Page 13 - Drumul_socialismului_1971_10

w ^ __ w .
PROLETAPI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ŞEDINU COMITETULUI

EXECUTIL AL DX. AL PX1

In ziua de 5 octombrie 1071 zarea şi funcţionarea Institu­
a avut loc şedinţa Comitetu­ tului centra! pentru sisteme de
lui Executiv al C.C al P.C.R . conducere cu mijloace de au­
prezidata de tovarăşul Nicolac tomatizare
Ceauşescu. secretar general al In continuare. Comitetul E­
Partidului Comunist Român. xecutiv al C.C. al P.C.R. a
Au participat, ca învitnlî, examinat proiectul de lege
miniştri şi al|i conducători ai privind producerea şi contro­
unor organe centrale do stat. lul calităţii seminţelor si ma­
Comitetul Executiv a dezbă­ terialului sădilor şi a hotărît
tut şi adoptat Programul pri­ ca acesta să fie supus spre
vind perfecţionarea sistemului dezbatere Marii Adunări Na­
Informaţional economico-social. ţionale.
De asemenea, a examinat şi
introducerea sistemelor de
conducere cu mijloace de pre­ aprobat propunerile privind
lucrare automată a datelor şi înfiinţarea Consiliului avîatîel
dotarea economiei naţionale civile In cadrul Ministerului
cu tehnică de calcul în pe­ Transporturilor şî Telecomuni­
rioada 1971-1980. caţiilor şl a rezolvat nnele
ANUL XXIII. Nr. 5 208 MIERCURI 6 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI Comitetul Executiv a apro­ probleme ole activităţii cu­
bat hotărîrea privind organi­ rente.

Peste 21 milioane

lei—pensii plătite
membrilor C.A.P.

In urma Holărlril Comi­
tetului Executiv al Comite­
tului Central al Partidului
Comunist Român cu privi­
re la unele măsuri de îm­
Desigur, după scurge­ ţionat îa timp unele ficacitate în toate pe întreg fluxul din a- realizat sarcinile plani­ bunătăţire a condiţiilor de
rea primelor 7 luni din probleme legate de or­ compartimentele pro­ balaj, pină la supra­ ficate. iar dară în viaţă a!e membrilor coope­
acest an. nimeni din ganizarea procesului ducţiei, lucru care In­ faţă. se face simtilS continuare întreţinerea rativelor agricole de pro­
conducerea Centralei productiv de extracţie. să nu s-a produs. A­ lipsa de organizare a utilajelor din dotare, ducţie. începînd de la 1 Ia­
cărbunelui Petroşani La majoritatea locuri­ nalizele anterioare au procesului productiv. organizarea procesului nuarie 1971. s-au majorat
nu se gJndea că la fi­ lor de muncă, timpul scos la iveală serioase Maî mult, în ultimele de producţie nu se va
nele celor trei trimes­ de lucru efectiv pres­ neajunsuri în proce­ două luni, productivi­ face corespunzător, pensiile cuvenite tuturor ţă­
tre de activitate va fi tat în abataj a scăzul sul de organizare a tatea muncii pe ex­ nici nu va exista po­ ranilor cooperatori. In Jn-
pus în situaţia să dea la 90 la sută, din cel producţiei şi a muncii, ploatare a scăzut cu sibilitatea redresării. deţul nostru toţi cei 17 208
un răspuns la o ase­ Celelalte unităti mi­
menea întrebare. Iată niere au desigur posi­ ţărani cooperatori pensio­
însă că situaţia ncco- bilităţi mai mari de nari au primit pensii ma­
respunzăloare înregis­ Ce întreprindeţi pentru înlăturarea redresare. Trebuie a­ jorate. In perioada 1 ianua­
trată în lunile august vut însă In vedere că
şi septembrie Ia majo­ la aceste mine nu se rie— 30 septembrie a.c. s-a
ritatea minelor din umăreşte suficient mo­ plătit drept pensii turna de
bazin a făcut ca plu­ grabnică a deficientelor ? dul de îndeplinire a 21 349 000 lei.
