Page 102 - Drumul_socialismului_1971_10

Declaraţia sovieto-franceză Şedinţa Consiliului militar al forţelor Armate Declaraţia guvernului R.P. Chineze în legătură

» i »
şi documentul „Principiile Unite si consfătuirea cadrelor de conducere ale cu restabilirea drepturilor sale la O.N.U.

PEKIN 30 (Agerpres). — Gu­
« vernul R.P. Chineze a dat pu­ resc prietenie cu poporul chi­ Toţi reprezentanţii clicii Cian
Kai-şi trebuie să fie excluşi
nez.
colaborării între U.R.S.S. armatelor statelor participante la Tratatul blicităţii o declaraţie în care menţionează în continuare de­ din O.N.U. şi din toate orga­
„Toate ţările, mari sau mici,
nismele şi agenţiile
depen­
se arată că adoptarea cu ma­
joritate covîrşitoare a rezolu­
ţiei privind restabilirea tutu­ claraţia, (rebuie să fie egale i denţe". poziţia
Declaraţia reafirmă
problemele unei ţări
trebuie
şi Franţa" de la Varşovia R.P. Chineze în Organizaţia să fie rezolvate de propriul R.P, Chineze care, în confor­
ror drepturilor legitime
ale
Cartei
mitate cu principiile
său popor f problemele lumii
Naţiunilor Unite
reprezintă
O.N.U., respinge politica im­
rezolvate de
fie
trebuie să
toate ţările din lume; proble­
a drepturilor legitime ale Chi­
boi, sprijină noţiunile şi po­
PARIS 30 (Agerpres). — La faţă de menţinerea situaţiei falimentul politicii de negare mele Naţiunilor Unile trebuie perialistă de agresiune şl răz­
încheierea vizitei in Franţa a încordate din Orientul Apro­ In conformitate cu planul pra pregătirii operative şi de au asistat la exerciţii execu­ nei in Naţiunile Unite şi al să fie rezolvate în comun de poarele oprimate în lupta lor
lui L. I. Brejnev, secretar ge­ piat, cele două părţi sublinia­ activităţilor comune, In peri­ tate de unităţi ale armatei planului imperialist american toate statele membre — a- justă pentru eliberarea naţio­
neral al C C. a) P.C.U.S,, mem­ ză că este necesară reluarea oada 26-29 octombrie a.c„ s-a luptă a Forţelor Armate Uni­ poloneze, au luat cunoştinţă de de creare e „două Chine" in ccsta este cursul inevitabil al nală, pentru a se opune inter­
bru al Prezidiului Sovietului misiunii ambasadorului Jar- desfăşurat în Republica Popu­ te pe anul 1971, au fost puse baza materială de instrucţie, Naţiunile Unite. RelevSnd fap­ istoriei în lumea de astăzi. venţiei străine şi a deveni
Suprem al U.R.S.S., au fost ring, In scopul stabilirii unei lară Polonă, sub conducerea de acord activităţile comune folosită în pregătirea de lup­ tul că guvernele ţărilor sus­ Restabilirea drepturilor legi­ stăpîne ale destinelor lor. In
date publicităţii Declaraţia so- păci drepte şi trainice în a­ comandantului suprem al For­ pe anul 1972 şî au fost exa­ tă a trupelor. ţinătoare ale rezoluţiei au a­ time ale R. P. Chineze în încheierea declaraţiei se spu­
vieto-franoeză şi un document ceastă regiune, în conformita­ minate alte probleme de per­ dus contribuţii importante la O.N.U. este o manifestare a ne: „Guvernul R.P. Chineze îşi
intitulat „Principiile colaboră­ te cu Rezoluţia Consiliului de ţelor Armate Unite — mare­ fecţionare a capacităţii de Comandantul suprem al For­ această luptă, guvernul şî po­ acestui curs”. va trimite în curînd reprezen­
rii între UJTS.S. şi Franţa". Securitate din 22 noiembrie şalul Uniunii Sovietice, M. luptă a trupelor şi flotelor. ţelor Armate Unite — mare­ porul Chinei exprimă din ini­ Referindu-se la acţiuni ale tanţi ca să participe da activi­
In aceste documente se relevă J967. Iakubovski, şedinţa ordinară a şalul Uniunii Sovietice, LI. Ia- S.U.A. şi Japoniei în spriji­ tatea Naţiunilor Unite. R. P.
