţie. Tovară­
strălucită confirmare. întrece­ Vulcan si Sîraeria. Dintre co­ Sub semnul ducerea noului prin mişcarea în concurs şul Ignat Şandor ne spunea
rea pentru mal buna gospodă­ mune trebuie să evidenţiem de inovaţii", „Rolul comunis­ că s-a gtndit si ia acest lu­
rire, pentru continua înfru­ şi entuziastă întrecere, ale că­ realizările lăudabile de la Va­ tului în ridicarea nivelului de cru si că, In scurt timp. la
museţare a comunelor, oraşelor rei roade le vedem astăzi pes­ ta de Jos, Zam, Balsa, Dobra, a | A (a ■ ■ conştiinţă socialistă", „Calita­ U.U.M.P. va apare prima edi­
SÎ municipiilor, întrecere cu te tot. Caracteristica esenţia­ Băita, Criscior, Teliucu Infe­ marilor împliniri tea produselor — obiectiv de ţie a gazetei satirice „Ghim­
frumoasă tradiţie în toate lo­ lă a tuturor acţiunilor de mun­ rior, Gur&sada, Ilia şi altele. bază al secţiei mecanice" etc. tora. Şi ne-a mal încredinţai pele". Numai de-ai înţepa...
calităţile judeţului, s-a desfă­ că patriotică dîn acest an a — Aceste frumoase rezul­ Chiar dacă asemenea proble­ că se va scrie pe gazeta de La U.U.M.P. există o puter­
şurat la un ridicat grad de in­ fost mai buna organizare, răs­ tate credem că îndreptăţesc me prezintă majoră importan­ perete „Utilajul* şi numele nică tradiţie muncitorească,
tensitate, pătrunsă de un înalt punderea majoră cu care au participarea municipiilor si întreaga lor putere de muncă tă, aflindu-se permanent în tutorelui, al cărui organ este, un colectiv harnic si priceput,
spirit de răspundere civică, fost iniţiate şi finalizate toa­ oraşelor din judeţul nostru la (Urmară din pag. 1) Si de creaţie, pentru înfăp­ atenţia colectivelor de muncă, dar nu se vede i comitetul de oameni entuziaşti .si plini de
cetăţenească. Mobilizaţi de te acţiunile. întrecerea pe tară. tuirea idealurilor puse In fa­ nu înseamnă ca ele să ocupe partid şî comitetul sindicatu­ Iniţiativă. In baza acestor con­
către comitetele executive ale — Dacă doriţi să vă referiţi — Da. Hunedoara va parti­ la poporului de către partid. perioade prea mari de timp lui. Era şl cazul. Altminteri, siderente, apreciem că gazeta
consiliilor populare, în cola­ concret la cîteva dintre aceste cipa la categoria municipiilor însufleţiţi de justeţea si spaţiul gazetelor de perete gazeta de perete „Utilajul* a­ de perete „Utilajul" a U.U.M.P.
borare cu organizaţiile de ma­ bogate roade ale hărniciei cu peste 50 000 de locuitori, Acum, acest emoţionant po­ profundul caracter socialist al (Articolele la care ne referim pare ca un copil părăsit de pă- poate deveni ceea ce trebuie
să si obşteşti, cu sprijinul neo­ muncii patriotice. Deva la categoria sub 50 000 pas intre două veacuri, ne propunerilor de măsuri pen­ datau din preajma zilei de 23 rinţf. să fie : tribună de propagare a
bosit al deputaţilor si al co­ locuitori, Orăstia — la cate­ găseşte laolaltă pe cei cărora tru îmbunătăţirea activităţii august a.c.). experienţei înaintate, a efi­
mitetelor de cetăţeni, 6ub în­ — Au fost efectuate lucrări goria oraşe cu peste 10 000 lo­ anii le-an argintat tlmplele, politico-ideologice, de educare Nu punem Ia îndoială afir­ cientei muncii, de mobilizare a
drumarea permanenta a orga­ de construcţii sl reparaţii de cuitori, iar Haţegul — Ia o- fără a le stinge focul inimii, morală a membrilor de partid, La gîndul bun că ele vor fi maţiile si promisiunile tovară­ colectivelor de salariaţi la
nelor şi organizaţiilor de par­ străzi şi trotuare» construcţii, rase cu populaţie de sub 10 000 mereu tinere, cu cei ce se a tuturor oamenilor muncii, schimbate cît mai repede cu şului Ignat Şandor, dar ne în­ realizarea sarcinilor de pro­
tid, locuitorii judeţului au par­ reparaţii si întreţineri de dru­ locuitori. In ce priveşte comu­ avintă azi in iureşul tumultuos făcute de tovarăşul Nicolae altele — poate Ia fel de im­ trebăm — fără a căuta răs­
Ceauşescu, profesorii si elevii
ticipat cu însufleţire si mîn- muri ; amenajări si extinderi nele fruntaşe pe judeţ, ele vor al vieţii noi, uniţi de misiu­ de azi ai Liceului „Decebal" portante si de necesare — nu puns — cît timp ar fi mal du­ ducţie.