sul de producţie să fie indicatorilor de plan,
pierdut» în numai 2 în special cei din pla­
luni, la minele Văii planificat, fapt ce a aproape 2 tone pe nul tehnic, la tăierea
Jiului s-a acumulat un în folosirea potenţia­ post. Si încărcarea mecani-
din Lupenl, peste «00 de „Catedra" muncii de la om la om,
minus la producţia dus la diminuarea pro­ lului tehnic şi uman. că, susţinerea melali-
brută de cărbune de ductivităţii muncii. a capacităţilor de pro­ La Uricani, se men­ că, consumul specific st n sala Palatului cultural
peste 70 000 tone căr­ Uşurinţa cu care ducţie, fondului de ţin în continuare se­ de material lemnos.
bune. conducerile exploatări­ timp, a rezervelor de rioase deficiente în Din cele 30 combine tineri, elevi, mineri, pre­
I paratori, lucrători al di­
Luată global deci si­ lor au privit această creştere a productivi­ sistemul de transport, dîn abataj, aflate în feritelor întreprinderi din loca­
tuaţia ia producţia situaţie. încă de la în­ tăţii muncii, existenta datorită defecţiunilor dotarea minelor, func­ litate, au avui prilejul dc a la şcoala educaţiei socialiste
brută de cărbune pe ceputurile ei, se simte unor acte de indisci­ electromecanice, care ţionează numai M. pla­ lua cunoştintA. In cadru! unor
centrală se prezintă la astăzi din plin. Ar fi plină în muncă, frtne in ultimul timp se fac sarea liniei de fronl se emoţionante evocări, eu aspec­
te «Ic vieţii din trecut, o loca-
sfîrşitul celor 9 îuni fost de aşteptat ca în serioase în demararea vizibile în toate sec­ face nerorespunzător, ]itâ(ii, ale Istoriei patriei. Co­
de activitate producti­ şedinţele operative ale redresării scontate toarele productive. Nu fiind cazuri, de exem­ mitetul orăşenesc al U.TC. Participăm Ia nn proces am­ de la om la om ? Cum se des­ că oameni proveniţi dfn cole
vă cu un minus de consiliului de adminis- O situaţie cu lotul ne referim numai la plu In mina Vulcan, Lupent. In colaborare eu Co­ plu. iniţiat şi condus de par­ făşoară această muncă şi cu mai diverse medii sociale, cu
mitetul pentru culturA $1 ana
peste 30 000 de tone. trntie al centralei, di­ ieşită din comun se simple ruperi de lan­ cînd pe total abntnie al Judeţului Hunedoara, a Int- tid. şi la care clasa muncitoa­ ce rezultate ? Ce relaţii se cele mai diverse moduri de a
In legătură cu aceas­ rectorii unităţilor mi­ înlilneşte la mina Dîl- ţuri de la transportoa­ s-ou plasai cu dHO tiat o Intîlnirc a tinerilor din re, întregul nostru popor nu statornicesc intre cei care concepe viaţa, venind aici dîn
tă sîtuatîe, nc-am a­ niere să nu-şi ia on- in. unde din cauza in- re, care duc şî ele la posturi maî puţin de- Lupcni cu Willam Szudcr, ce- numai că şi-a dat adeziunea duc această muncă şi între cele mai diverse colţuri de
neral-malor in rezerva, vechi
dresat inginerului Va- gajamente „formale", tirzlerîlor înregistrate stagnări în procesul de cit cele planificate. militant al mlşcflrii muncito­ dar a devenit participant ac­ cei care devin beneficiarii ei tară — pentru că aceasta es­
sile Ciriperu. director să nu dea numai asi­ la punerea în funcţiu­ extracţie, cî la defec­ reşti din România si Nicotae tiv, ofensiv In procesul îmbu­ morali ? Cine sini unii, cine te Hunedoara, In cea mai ma­