că In cursul convorbirilor cu U.R.SS. şi Franţa se pro­ Consiliului militar al Forţelor Şedinţa şi consfătuirea s-au kubovski, şi membrii Consiliu­ ma mulţumiri guvernelor şi nul planurilor de creare a u­ Chineză va sta alături de toa­
preşedintele republicii fran­ nunţă pentru încetarea inter­ Armate Unite şi consfătuirea desfăşurat înlr-o atmosferă de lui militar au fost. primiţi de popoarelor tuturor ţărilor prie­ nui „Taiwan independent". în te ţările şi popoarele care iu­
ceze, Georges Pompidou, păr­ venţiei străine In Indochina şi cadrelor de conducere ale ar­ lucru, tovărăşească, în spiritul primul secretar al Comitetu­ tene care susţin principialita­ încercarea disperată de a crea besc pacea şi dreptatea şi,
ţile şi-au exprimat satisfacţia pentru ajungerea, In această matelor statelor participante la înţelegerii reciproce şi unităţii lui Central nl Partidului Mun­ tea şi dreptatea Rezultatul „O Chină, un Taiwan", ceea împreună cu ele, va lupta
Iată de dezvoltarea colaboră­ regiune, la o reglementare po­ de vederi a tuturor partici­ citoresc Unit Polonez — to­ ce echivalează, de fapt, cu pentru apărarea independen­
rii sovieto-franccze In dome­ litică, care să corespundă in­ Tralatul de Ia Varşovia. panţilor. varăşul Edward Gierek. Tova­ votului din actuala sesiune a ţei naţionale şi suveranităţii
niul politic, economic, tehnico- tereselor popoarelor care lo­ In cursul şedinţei şi consfă­ Membrii Consiliului militar răşul Edward Gierek a avut Adunării Generale a O N.U., crearea a „două Chine", de­ dc stat ale tuturor ţărilor, pen­
ştiin|ific, militar şi cultural cuiesc aici. tuirii s-au tras concluzii asu- şi participanţii la consfătuire cu aceştia o convorbire, des­ se subliniază in declaraţie, o­ claraţia cerc ca „rezoluţia jus­ tru cauza apărării păcii inter­
şi hotărîrea de a dezvolta a­ In documentul privind prin­ făşurată inlr-o atmosferă cal­ glindeşte tendinţa generală a tă adoptată de Adunarea Ge­ naţionale şi pentru promova­
nerală a O.N.U. să fie apli­
ceastă colaborare. In acest cipiile pe care se bazează co­ dă, tovărăşească. cată imediat, in întregimea ei. rea progresului omenirii".
scop se va da o nouă dezvol­ laborarea politică dintre cele popoarelor din lume, care do-
tare consultărilor polilice din­ două ţări se subliniază că co­
tre cele două guverne. laborarea dintre cele două \
Referindu-se la situaţia din Declaraţia comună privind LIMA. — La Lima a avut lâ în Libia, a avut vineri o aduce prin hotărîrea luată r
Europa, părţile au apreciat lări corespunde aspiraţiilor ge­ loc plenara Comitetului nouă întrevedere cu Moamer „grave prejudicii existenţei
pozitiv semnarea tratatelor nerale şi intereselor reciproce Central al Partidului Comu­ El Geddafl, preşedintele Con­ partidului şi. in consecinţă.
dintre U.R.SS, şi R.F. a Ger­ ale popoarelor sovietic şi nist Peruan, consacrată e- siliului Comandamentului Re­ Parlamentului, unde el este
maniei, dintre Polonia şi R.F. francez şi trebuie să se baze­ convorbirile I.D. Tito—R. Nixon xaminăriî situaţiei din ţară.