drie la înfăptuirea unor lu­ de spatii si zone verzi i între­ fi cunoscute în curînd. nea nobilă a formării noilor din Deva sînt hotărîţi să de­ le-am „încondeiat" decît In rat această ediţie fără număr DUMITRU GHEONGA
crări edilitare si gospodăreşti, ţineri de parcuri, spatii şî zo­ — Tovarăşe vicepreşedinte, generaţii. pună eforturi sporite pentru a propriul carnet de însemnări. la gazeta de perete „Utilajul"?
adâugînd noi frumuseţi cartie­ ne verzi i plantări de arbori, înainte de a vă mulţumi pen­ De pe culmea celor 100 de contribui la continua înflori­
relor, străzilor, satelor în ca­ arbuşti si pomi ornamentali ; tru răspunsurile date, vă ru­ ani străbătuţi, slujitorii aces­ re a scolii româneşti.
re trăiesc. construcţii si reparaţii de po­ găm să vă referiţi pe scurt Ia tei şcoli, actîvînd în condiţi­ Realizările de ieri si. de as­
revoluţiei
ile
de
duri sl podeţe; amenajări
desfăşurării
Cel mai puternic Imbold in baze sportive, ştranduri, sola­ anul de muncă patriotică pe tehnlco-ştiintifice mondiale si tăzi se înscriu pe traiectoria
muncă l-a constituit sărbători­ rii, terenuri de joacă pentru care l-am început. a marilor realizări din tara istoriei şcolii româneşti ca un
rea semicentenarului gloriosu­ copii i construcţii si reparaţii — Pornim de la această ba­ noastră, dezvoltă, In mod mesaj adresat generaţiilor vii­
lui nostru partid, efervescenţa de fîntîni» lucrări de îndigu­ ză solidă care sînt rezultatele creator şl pe plan superior, toare, ca o ştafetă predată vii­ p a n o r a m ic
generală care a cuprins pe iri şi taluzări de maluri ; plan­ obţinute pînă acum, şi, in mod marile valori culturale ale tre­ torului, menit să ducă la îm­
toţi oamenii muncii, dorinţa tări de garduri vii si alte di­ deosebit, în anul recent înche­ cutului. pliniri si mai înalte: idealuri­
lor nestrămutată de a cinsti a$a verse lucrări. Trebuie sublini­ iat pe tărîmul muncii patrio­ Nouă, slujitorilor scolii, ne le socialismului $i comunis­
cum se cuvine cel de al 50-lea at aici că au fost realizate 'lu­ tice. Hărnicia si abnegaţia In revine înalta datorie patrioti­ mului. HUN [BORCAN
an al creării Partidului Comu­ crări de mare amploare, cum muncă a locuitorilor judeţului că de a pregăti temeinic ti­
nist Român. sînt: opt bazine de înot, 124 noslru, hotărirea lor fermă de neretul ţării, de a-1 îndruma
Aniversarea a 27 de ani de baze sportive, amenajarea u­ a-şi face satele, oraşele, mu­ să-şi însuşească comorile cul­ Hunedoara respiră inge­ Muncii Socialiste, Ştefan In munca dc editare a zia­
la eliberarea patriei, precum $i nor zone de agrement în jurul nicipiile în care trăiesc tot turii, ştiinţei si tehnicii, tot ce nios, perpetuu prin plăml- Tripşa: „Oţel înseamnă rului, apelul din titlu este
chemarea Consiliului National oraşelor şi altele mai frumoase, mai bine gos­ gîndîrea umană a făurit mai de nii uriaşi ai coşurilor fu- piine şi viaţă". omniprezent. Poate fl auzit
acestea se găsesc
Toate
meginde. Scăldat în lumina
al Frontului Unităţii Socialis­ — Care sînt localităţile cu podărite ne îndreptăţesc să a­ preţ în decursul veacurilor, | S fe mecanizare, matinală de toamnă, oraşul pretutindeni in Hunedoara Sn flecare noapte pe Ia orele
21, 1 sau 2.