tehnic în cadrul cen­ gurări ferme că situa­ ne a noului flux de ţiuni ta utilaje şi ma­ CORNEL DUMITRU nătăţirii activitâţii poiitico-i- sînt alţii? Şi cum se realizea­ re parte — ajung aici, in
tralei ţia producţiei sc va producţie, de la înce­ şini, care frînează se­ rteologiec, de educare marxîst- ză, prin această relaţie inter- scurt timp, la un numitor co­
— In primul rind se redresa de Ia o peri­ putul anului s-a rămas rios întregul flux d‘ umană de cea mai înaltă alti­
fac vinovate toate con­ oadă la alta ; notura sub plan cu peste evacuare a cărbunelui. (Continâort in pag. a 2-ol IeninîstS a tuturor oamenilor tudine morală, acel lanţ al mun al qîndirii, al concepţii­
cu
muncii. Este un proces
ducerile unităţilor mi­ lucrurilor impunea o 38 000 tone cărbune. Aici se poate spune rS Intîlniri unităţii de gîndire care con­ lor, al sensului întregii lor e-
niere, care nu au solu­ acţiune cu maximă e- Să nu mai vorbim că nici un sector nu şi-a largi implicaţii în viaţa şi în Kistenţe ?
munca noastră de toate zile­ solidează această expresie şi — Eu. fiind conducător al
le. un proces a cărui impor­ asupra cărora se cerc să me­ □ nul proces de muncă tntr-un
cu tinerii tantă a fost definită cu otita dităm. important compartiment de
limpezime prin recentele do­
TIMPUL ESTE MULT INTIRZIAT! cumente de partid. producţie — îmi spunea Mir­
cea Penesca, inginerul sef al
In decursul celor 27 de ani
O valoroasă care au trecut de la elibera­ Anchetă otelăriei Martin nr. 2, am, fi­
reşte, posibilitatea de a trans­
rea ţârii, timp In care s-au mite tuturor oamenilor din
Aoftincftl. miner, şef «le bri­ petrecut transformări funda­ socială secţie dispoziţii cu caracter
gada la CM. Lupcni. Iul.ilnl- mentale în structura economi-
Recuperarea întirzierilor in executarea idee tehnică rea a constituit o vje confrun­ co*socialâ a ţării dar şi In obligatoriu In relaţiile de ser­
tare cu ceea ce a
însemnat
munca peniru tinerii patriei conştiinţa maselor, experienţa viciu. Aş putea să rezolv, în
In trecut şl ceea ce Înseamnă a cristalizat o multitudine de Inlrînd pe poarta marelui acest fel, întreaga multitudine
de sarcini care îmi revin. Si
ea astftzl, vorbitorii reprezen-
deschiderea unor
Pentru
lucrărilor agricole impune un blocuri dc cărbune din stra­ tind imaginea vie a «mor ge­ mijloace şi metode ale mun­ Hunedoara, după ce impresia totuşi, totdeauna am conside­
Combinat
siderurgic de la
neraţii diferite. W. Szudcr a
cii de educaţie socialistă. Se
iul 3, la mina Pclrila pro­ subliniat condiţiile grele de numără printre ele şî ceea cc puternică pe care ti-o produc rat că nu e de ajuns. Şi că
vlaţA şi munci ale tinerilor in
iectanţii au propus iniţial regimul burgbczo-moşlcresc, se numeşte munca de Ia om masivele siluete din beton şi cele maî eficiente rezultate le
voi obţine ocuplndu-mă şi de
imposibilitatea împliniţii Idea­
săparea unui puţ orb. care
la om — această relaţie dc
RITM ACCELERAT LA trebuia să asigure evacua­ lurilor lor. In contrast cu a- comunicare directă între oa­ metal se estompează, continui munca de Ia om la om. care
să te qîndeşti Ia oamenii ca­
ceaslA realitate
evocaiA. N.