a Germaniei şi acordul cva- ze pe avantaje reciproce şi pe voluţiei — informează agen­ majoritar". A
drîpartit, Încheiat la 3 septem­ obligaţiile fiecăreia dintre ce­ WASHINGTON 30 (Ager­ Plenara a adoptat o rezolu­ ţia MEN. MOSCOVA, — Agenţia
brie a.c., exprimlndu-şi spe­ le două ţări. Principiile sub­ tulte numai dacă cuprind Eu­ ţie in care se exprimă spri­
ranţa că acesta va fi comple­ liniază că această colaborare pres). — La încheierea pro­ ropa în ansamblu şi nu doar o jinul pentru politica guver­ NAIROBI. — Sîmbâtă, s-au TASS informează că la Mos­
tat prin înţelegerile prevăzute nu este îndreptată împotriva gramului oficial al vizitei In parte sau alta a ei. nului de dezvoltare a eco­ încheiat la Nairobi lucrările cova s-a aflat între 20 şi 29
si printr-un acord final. Ele intereselor vreunui popor şi S.U.A. a preşedintelui Iugosla­ Părţile, consemnează decla­ nomici naţionale. Partici­ unei întruniri la care au par­ octombrie o delegaţie a Or­ Nouf centru de tele­
au apreciat ca deschizînd noi nu se referă, In nici o măsură, viei, losip Broz Tito, la Wa­ raţia, şi-au exprimat convin­ panţii la plenară au insis­ ticipat experţi din 12 state a- ganizaţiei pentru Eliberarea viziune din Teheran
perspective pentru întărirea la obligaţiile asumate de ce­ shington a Jost dală publicită­ gerea că îmbunătăţirea gene­ tat asupra necesităţii lichi­ iricane pentru a dezbate pro­ Palcsfinei. condusă de Yas-
securităţii europene, efortu­ le două ţări în relaţiile fată ţii declaraţia comună privind rală a atmosferei internaţiona­ dării dependenţei ţării fa­ blemele aplicării ştiinţei şi ser Arafat, preşedintele Co­ Încă înainte de sfirşitul
rile îndreptate spre normali­ de un al treilea stat. convorbirile purtate cu pre- le şi extinderea domeniului tă de monopoluri, pronun- tehnologici in economiile ţă­ mitetului Executiv al organi­ acestui an, la Teheran se
zarea generală n relaţiilor Documentul relevă că cola­ şedînlele Richard Nixon. întâl­ tratativelor şi al colaborării tîndu-se pentru naţionaliza­ rilor din Africa — relatea­ zaţiei. Delegaţia a avui con­
dintre R.F.G. şi R D.G. şi pri­ borarea politică dintre cele nirile celor doi preşedinţi, re­ trebuie să fie însoţite de efor­ rea marilor întreprinderi şi ză agenţia Reuter. vorbiri la Comitelui sovie­ va da in exploatare cea
mai mare stafie de televi­
mirea acestor două state în două ţări se bazează pe res­ leva declaraţia, au oferit un turi imediate pentru a se re­ instituţii bancare străine. Inlrunirea, organizată de tic de solidaritate cu ţările ziune din fără. Aceasta va
O.N.U. pectarea principiilor şi pre­ prilej pentru examinarea mul­ Plenara a evidenţiat ro­ din Asia şi din Africa, în fi un centru capabil să e­
Părţile au confirmat impor­ tilaterală a principalelor pro­ aliza soluţii paşnice pentru lul ce revine Partidului Co­ cursul cărora a informat de­
tanta pe care o acordă convo­ vederilor Cartei O.N.U. şi are bleme actua’e internaţionale. conflictele arzătoare şi pericu­ munist Peruan şi Confede­ spre rezistenţa poporului pa­ mită pentru toate regiunile
ca scop să contribuie ta resta­
ţării. Imobilul, construit in­
cării Conferinţei general eu­ O atenţie deosebită s-a acor­ loase, mai ales in Orientul A­ raţiei generale a oamenilor lestinian pe teritoriile ocu­
ropene 1n problemele secu­ bilirea păcii în regiunile de dat importanţei unei păci ga­ propiat şi Asia de sud-est. Fie­ muncii in mobilizarea mase­ pate. In numele opiniei pu­ tr-o tehnică arhitecturală
rităţii şi colaborării în Euro­ conflict, la slăbirea încordării rantate şî stabilităţii pe calea care parte şi-a expus poziţia tn lor populare, în vederea ză­ blice sovietice, reprezentanţii modernă, va număra 14 e ­
pa, care trebuie să contribuie internaţionale, la reglementa­ legătură cu Asia de sud-est. taje, iar interioarele lui vor
rea problemelor litigioase pe soluţionării paşnice a conflic­ Preşedintele Nixon a con­ dărnicirii manevrelor reac- Comitetului de solidaritate cu fi prevăzute cu opt» stu­
„la o astfel de transformare telor şi respectării principiilor ţiu ni î. ţările din Asia şi din Africa diouri mari, cîtcva stu­
treptată a relaţiilor dintre sta­ cale paşnică, precum şi la dez­ independentei, deplinei egali­ firmat interesul S.U.A. fotă de au exprimat sprijinul hotărît diouri de înregistrare, săli