Este un strigăt
te au stimulat de asemenea rezultatele cele mai bune? firmăm că acest nou an al pentru ca tinerii să-şi valo­ dezbracă veşmintele rugini­ zilelor noastre. Dar, fiindcă de bucurie prin care se dâ
entuziasmul $i iniţfaIîva cre­ muncii patriotice va fi o no­ rifice pe deplin talentul si ca­ te, proiectind umbre reci. ne preocupă cu precădere de ştire că ultima pagină a
pacităţile, pentru ca în orice |
atoare, făcînd ca alături de — Ca urmare a acţiunilor uă afirmare, si mai conclu­ suport a! E o răsucire dinamică a microraionu1 VI, să poposim 2inrulul este gata de tipar.
„Curată" prin grija corecturii,
rezultatele minunate obţinute întreprinse, a măsurilor apli­ dentă, a acestui uriaş şuvoi de loc de muncă să-şi poată a­ timpului ce se scurge se­ pe şantierul de aici. Prima pagina dc plumb Intri In
dezvoltarea multilaterală a so­ i
în producţie, la locul de mun­ cate in fiecare municipiu, oraş energii creatoare care este duce contribuţia activă la creşterii cundă cu secundă, minut impresie e definitorie: Hu­ miinile stcrcotlparllor şl ma-
şlniştilor, care o
transformi
că al fiecărui salariat, oame­ şi comună, mii şî mii de cetă­ munca patriotică, munca oame­ i • cu minut. Pe porţi ospita­ nedoara este un oraş in ca­ In ceea co aşteptaţi dumnea­
nii muncii sl, alături de ei, ţeni, tineri si virstnici au par­ nilor în numele frumosului co­ cietăţii noastre socialiste. Cel liere, larg deschise, vizita­ re se nasc cu repeziciune noi voastră, stimaţi cititori, fn
pot aduce liceului nostru toţi | productivităţii
gospodinele, pensionarii, ele­ ticipat cu însufleţire şi entu­ tidian. pe care dorim cu toţii mai frumos omagiu pe care-1 torii vin să-c cunoască — cartiere! Dovezi ? Zecile flecare dimineaţă — 2tarul
nostru.
vii să participe activ la ac­ ziasm Ia înfăptuirea tuturor să-l statornicim în viata noas­ cei care şi-au luminat mintea i «O la ora marilor prefaceri — de blocuri care-şi etalează A patra la calandru... Do
ţiunile de mai bună gospodă­ lucrărilor cuprinse în planurile tră I şi $i-au încălzit inima aici trecutul şi viitorul. Vestigii, bogata paletă de culori in un an de zile, la acest apel
rire, la înfrumuseţarea tuturor de acţiune, transformînd car­ GH. I. NEGREA este acela de a sluji patria cu 1 muncii inveşmîntate in edificiul soarele potolit) al toamnei. rAspundc, noapte de noapte,
tipograf,
un tlnAr muncitor
localităţilor. Asa a primit mun­ castelului cu o geometric Iată şi şcoala cu săli mari, care a Intrat «intre noi. In
ca patriotică dîn acest an un Pentru asigurarea unei coborită din măiestria şi geamuri luminoase care şi-a viaţa ziarului cu acea sfială
Dar,
Începutului,
caracter de masă, de continui­ productivităţi a muncii iscusinţa constructorilor me­ primit oaspeţii abia eu cite- specifică stcrcotlpar Cornel
tlnflrul
tate, de amploare deosebită. sporite, la U.E.IL. Orăştle dievali, inscriu in ansam­ va săptămini in urmă. CleJ şi-a definit — mal ropo-
care frentul de lucru în subteran să corespundă
— Acum cînd anul muncii blul noilor construcţii do­ Aceasta nu este totul. Nu
patriotice s-a încheiat , se acordă o atenţie deose- vezi ale trecutului istorie. de mult timp au fost ataca­
sînt rezultatele obţinute? j bită extinderii prin mica Şi ale unui prezent care te lucrările de construcţie
— Din centralizarea datelor i mecanizare a onor noi pro- determină Hunedoara să-şi ale unui nou ansamblu de
la nivel de Judeţ, rezultă că j cedee de muncă capabile să făurească şi să-şi trăiască locuinţe — microraionul VI
nord — care va însuma in
s-au efectuat lucrări în valoa­ pe deplin sarcinilor de extracţie ! ducă la o reducere sub- din plin istoria. In acest final alte 830 de apartamen­ h patra
re de 223 964 400 lei, angaja­ i stanţtalâ a muncii manua- peisaj, cetăţii oţelului i s-a te.