face să dispară barierele con­
rea cărbunelui pînă la ori­
meni. de transmitere, pe ca­
zontul imediat superior, iar AeftinciM a relevat rolul mun­ lea raporturilor diurne ale re slăpinesc şî dirijează în- venţionale dintre conducăto­
cii In societatea socialista, c-
treaaa desfăşurare a procese­
de aici prînlr-un alt puţ vldcntole posibilităţi dc reali­ muncii, a ideilor, a valorilor lor industriale de aici. Persis­ rul procesului de muncă şî o­
zare a tuturor
dorinţelor şl
cărbunele urma să lic scos j j aspiraţiilor tinerilor din gene­ eticii comuniste, a fondului de tă ideea că aceşti oameni, ca mul care exeentă aceasta
muncă. Una este să transmit?
la supraiaţă
raţia de astâzl, prin muncA. In
RECULTAT Şl ÎNSÂMÎNŢĂRI ing. Einerlc Haning. a pro- ] aplauze, Inviiatiior le-au fiecare înţelepciune si adevăruri cu­ să DOată înfăptui o muncă de o dispoziţie privind, să zi­
fost
Topograţul şei al minei. |
prins în ideologia partidului,
o asemenea anvergură, ca să
oferite flori «)* cAtre pionieri.
cem, disciplina muncii, şi al­
In cadrul IntUniril,
pus o nouă variantă de participant a trăit eu inten­ pe care se întemeiază între­ poată înălţa munţi de metal, ta e ce, prin contacte directe
trebuie să fie uniţi
gul sistem de relaţii în socie­
printr-o
sitate clipe pe rare nu le-a cu­
deschidere printr-un plan în­ noscut dar care, fArA Indola- tatea socialistă. Munca de la sudură de cuget, de conştiin­ cu oamenii, uneori cu fiecare
clinat. în acesf fel sint re­ 13, Ii vor rAmliic, îndelungată în parle — pentru că e timp
Toamna, anotimp in care înregistrate la CAP. Cigmău, rea grabnică a întregii pro­ vreme. In minte. Manifestarea om la om a devenit as!fel o ţă muncitorească unică, prin
capriciile vremii sint destul dc Cristur, Bretea Mureşanâ, Boz ducţii. In ceea ce priveşte duse cheltuielile aferente sc înscrie in contextul acţiu­ expresie curenta în activitatea sentimente comune de partici­ destul şi pentru asta — să le
comunici oamenilor, într-o de­
frecvente, intră tot mai mult şi altele, unde strlngerea re­ strîngerea recoltei nu mai lucrărilor de investiţii cu nilor dc educare socialislA a organizaţiilor de partid, a co­ panţi la o grandioasă operă. liberare particulară de idei.
tineretului, de Imprimare, In
aproape 8 milioane Ici. pro­
în drepturile sale. coltei la o parte din culturile suferă nici o aminare recolta­ rindurlle acestuia, a respectu­ muniştilor, a conducătorilor Această unitate morală, spiri­ mecanismul intim al necesită­
Pentru a evita pierderile din tîrzii s-a încheiat iar culesul rea legumelor — vinete, ardei, ducţia zilnică a minei creş­ lui faţă de Istorie, de muncA. Droceselor de producţie. O ex­ tuală — ea si numai ea —
recolta acestui an şi a pregăti porumbului şi semănatul griu­ tomate — produse care, in caz te cu 500 tone, fiind scurtat fnţA de suferinţele $1 Izbînzile presie, o formula pe care a­ du naştere forţei prin care a- ţii acestei discipline, relaţia
poporului nostru pe traiecto­
temeinic producţia viitoare se lui se execută cu operativi­ de cădere a brumelor, pot (î considerabil şi traseu) din riile sale revoluţionare. desea o auzim şî nu întotdea­ qregatele siderurgice realizea­ dintre disciplină şi producţie,