tele europene care să permită voltarea economică şi Ia îmbu­ tăţi în drepturi a statelor su­ poziţia independentă şi neali­ pentru mişcarea palestiniană
depăşirea divizării continentu­ nătăţirea condiţiilor de viată verane. indiferent de deosebi­ niată şi faţă de politica Iu­ de rezistenţă. tehnice, precum şi instala­
lui , în grupări politico-milita- ale poporului. rile sau asemănările sisteme­ goslaviei. Preşedintele Tito ţii si laborataore pentru
re. Una din principalele sar­ Subliniind importanta cola­ lor lor sociale, politice şi şi-a exprimat marele inleres HELSINKI. — Ca urmare a turnarea, pregătirea şi de­
cini ale conferinţei trebuie să borării Uniunii Sovietice şi economice, în acord deplin cu fată de iniţiativele pe planul demisiei guvernului condus ROMA. — Un grup de de­ veloparea filmelor. Centrul,
fie întărirea securităţii euro­ Franţei, precum şi altor state, spiritul şî principiile Cartei politicii externe ale guvernu­ de premierul Ahti Karjalai- către UNESCO, a fost desti­ putaţi aparţinînd Partidului a cărei construcţie a înce­
pene, pc calea creării unui sis­ pentru menţinerea păcii si co­ lui S.U.A. şi rolul său impor­ nen, preşedintele Finlandei. nată pregătirii unei conferin­ Comunist Italian. Partidului put in 1969, a costat pină
tem de angajamente care să laborării tuturor statelor eu­ O.N.U., menţionează declara­ tant In relaţiile internaţionale. Urho Kekkonen, a hotărît ţe a miniştrilor africani ai Socialist şl Partidului Demo- in prezent 290 milioane
excludă orice ameninţare cu ropene, principiile subliniază ţia. Preşedinţii Tito şi Nixon organizarea de alegeri gene­ ştiinţei, programată pentru crat-Creştln au adresat o in­ riali şi pentru viitor se
forţa sau cu folosirea aces­ necesitatea respectării neabă­ Ceî doi preşedinţi au subli­ şi-au exprimat satisfacţia pen­ rale anticipate. Acestea se anul 1973. terpelare ministrului afaceri­ prevede ca aici să fie
teia în relaţiile reciproce din­ tute a inviolabilităţii actuale­ niat că dezarmarea reală şi tru dezvoltarea relaţiilor bila­ lor externe al Italiei, Aldo transferate şi instalaţiile
tre state si care să asigure lor frontiere, neamestecului în măsurile de control al înar­ terale In toate domeniile şi au vor desfăşura în zilele do 2 ANKAKA. — Preşedintele Moro. cerînd clarificări asu­ radiodifuziunii iraniene,
respectarea principiilor inte­ treburile interne, egalităţii, in­ mărilor. precum şî dezvoltarea şi 3 ianuarie, «nul viitor. Pi- Turciei, Cevdet Sunay, a ce­ pra poziţiei guvernului faţă fapt care va facilita trans­
grităţii teritoriale a statelor, dependentei, neiccurgcrii la economică şi socială rodnică reafirmat convingerea că nă atunci, un ml) in el interi­ rut vineri conducerii Parti­ de „noul val de arestări şi miterea programelor radio­
neamestecului in treburile in­ forţă sau la ameninţarea cu sînt factori ai păcii, stabilită­ schimbul larg de păreri în toa­ mar, prezidat de Tpuvo Au­ de persecuţii din Grecia îm­ fonice pe întreg cuprinsul
terne, egalităţii şî indepen­ forţa. Ele precizează că păr­ ţii şi progresului în lume. Du­ te problemele între cele două ra, va rezolva problemele dului Dreptăţii. principala potriva a zeci de persoane ţării. Sediul televiziunii va
dentei tuturor statelor". ţile vor contribui la rezolva­ pă ce au constatat existenţa ţări a servit intereselor Iugo­ curente ale tării. formaţiune politică din Par­ care se opun actualului re­ include, de asemenea, şi
Amintind dorinţa ca la Hel­ rea problemei dezarmării ge­ unor rezultate în eforturile slaviei şî S.U.A., precum şi pă­ lament, să revină asupra Uo-. gim, între care unii dintre şcoli pentru formarea de
sinki să înceapă cît mai grab­ nerale si totale, la lichidarea pentru promovarea unei păci cii în lume şi au conchis că tărîrli de a-şl refrage cinci ceî mai eminenţi conducători cineaşti, operatori, regizori
nic întîlnirea multilaterală scindării lumii în grupuri mî- trainice şi a securităţii în Eu­ este necesar ca aceste consul­ BELGRAD. — După cum miniştri din guvern. După ai luptei contra ocupaţiei tehnici pentru televiziunea
preliminară, declaraţia expri­ ropa, ceî doi preşedinţi consi­ tări să fie continuate. Informează agenţia Taniug. cum se ştie, trei dintre aceş­ iraniană.