mentul iniţial anual realizîn- definit de mulţi ani perso­ Privim panoul uriaş, aşe­
riu-«e In procent de 206,8 la mine ca Petrila si Vulcan re a utilajelor se pot plani­ j le şi prin aceasta la spori­ nalitatea, implantindu-se pu­ zat jos la poalele microra-
ternic in
sistemul organic
sută. (Urmare din pag»; 11 realizînd normele planificate fica reviziile periodice si re­ ! rea producţiei In unitatea de al industriei noastre socia­ ionului şi notăm cum va
— Procentul realizărilor este numai în proporţie de 50 la paraţiile fără a deregla pro­ ! timp. In cadrul depozitului liste. Această puternică arăta in final noul cartier >
blocuri cu 2150 de
40 de
impresionant. înainte de a vă sută. Această situaţie de fapt cesul de producţie. j de buşteni al fabricii de expansiune industrială a apartamente, o şcoală cu 16 la calandru!
ruga să ne spuneţi în ce lu­ scoate în prim plan o serie Din relatările interlocutori­ i industrializare a lemnului, făcut şi face ca Hunedoara
crări anume se concretizează lajelor din dotare, nefiindu-le de neglijente care există încă lor noştri reiese clar pentru să nu-şi mai găsească loc săli de clasă, un cinemato­
el, vă rugăm să precizat! ce asigurată presiunea de aer in organizarea locurilor de conducerile exploatărilor, sec­ i prin mecanizarea completă intre coordonatele fixate graf cu 500 de locuri, com­
comprimat
necesară, acestea
măsuri iniţiale au fost luate muncă după graficele ciclice, toarelor $i serviciilor tehno­ ; a operaţiilor de încărcare- vechiului oraş. El este plex comercial, 2 circum­
lor
nu lucrează la întreaga
pentru îndeplinirea sarcinilor capacitate. Totodată, neexis- care au repercusiuni alît de logice că trebuie să urmă­ | descărcare, munca manuală împins de constructori din­ scripţii sanitare, străzi as­
si angajamentelor ? tlnd o aprovizionare ritmică ordin tehnic cît şî din punct rească cu mai multă răspun­ j a unui număr de 70 de oa- colo de periferii. Iar dacă faltate, întinse zone verzi. de dectt bAnulau colegii sAI
— Ex-perienta anilor trecuţi cu materiale, este imposibil să de vedere economic sau so­ dere îmbunătăţirea organiză­ j meni a fost înlocuită cu natura a creat in jur coli­ O muncă uriaşă, concreti­ dc munci şl chiar noi, ccl
apariţia
direct Interesaţi In
zată in 37 000 mc de zidă­
cial.
constructorii
ne ondulate,
ne-a demonstrat că numai poată fi asigurat ciclul la rii lucrului şi mai ales folo­ j cea a patru mecanizatori. au intrat cu excavatoarele, rie şi 416 000 mp tencuieli. la timp a 2larulul — locul In
printr-o amplă consultare a înaintări în conformitate cu — Aplicarea întocmai a gra­ sirea utilajelor din dotare, în Acelaşi lucru se arc în in pămint, nivrlxnd terenul, Macaralele turn, profilate procesul muncii dc editare a
gazetei. Intre oamenii dc lingă
maselor, a populaţiei întregu­ graficele de lucru. ficului ciclic poate înlătura vederea sporirii productivită­ croind mici podişuri. pe cer, schelele mecanice şi noi, ccl mai apropiaţi 2iarulul
lui judeţ, putem întocmi un După cum reiese din datele orice strangulare a lucrărilor ţii muncii la totale fronturile ; vedere şi în parchete unde mai ales oamenii , vor me­ — tipografii —, Cornel CleJ,
de lucru. Acestea sint dezi­
absolvent al Grupului şcolar
plan de acţiune care să fie cît puse la dispoziţie de serviciul de înaintări — ne informa to­ derate majore, Ia rezolvarea prin construirea unor rampe Un arc uriaş ar putea tamorfoza mortarul şi cără­ poligrafic Bucureşti, la cei
mai aproape de posibilităţile metode al centralei, toate n- varăşa Lucia Mindirigiu, in­ cărora trebuie să-şi aducă s-a putut organiza incărea- uni furnalele in alte ale mida, folosind procedee din numai 13 ani ai sAi, se bucu­
fiecărei localităţi. O dală în­ ceste inconveniente semnalate giner principal în cadrul ser­ contribuţia loti minerii si spe­ rea mecanică a buştenilor, combinatului siderurgic cu ce in ce mai moderne, in­ ră de toaLA stima colegilor sAi
dc la Knotipc, paginaţie, rota­