impune ca timpul favorabil, tate. in ritm susţinut, demon­ compromise total. Această ac­ transport subteran. ION GIF-DEAC una zăbovim asupra înţelesu­ ză performante nebănuite în relaţia dintre fiecare om si
normele de disciplină a mun­
fiecare oră şi clipă, să fie fo­ strează că sînt posibilităţi ca ţiune a fost scăpată din ve­ rilor ei practice, de o imensă urmă cu ani. Cum s-a realizat cii. In felul acesta disciplina
losit cu randament maxim la rezultatele pe ansamblul jude­ dere de conducerea C.A.P. O- valoare. Ce înseamnă munco această unitate ? Cum se face
strinsul rodului culturilor ttr- ţului să fie mult şî rapid îm­ răştie, unitate unde în cimp nu va mai fi o... dispoziţie ci
devine datorie şi act de con­
ziî şi la însămîntărî. Execu­ bunătăţite atît la recoltat cît se maî află încă zeci de tone
tarea în condîtîî ireproşabile a şi la însăminlări. de legume care trebuiau să fie ştiinţă. Disciplina capătă a­
lucrărilor agricole de sezon Stadiul lucrărilor agricole de strinse pini la această dată. tunci cu lotul altă valoare, al­
tă forţa. Este forţa a ceea ce
pune în faţa organizaţiilor de toamnă — aprecia tovarăşul Tot în legătură cu activita­
partid, a consiliilor populare ing. Mircea Silvestru, director tea în legumicultura se impu­ numim disciplina liber consim­
ţită.
comunale, conducerilor de u- general adjunct al Direcţiei a- ne atenţiei şefilor de ferme
nităli şi cadrelor tehnice sar­ grîcole judeţene — faţă de pe­ terminarea în timpul cel mai Nenumărate sînt exemplele
cini de mare răspundere pri­ rioada în care ne găsim, nu scurt posibil a insămînţăriî care confirmă adevărul că toa­
te marile idei ce
constituie
vind organizarea judicioasă a poale fi considerat nici pe de­ salatei $i cepei, pină la înde­
muncii şi mobilizarea întregu­ parte ca satisfăcător. Recupe­ plinirea integrală a planului motorul întregii noastre vieţi
sociale, al succeselor pe care
lui potenţial uman şi material rarea întirzierilor necesită con­ ramînînd de semănat maî le obţine poporul noslru în
existent în vederea accelerării centrarea tuturor eforturilor mult de 80 de hectare. Sub ni­ construcţia socialismului. au
ritmului acţiunilor aflate Io Ia terminarea Intr-un timp cît velul aşteptărilor şî al posi­ devenit forţă socială, nu an­
OTdinea zilei, pentru realiza­ mai scurt a recoltării cartofi­ bilităţilor se desfăşoară acţiu­
rea cu succes a indicaţiilor lor — lucrare care în C A P nile de predare a produselor, trenai energiile colectivităţii
tocmai pentru că au fost indi­
cuprinse In scrisoarea adresa­ mai trebuie efectuată pe mai la bazele de recepţie şi la vidualizate, au devenit con­
tă de secretarul general al mult de 300 hectare. îar în C.L.F. constatîndu-se totodată ştiinţă individuală, la scara
partidului, tovarăşul Nicolae I.A.S. pe 40 de hectare. O ma­ că persistă şi o scrie de do­ milioanelor. Iar particulariza-
Ceauşescu, tuturor oamenilor ximă atenţie se cere acorda­
muncii din agricultură. tă impulsionării recoltatului N. TIRCOB MIHAI CARANFIl
In cooperativele agTÎcoIe un­ porumbului, elîberîndu-se cu
de preşedinţii, inginerii şefi. prioritate terenurile destinate
brigadierii, toţi cooperatorii şî însămînţârilor de toamnă. Pro­ (Continuat*. în' pag.: a 2-a) Inirc preocupările (te sezon ale cooperatorilor d in Bretea M ureşanâ, asigurarea bazei furaje re ocupA un loc de frunte. In (Continuare in pag. a t a |