mă speranţa părţilor că pre­ litaro-politice. deră că este posibil să se în­ Ei şi-au exprimat convinge­ vl/ita oficială în Canada a tia au dat curs cererii con­ fasciste, precum şi faţă de
gătirea conferinţei va fi efec­ Agenţia TASS relatează că rea că relaţiile între S.U.A. şî preşedintelui R.S.F. Iugosla­ ducerii partidului. Guvernul represiunile din Spania împo­ Cine-crooz/ero
tuată astfel Incit ea să poată Leonid Brejnev a transmis treprindă în continuare paşi prezidat de Nihat Erim a ho- triva minerilor din Asturia,
9vp;i loc în cursul anului preşedintelui Franţei, Georges însemnaţi în această direcţie, Iugoslavia, caracterizate de e­ via, losip Broz Tito. va a­ aflaţi în grevă, si împotri­ O cinc-croazicră pornind
1972 Pompidou, invitaţia de a fa­ ceea ce ar fi în interesul nu galitatea în drepturi şi respec­ vea loc intre 2 şi 7 noiem­ tăiil marţea trecută să demi­ va muncitorilor de la Seat, de la insulele Caraibe şi
U.R S S. şi Franţa se pro­ ce o vizită oficială în Uniu­ numai al ţărilor europene şi tul reciproc, constituie un fac­ brie. sioneze, însă preşedintele filiala spaniolă a firmei „Fi­ terminînd la Cannes va fi
nunţa pentru o dezarmare ge­ nea Sovietică şî a reînnoit in­ din zona Mării Mediterane, ci tor important al păcii şi sta­ Sunay a cerul Cabinetului at". Autorii interpelării cer organizată in primăvara
nerală şi totală, sub un con­ vitaţia făcută anterior pre­ şi al păcii în lume în general. bilităţii în Europa şi în lume AMMAN — Intr-un Inter­ să-şî continue activitatea. guvernului să precizeze dacă viitoare pentru a celebra
trol internaţional eficient, se mierului Jacqucs Chaban Del- Ei au subliniat că pacea trai­ în general şi servesc teluri­ viu televizat, primul ministru In mesajul şefului stalului a înlreprins sau intenţionea­ cea de-a 75-a aniversare a
subliniază în declaraţie. mas de a face o vizită oficia­ nică şi securitatea reală sînt lor unei largi înţelegeri in­ turc se subliniază că Direc­ ză să întreprindă „demer­ cinematografiei. La bordul
Exprimîndu-şi îngrijorarea lă în U.R.SS. inseparabile şi că pot fi înfăp- ternaţionale. al Iordaniei. Wasfi Tall, a ţiunea Partidului Dreptăţii suri corespunzătoare". transoceanicului mMermoz",
anunţat că misiunea de me­ actori de film — pină in
diere egipteano-saudită, „in prezent şi-au anunţat par­
vederea apropierii punctelor WASHINGTON. — Vine rl scara, printr-un vot sur- ticiparea Gilbert Becaud,
MOSCOVA nei locuinţe : ferestrele, uşi­ port dispuse radial, întersec- se numără reconstrucţia şi Liza Minclli, Elizabcth
Un baraj deosebii de ori­ le, pardoseala, geamurile ele. tîndu-se toate intr-un punct modernizarea unor porţiuni de vedere ale guvernului de priză. Senatul american a res pins, cu 41 voturi contra 27, Wiener, Jerry Lewis, Gc-
ginal se construieşte pe ţiul Dotat cu cele mai moderne ce corespunde, în principiu, ale autostrăzilor care traver­ la Amman şi organizaţiilor proiectul de lege asupra aju torului destinat străinătăţii, raldine şi Sydney Chaplin
Karalau, în sudul R.S.S. Ka- utilaje, combinatul va intra centrului oraşului. Cele pa­ sează ţara de la nord la sud fedainllor", va fi, in curînd. proiect ce fusese adoptat cu cîteva amendamente de Came- — vor viziona in săli spe­
zahe. Cu ajutorul lui va fi în funcţiune in anul 1973, tru trasee măsoară 25 de ki­ şi de la est spre vest. De reluată. ra Reprezentanţilor. Votul a intervenit după o săptămînă cial amenajate programe
format un lac de acumulare avînd o capacitate de 4 000 lometri. De-a lungul lor vor asemenea, vor fi electrifi­ de dezbateri controversate tî mp in care proiectul iniţial a non-stop de filme, printre
cu un volum de 20 milioane apartamente pe an. fi înşiruite 32 de staţii, do- caţi 1 500 km de cale ferată, fost redus de la 3,2 miliarde dolari Ia 2,9 miliarde dolari, care va figura şi un film
metri cubi. Originalitatea printre care şi porţiunea ca­ TRIPOLI. — Anuar Sadat, Creditele pentru Vietnam ul de sud, Laos şi Tailanda, inedit datorat lui Louis s V
construcţiei constă în faptul re leagă Silezia de oraşul preşedinfele Republicii Ara­ care sînt incluse într-o lege specială privind ajutorul mi­ Lumiere.