tocmite, planurile au fost su­ au serioase repercusiuni şi a­ viciului metode. Se poate ast­ cialiştii Văii Jiului, în frun­ fapt care a eliberat în bu­ noul cartier — microrainnul tr-o armonie de linii zvelte, tivă şl a noastră, a ziarlşii-
con­
VI — aflat in plină
puse dezbaterilor si aprobării supra vitezelor obtinu«te la fel asigura sî un coeficient te cu comuniştii, deoarece nu­ strucţie. Aceasta nu ar face într-o geometrie de unghiuri lor, care noapte dc noapte
adunărilor cetăţeneşti, sesiuni­ înaintări. Pe total bazin, la maxim de folosire a utilajelor mai în acest mod se pot în­ nă măsură munca fizică j decît să simbolizeze legătu­ din care izvorăşte spaţiul ur­ colaborăm, cu cl şt ceilalţi,
la scoaterea ziarului. Prin ce
lor consiliilor populare, încă acest indicator se înregistrea­ si deci obţinerea unor viteze lătura toate deficientele sem­ prestată dc forestieri pen- j ra dintre vatra furnalelor banistic al unui oraş in plină s-a detaşat Cornel CleJ ?
In luna septembrie a anului ză o nerealizare de peste la înaintări mult superioare. nalate. asiaurîndu-se totodată tru această operaţie. I şi restul Hunedoarei. Arc înflorire. Poate prin Intrarea rapidă tu
meserie, fn meseria sa dc ba­
1970. S-a trecut apoi Ia defal- 0,40 m pe zi fată de sarcina Cunoscînd dinainte perioade­ linia de front Ia nivelul sarci­ perfectă dreptate Eroul CORNELIU BUDA ză — stcrcotipar. Poale, Insă,
carea lucrărilor pe circum- planificată prin planul tehnic, le de funcţionare si staţiona­ nilor de plan. prin aceea că la fel de lu-
dcminatic execută operaţii dc
paginaţie, dc culegere a tltlu-
rltor. Mal sigur, s-a Impus
prlu faptul ,,cA-l bun la toa­
te**. Săritor din (h*e, cînd la
Procesul complex de mo­ zultalele obţinute, dar cu largi calandru sau la stereotipul'
dernizare a întregului sis­ TUR posibilităţi de antrenare a tu­ nu arc pagină, văzind că
timpul e Înaintat, că sc In­
tem de invălămînt, legarea IN TRE P R O turor factorilor chemaţi să tră In acea criză specifică ti­
păririi 2larului, clud toţi şl
lui de activitatea practică sprijine acţiunea şi cu răspun­ . toato sc mişcă mal rapid pen­
productivă preocupă îndea­ suri In procesul educativ. tru ca rotativa sA pornească
proape conducerea de partid Nu s-au epuizat posibilităţi­ la timp, Cornel CleJ ia
şî de stat. Şcoala — institu­ D U C TIi ESTE O NECES le unităţilor economice, indus­ vingalacul in mină şl întreabă
ţie chemată să 1 desfăşoare, V A triale, din agricultură, din co­ paginatorii — Nicolae Florian,
Mircca Oprcan, sau pe nitul
pe Ungă instruirea propriu* merţul de stat, cooperaţia — pe cfte coloane Ic trebuie
zisă, o intensă activitate e- meşteşugărească si industria titlul cutare sau cularc. Ciud
paginaţie sint
pc masa de
ducatîvă In spiritul dragos­ au fost preluate în patronaj. fesionale si-au adus contribu­ miniere Barza, a unităţilor coo­ ducaţie. Se goale afirma că tiei U.T.C., comandanţii de locala de a sprijini mai efec­ două „şlfuri" ncînchciatc,
tei de muncă — este aceea Au fost organizate, amenajate ţia In cadrul practicii în a­ peraţiei meşteşugăreşti, între­ prezenta conducătorilor din tiv Ia construirea şi amena­ Cornel CleJ apare cu liniile
care trebuie să păşească ho- şi dotate peste 170 ateliere- gricultură la strîngerea recol­ prinderilor de industrie locală, întreprinderi la festivităţile de pionieri, totul desfăşurîndu-se jarea cu posibilităţi şi din du coloană, dc chenar, în­
sub conducerea si îndrumarea
tărîl pe drumul apropierii şcoală, s-a lărgit mult profi­ tei bogate din acest an, in u- ca si a unor cooperative agri­ deschidere a anului şcolar, în surse proprii a atelierelor- cheie, Introduce corecturi, fi-
niscazA şi aştcAptă „bun dc
de activitatea practică, să lul meseriilor In care elevii nilâtîle socialiste agricole. cole de producţie — Şoimuş, consiliile profesorale, în co­ organizaţiei de partid din şcoală, în şcolile ce le patro­ tipar* pentru a-şl lua pagina
ţină o permanentă legătură să-$i formeze deprinderi de Nu pot trece cu vederea Foit, Bosorod, întreprinderi mitetele de părinţi pe clase scoală si din întreprinderea ce nează, de a dota mai activ cu In primire la calandru.