că barajul va trebui să ză­ Poznan. Transporturile rutie­ be a Egiptului, aflat în vizi- litar, nu sînt afectate de vo tul de vineri.
menul se datorează faptului VESTI MII ŢĂRILE SOCIAIISTE re poloneze vor fi înzestrate, 1
găzuiască cursul unui
riu
în această perioadă, cu cca
care are... două etaje ! Feno­
20 000 de autobuze pe linii
că vechea albie a riului sea­ interurbane şi cu 23 000 de
că în timpul căldurilor de autocamioane. Contract economic Clarificări pe scena
vară, iar albia nouă, pe care
apa curge tot anul, este sub­ PRAGA late cu tot confortul tehnic BELGRAD Intre „Pol-Mot“
terană. Pentru soluţionarea unor modern şi realizate într-o ar­ Una dintre cele mai mari
Cu ajutorul apelor reţinu­ probleme curente ale trans­ hitectură care îmbină în întreprinderi ale industriei şl „Fiat" politică austriacă
te în noul lac de acumulare, portului in comun, munici­ mod fericit plăcutul cu uti­ cauciucului din Iugoslavia ■— i
VARŞOVIA 30 (Agerpres). — j
vor fî irigate aproximativ palitatea a luai in conside­ lul. combinatul „Borovo" din o­ i i Preşedintele Consiliului dc Mi- I
5 000 de hectare. rare mai multe variante po­ In momentul de fală se raşul cu acelaşi nume, îm­ i nlştrl al R. P. Polone, Plotr
sibile. Pină la urmă s-a ales desfăşoară din plin lucrările plineşte 40 de ani de la în­ i Jaroszevvlcz, i-a primit la Var- ! De mai bine de un an şi ju­ nie electorală, alegerile de la tru securitate, prerum şî alt''
: şovia, pe preşedintele
firmei
SOFIA metroul, ca singura măsură pe primul traseu, în lungime temeiere. Întreprinderea, cu : italiene „Fiat*. Giovannl Ag- mătate, de cînd Partidul socia­ 10 octombrie au confirmat în acţiuni îndreptate spre un cli­
In oraşul Vai'na a început capabilă să rezolve definitiv de 7 kilometri, care urmea­ un număr de 14 000 de sala­ : nelli, şi pc directorul general list a format primul guvern mare măsură calculele Parti­ mat de pace în Europa şî în
construcţia celui mai modern supraaglomerarea circulaţiei ză să fie dat în exploatare riaţi, produce anvelope, în­ i al firmei, Nlcolo Gioia, cu ca­ monocolor socialist din isto­ dului socialist. lume.
combinat pentru construcţia urbane. în anul 1974. călţăminte din piele şi cau­ : re a discutat probleme privind ria postbelică a Austriei, sce­ Dar majoritatea absolută ob­ Consolidarea poziţiei P.S.A.
i colaborarea economica şi teh-
de clădiri din Bulgaria, care Metroul praghez, la di­ ciuc şi alte produse care se j nlco-ştilnţifleA dintre industria na politică a acestei ţări a ţinută aproape la limită şi de­ în Parlament nu va însemn
prin tehnologia sa va repre­ VARŞOVIA bucură de un bun renume ‘ constructoare de maşini a Po­ stat sub semnul incertitudini­ claraţiile unor lideri socia­ în acelaşi timp şi re2olvareo
zenta un unicat printre în­ mensiunile din proiectul a­ In cursul acestui plan cin­ pc piaţa internă şi în străi­ I loniei şi „Fiat", lor. Această situaţie era de­ lişti au determinat pe unii ob­ automată a unor probleme, în­
treprinderile de acest fel din probat pentru prima etapă, cinal, în R.P. Polonă se alo­ nătate. In anul 1970, la Bo­ După cum m e n ţiO D e a z â a- | terminată de faptul că In servatori politici să aprecieze deosebi de ordin economic,
R.P. Bulgaria. Pe lingă acest urmează să fie terminat în că însemnate fonduri pentru rovo au fost produse 13 mi­ | genţla PAP, Intre organizaţia Parlament. Partidul socialist că P.S.A. ar fi dispus totuşi rămase în suspensie.
modern combinat va funcţio- anul 1985. Arhitecţii şi con­ modernizarea transporturilor lioane perechi de încălţă­ ■ polonczâ de comerţ exterior nu deţinea majoritatea absolu­ să formeze o coaliţie fie cu Deocamdată, primele difi
no şi o secţie unde se vor minte şi aproximativ 20 000 ■ „Pol-Mot“ şl firma „Fiat" a I tă, teoretic existînd în orice populiştii, fie cu liberalii. Pl- cultăţi au apărut In propriilo
| fost semnat un contract care j
pregăti apartamentele şi se structorii l-au conceput sub Printre lucrările cele mai tone de alte produse din > prevede achiziţionarea de câ- moment posibilitatea punerii nă la urmă însă, preşedintele rîndurî. La ultimul Congres ci
vor monta toate detaliile u- forma unor linii de trans­ importante în acest domeniu cauciuc. : tre partea polonezi a licenţei ! guvernului In minoritate. După sindicatelor austriece, s-a ce­
• pentru producţia autoturisme- ! alegerile parlamentare din
■ lor de mic lltraj. j rut 0o extindere In dome­
martie 1970, comentatorii prin­ niul etatizărilor". In tim­
cipatelor ziare vieneze au a­ Comentariul pul campaniei electorale, vi­
vut In problema stabilităţii cecancelarul Hauser a vorbit
Reuniunea la nivel ministe­ guvernului socialist o temă zilei în cuvlntările sale despre ne­
inepuizabilă, alimentată mereu
cu elemente noi, izvorîte din cesitatea aplicării etatizării în-
tr-o serie de ramuri industria­
rial a „grupului celor 77“ evoluţia unor complicate ra­ le, în special în industria far­
porturi dintre partidele socia­ maceutică. Kreisky, care nu
list, populist şi liberal. partidului, Bruno Kreisky, a
LIMA 30. — Trimisul speci­ de dominaţie şi de inegalitate, anunţat hotărîrea socialiştilor este un adept al etatizărilor,
al Agerpres, Eugen Pop, trans­ evidenţiind totodată tendinţe­ O dată cu scurgerea timpu­ de a guverna singuri. Intr-o a declarat că afirmaţiile lui
mite : Ideea eforturilor proprii le noi spre schimbarea aces­ lui, tactica socialiştilor a de­ conferinţă de presă, Bruno Hauser sînt „concepţii pur
venit evidentă :
prelungirea
ca factor determinant In pro­ tui tip de relaţii pe baza unor vieţii guvernului minoritar pl- Kreisky a făcut cunoscut că personale" şi nu ale guvernu­
cesul dezvoltării fiecărei naţi­ principii în măsură să creeze nS la ivirea unui moment fa­ „programul guvernamental de lui socialist. Avînd în veder
faptul că Hauser este şî un
uni constituie una dintre tră­ cadrul posibilităţilor de e­ vorabil care să le permită, anul trecut va rămtne ne­ exponent al sindicatelor, eşti
săturile caracteristice ale cu- mancipare a ţărilor în curs de prin decretarea de noi alegeri schimbat". „P.S.A., a spus el, clar că nu e vorba numai d-
vlntăiilor rostite in plenul re­ dezvoltare. In acest context, înainte de termen, consolida­ tocmai pentru a realiza acest „concepţii personale", ci d*
uniunii la nivel ministerial a ministrul de externe al Alge­ rea poziţiei lor In Parlament. program a chemat pe cetăţe­ un curent, de altfel nu nou.