o patronează. In acest
sens
înconjurat cu dragoste
«lc
cu producţia, cu făuritorii muncă practică în vederea în­ peste faptul că, deşi începutul agricole de stat si întreprin­ şi scoală aduc un impuls nou scule si utilajele necesare a­ paginatori, cel dc la care a
bunurilor materiale. Aceas­ suşirii unei profesii, în func­ este bun, totuşi ne găsim sub deri de mecanizare a agricul­ în realizarea unei legături orga­ cred că unele şcoli n-au fă­ ceste ateliere. Învăţat culesul manual — ze­
tă temă. a necesităţii obiec­ ţie de specificul economic al nivelul posibilităţilor de care turii — Orăstie, Haţeg. Ilia nice cu întreprinderea, pentru cut primul pas. ţăria —, dc colegul sAu de
— Din cele relafalc reiese
tive a legăturii permanente judeţului, al localităţii res­ dispune Judelui nostru. Mă re­ sa. îmbinarea cunoştinţelor de că în fa(a conducerilor şcoli­ Va trebui să folosim mal meserie Adrian B îrlu ţ, dc li-
notipiştii Nicolae Itada, loan
dintre scoală si producţie, pective, precum si de intere­ fer la unele conduceri de şcoli Numărul recent al revistei cultură generală ale elevilor mult posibilităţile părinţilor, Grocu, dc mecanicul dc la
a constituit obiectivul unui sele i$i posibilităţile psiho-fi- care încă nu au fost scoase „Tribuna scolii" relatează ex- cu practica productivă. Acolo lor există încă un teren larg ale familiei în buna desfăşu­ rotativă Ioslf Giura, de toţi
ceilalţi, Cornel CleJ a fost a­
de fructificare a legăturii cu
interviu cu tovarăşul Cornel zice ale elevilor. producţia ca principală formă rare a muncii productive, în jutat să devină In scurt «imp
Stoica, inspector general în Se remarcă rezultatele bune educativă. îndrumarea practicii cît si or­ un lipograf bun, sAritur, sîr-
cadrul Inspectoratului şcolar obţinute, cu sprijinul atent al ganizaţiile de U T.C. si pionieri guincios.
— Desigur, legătura cu prac­
judejean. conducerilor unor întreprin­ învăţămlnt modern — învăţămlnt practic tica presupune multiple căi, care nu pot rămfne în afara — Iţi place meseria 7
— Da : Dc aceea mă stră­
— Secretarul general al deri, ce sl-au privit cu serio­ metode, mijloace, posibilităţi. acestei preocupări. Este o lip­ duiesc să niA perfecţionez,
să serioasă a
conducătorilor
partidului nostru. în progra­ zitate sarcina patronării, la Prin integrarea efectivă a pre­ de şcoli care n-au ştiut să continuu. Sint in clasa a X-a
mul amplu de educare socia­ liceele de cultură generală dîn dîn Inerţie, cadre didactice perlenţa judeţelor Constanta unde s-a reuşit să se stabi­ gătirii tehnico-productîve în folosească în această muncă In liceul seral. După absolvi­
re voi încerca kA intru la un
listă a oamenilor muncii pe Vulcan, Petroşani, Brad, „De- care încă nu sl-au ancorat în­ Si Argeş, unde grupe de mun­ lească o asemenea legătură procesul de formare si educa­ organizaţiile U.T.C., familia, Institut dc sublngîncri, iot in
care l-a iniţiat, a acordai o cebal" Deva, unde s-au pus treaga muncă si capacitate citori şi elevi înaltă atelîere- rezultatele sînt bune şi la ele re multilaterală a elevilor, ur­ factori fără de care nu se pot specialitate poligrafică.