„grupului celor 77" ce se des­ riei, Abdelaziz Boutefiîka, i Pentru a realiza acest obiec­ nii austrieci la noi alegeri". în rîndurile socialiştilor. Pro­
făşoară la Lima. Astfel, pre­ subliniat importanţa folosirii tiv. Partidul socialist a trebuit Printre prevederile programu­ blema etatizării a constituit şi
şedintele peruan, Juan Velas- bogăţiilor naţionale pentru fi­ să lină seama de factori u­ lui, Kreisky a amintit de o cu ani In urmă un punct d<-
nouă politică In domeniul con­
co Alvarado, expunînd o serie nanţarea programelor de dez­ neori contradictorii, ca noua strucţiilor de locuinţe, o re­ dispută, a Ut între partidei i»
de consideraţii asupra noilor voltare şî a luptei pentru rea­ tendinţă a electoratului aus­ partizare mai echitabilă a po­ fostei coaliţii guvernamentala
realităţi, în contextul cărora firmarea dreptului suveran al triac spre guvernări monoco- — socialist şî populist —, cît
are loc lupta popoarelor pen­ fiecărei ţări asupra resurselor lore. pe de o parte, şî dispo­ verilor fiscale şi alte măsuri şi în cadrul P.S.A.
tru accelerarea dezvoltării, a naturale de care dispune. nibilitatea populîştilor şi libe­ de importantă strict locală. In privinţa viitorului guver­
Potrivit declaraţiilor lui Kreis­
afirmat că „de noi depinde în Ministrul de externe indo­ ralilor, fn anumite condiţii, de ky, şî In domeniul politicii nului, ziarul independent „Die
mare măsură destinul final şî nezian, Adam Malik, preşedin­ a intra în coaliţii guverna­ externe va exista continui­ Presse" remarca : „Şj chiaf
mentale cu Partidul socialist,
adevărat al naţiunilor noas­ tele actualei sesiuni a Adună­ pe de altă parte. tate. In acest sens, trebuie a­ dacă situaţia va deveni difi­
tre". El a relevat împortonţa rii Generate a O.N.U., s-a re­ Alegerile prezidenţiale din mintit că In timpul guvernă­ cilă şi fără ieşire, iar proble­
schimbărilor structurale din e- ferit la o serie de fenomene Istnnbulul, oraş situat pe tmbele maluri ala strlmlorli Bos for, a fost fondat dc colonialiştii primăvara anului acesta, care mele de rezolvat prea mari
conomîa fiecărei ţări In curs din lumea occidentală, care a­ greci fn anul €00 l.e.n. De atunci a fost pe rfnd capItalA romanA, bizantini şl otomani. fstanbu- au dat cîştig de cauză candi­ rii Partidului socialist au fost rămîn încă valabile ofertele
stabilite relaţii diplomatice In­
de coaliţie. Şi Kreisky poale
de dezvoltare, subliniind „ca­ fectează în mod negativ efor­ lul a fost capitali otomanA din 1453, data câderlt Imperiului bizantin, plnA In 1923, cfnd capitala datului socialist In persoana tre Austria şi R P. Chineză, fi sigur că nu va fi înlăturai
racterul autonom şi distinct al turile rie dezvoltare ale ţări­ Turciei *-a mutat la Ankara. lui Franz Jonas, au determi­ s-au extins contactele şi coo­ de nici un partener. De aceea,
Oraş marc, modernizat, Istanbulul oferă vizitatorilor o gamă variatA de frumuseţi, de la apele
transformărilor In funcţie de lor „grupului celor 77". El a Mării Negre treclnd prin Bosfor, plnA la numeroasele sale muzee dc artâ orlentalA, minarete, mo­ nat conducerea P.S.A. să apre­ perarea cu ţările socialiste, în cel de-al doilea guvern al lui
relaţiile concrete care le gene­ menţionat, printre acestea, cri­ numente de artă etc cu o circulaţie intensă, cieze că a sosit momentul fa­ diferite prilejuri, personalităţi Kreisky stă mult mai solid pc
In fotografie: Strada Taksim, In partea europeană a Istan balului,
rează". za monetară şi politica protec- Intr-un singur sens. Taxiurile care se vAd io fotografic au stafii fixe dc oprire la fel ca autobu­ vorabil decretării de alegeri ale guvernului au sprijinit picioare decît primul".
Mai mulţi vorbitori s-au re­ tionistă a unor tari occiden­ zele noastre. parlamentare înainte de ter­ iniţiativa convocării unei con­
ferit Ia anacronismul relaţiilor tale. men. După o scurtă campa- ferinţe general-europcne pen- C. VARVARA
Redacţia 9! administraţia xlamltiJi &QYf« itr« Dl. P. & 0J4 n». 33. Telefoane m. 12317 §1 1 1589. Tiparul 1 întreprinderea pdjjgraftcl Devţ.