deosebită atenţie legăturii deja in stare de funclionare pentru sporirea caracterului a­ şcoalâ, folosind resursele lo­ ne-am referit. mărim cu deosebită ntenlie ac­ obţine rezultate satisfăcătoare Scora, după cursuri, Cornel
dintre şcoală şi activitatea ateliere de lăcăluşerîe, con­ plicativ al învătămîntului. Sînt cale, cu sprijinul direct al Sint Insă, din pâcale, si si­ centuarea caracterului aplica­ în procesul de educaţie. Aş­ CleJ vine U serviciu. Noap­
tea Ia două, la trei, uneori
practică, productivă, ca strucţii metalice, electroteh­ puţine scuze pentru unele întreprinderilor ce le patro­ tuaţii cînd directorii unor tiv, in cadrul tuturor obiecti­ teptăm să devină faptă sarci­ dimineaţa In şapte, părăseşte
principală cale de educaţie nică, auto-moto, timplărie sî scoli din municipiile Deva si nează. O astfel de iniţiativă şcoli aşteaptă ca' iniţiativa să velor de învătâmînt. na ce şi-au asumat-o organi­ curtea tipografici. Tot aşa, zi
dc zl. Şl cltc zile şi nopţi
prin muncă şl pentru muncă. de alt profil, pentru băieţi, si Hunedoara, din Călan, Teliuc, există si în oraşul Vulcan sî aparţină întreprinderii. Unii Pentru formarea deprinderi­ zaţiile U.T.O. de a forma echi­ vor mai urma 7 Dar tină-
Cum sc materializează Indi­ croitorie-tesălorie, artizanat Lupeni, care sînt depăşite de am dori ca ea să se extindă caută să-sî rezolve problemele lor de muncă, educare prin pe de tineri din întreprinderi rut nostru colaborator nu sc
caţiile tovarăşului Nicolae pentru fete. La Liceul Vulcan, ceea ce se pretinde si de po­ şi în restul localităţilor din practicii fn ateliere, ale dotării muncă, formarea unei gîndiri care să lucreze la amenajarea sperie.
Ceauşescu Sn sistemul de bunăoară, elevii îşi vor des­ sibilităţile pe care le au. A­ judeţul nostru, bogat In între­ lor, doar prin intermediul mais­ practice, tehnice la elevi pu­ — Progresez, tml dau sca­
învăţămlnt din Judeţul nos­ făşura aclivităjîle practice în cest lucru aparţine attt scolii prinderi mari si cu multe po­ trului instructor. Alteori, con­ nem un accent deosebit pc Si dotarea atelierelor-scoală. ma. Mă supun acestui pro­
Este o modalitate propice de
tru ? sase ateliere-şcoală i lăcătuşe- cît si întreprinderilor ce le sibilităţi. tractul între directorul scolii continuarea acţiunii de orga­ realizare a unei suduri traini­ gres. Doresc 9ă ştiu cit mal
rie generală, prelucrări meca­ patronează, întreprinderi care — Primul pas In realizarea Si directorul întreprinderii es­ nizare a laboratoarelor, acţi­ ce si pe această cale între or­ multe. Sint convins că-mi voi
— Pornind de la ideile cu­ nice, galvanizări, bobina], tîm- promit mult si fac prea puţin. acestor sarcini trebuie să-l Ia­ te defectuos, el făcîndu-se prin une începută în anul trecut, ganizaţiile U.T.O. din între­ atinge ţelul — un bun lucră­
prinse în orientarea nouă da­ plărie, ariizanat, compactorie. Aici, atelierele organizate sint că, totuşi, şcoala. Cum se pre­ terte persoane. Asemenea înzestrarea acestora cu apara­ prinderi şi scoli. tor in poligrafie.
tă unităţilor şcolare prin do­ Intre şcolile generale este încă sărăcăcioase, slab dotate, ocupă conducerile şcolilor de scoli sînt cele din Zam, nr. 2 tură modernă, dezvoltarea ca­ Stabilirea unui contact strtns Şl noi sfntem convinşi. Dc
cumentele de partid de către demnă de evidenţiat preocupa­ nu asigură condiţiile unei in­ întărirea legăturii cu unităţile Deva, Călan, nr. 4 din Hune­ racterului aplicativ al lucră­ accca, la „Oamenii dc Ungă
tovarăşul Nicolae Ceausescu, rea conducerilor şcolilor ge­ struiri practice pentru elevi. productive, cu producţia. doara, nr. 5 Lupeni, nr. 3 Pe­ rilor de laborator, experienţe­ între şcoală si Întreprindere, nol“, nc-am permis să vor­
între scoală si activitatea pro­
de educare a tineretului prin nerale Gojdu din Deva, nr. 5 Unii conducători de Între­ — Fără îndoială, iniţiativa tn troşani. nr. 2 Vulcan, unde de lor, demonstraţiilor, aplicaţii­ ductivă, antrenarea întregului bim despre... omul dc lingă
muncă si pentru muncă, de din Petroşani, nr. 5 Vulcan, prinderi din aceste localităţi această direcţie trebuie să o- !a începutul anului nu s-a or­ lor In teren, muncii voluntar- colectiv didactic în acţiunea noi Cornel CleJ. Cu convin­
statornicire a unei legături fi­ nr. 2 din Hunedoara $1 Orăş- consideră că au rezolvat totul partină scolii. încă de la apa­ ganizat nici o discuţie a co­ patriotice etc. Toate acestea le de integrare în munca socială, gerea că merită aceeaşi pre­
reşti între scoală si producţie tie. Unele rezultate bune s-au dacă au transferat către şcoli riţia hotărîrii Secretariatului lectivelor de organizare s> considerăm elemente ale unui utilă a elevilor, de cunoaşte­ ţuire ce nc-am mniitfcstat-o,
sub conducerea şi îndrumarea înregistrat si In mediul rural, clteva piese casate care, de C.C. al P.C.R.. maieu seamă de îndrumare a practicii, de ana­ tnvăţămfnt modern, dinamic, re a intereselor, înclinaţiilor cu alte prilejuri, faţă dc co­
organizaţiilor de partid, s-au unde scoli generale, cum sînt fapt, fără a li puse In stare la începutul anului şcolar, In liză a planurilor de muncă în­ larg deschis înspre probleme­ acestora deschid largi posi­ legii săi mal virstnici, ccl ca­
întreprins măsuri ample pen­ cele dîn Rîu Bărbat, Totesti. de funcţionare de către între­ fiecare scoală au fost create tocmite pentru organizarea sl le practicii, ale realizării legă­ bilităţi de educare si funda­ re l-au ajutat po tlnărul Cor­
tru a asigura transpunerea lor Gcoagiu. Poiana, Ilia, Dobra, prindere nu pot fi de mare fo­ colective de organizare si în­ desfăşurarea activităţilor prac­ turii organice cu producţia, a­ mentare ştiinţifică, de diversi­ nel Clcj să devină un mun­
■în viată. S*a trecut la patro­ şi-au organizat deja ateliere los în instruirea practică a e- drumare a practicii, s-au ini­ tice a elevilor, în urma căro­ le educaţiei prin mancă si ficare a orientării şcolare si citor dc bază al secţiei zinr
narea şcolilor de către între­ orientate spre meserii speci­ levîlor. Mai mult ajutor se aş­ ţiat planuri concrete de acţi­ ra să se stabilească măsuri pentru muncă. Revenind la a- profesionale a elevilor spre a întreprinderii poligrafice
prinderi, la organizarea si fl­ fice profilului agricol. Este teaptă din partea Combinatu­ une, s-au întreprins măsuri concrete. La asemenea discuţii telierele-scoală, unde de fapt profesii solicitate de ei. Deva.
uieri a jo rea atelierelor-sconlă. deosebit de meritoriu faptul lui siderurgic Hunedoara, Ex­ pentru ca munca să devină în- nu pot lipsi directorii de scoli, se desfflsoară activitatea de N. STANCIU
Pină în prezent toate cele că peste 20 000 elevi din şcoli­ ploatării miniere Bărbăteni, tr-adevăr un obiect de învă- de întreprinderi, maiştrii In­ pregătire tehnico-productivă, Interviu realizat de
ii29 scoli generale şi 18 licee le generale, licee şi scoli pro- .Vîscozei Lupeni, întreprinderii tămînt cu largi valenţe de «- structori, secretarii orgaMse-» consemnăm aatisfăcătoare re- S. POP