mecanizatorii manifestă o giijă centele de sub 20 la sută şi fotografic vA prezentam o parte din stocul de nutreţuri al unita ţii. Foto: V. ONOIU
sporită pentru soarta recoltei, respectiv sub 11 la sută înre­
ceea ce nu poate Influenţa do- gistrate la recoltatul porumbu­
clt favorabil situaţia economi­ lui în C A P. si I A S nu re­
că a unităţilor $i veniturile lu­ flectă o preocupare asiduă din moderne şi atenţiei cu care parcurile de pe cuprinsul zo­ ment şl odihnă. In mai mul­
crătorilor ogoarelor, stadiul partea consiliilor de conduce­ petroliştii dc aici lucrează în nei petroliere amintite. te localităji au fost create de cetăţeni, prin muncă pa­
triotică. se ridică Ia 68.4 mi­
recoltărilor şt însămînţSrîîor re, a consiliilor de adminis­ ştranduri, mofete, locuri de lioane (ei. cu 8,5 milioane
este avansat, existtnd create traţie, şefilor de ferme şi bri­ Noi şantiere de muncă patriotică tratament balnear. Volumul maî mult declt prevedea an­
premise ca acţiunile respecţi- gadierilor pentru mobilizarea total al lucrărilor înfăptuite gajamentul anual.
ve să fie încadrate în limite­ tuturor forţelor de care dis­ In cinstea „Zilei petrolistului" Alic două noi şantiere de pentru copii şl o sală de
le epodî optime. Realizările pun unităţile la înmagazina- muncă patriotică au fost spori. Lucrările vor fi efec­ 27,5 milioane lei prin muncă patriotică
inaugurate într-unul din ce­
Petroliştii din întreaga ţa­ reducere a consumurilor de le mai linerc cartiere ale o­ tuate in înlreqime dc cetă­ Răspunzind chemării co­
ră înlimpini ziua lor cu noi materii şi materiale. Valoa­ raşului Bacău. Aici vor fi ţenii oraşului, in orele lor mitetului judeţean şi a orga­ rale. pe o suprafaţă dc 14 285
realizări in producţie. Son­ rea economiilor înreqistrale conslruifc o creşă. un cămin libero. nizaţiilor U.T.C. din între­ ha. au amenajat 751 800 mp
dorii de la întreprinderea dc pe această cale sc ridică la prinderi. instituţii şi şcoli, de spaţii verzi şl plantat 52 950
foraj din Tg. Ocna de pildă, aproape 1150 000 lei. sumă la începutul anului şi pină pomi fructiferi şl ornamen­
au dat în exploatare înainte cc depăşeşte cuantumul an­ Acţiuni de gospodărire şi înfrumuseţare în prezent tinerii argeşeni au tali. De asemenea, tinerii au
de prevederi două sonde. Re­ gajamentelor asumate de a­ efectuat, prin muncă patrio­ colectat 6 470 tone deşeuri
marcabile sint şi rezultatele cest colectiv pentru anul în a localităţilor în judeţul Harghita tică lucrări a căror valoare metalice. 110 tone deşeuri de
obţinute de ei în acţiunea de curs. se ridică la aproape 27 500 000 hlrtie şl au recoltat 24 250
kg plante medicinale. 29 850
lei. Astfel, ei au împădurit
In judeţul Harghita au fost ţeaua arterelor de circulaţie 260 ha. au efectuat lucrări de kq Iructe de pădure. 177 kq
I.a rîndul lor. petroliştii mc conţinutul de impurităţi organizate o serie dc acţiuni a fost prelungită cu încă intreţinerc a pajiştilor natu­ seminţe forestiere.
Schelei de extracţie Ţiclcni, şi de peste trei ori pe cel pentru gospodărirea şi înfru­ 50 000 mp. iar o suprafaţă de
judeţul Ciorj. paralel cu în­ dc sare. sub normele prevă­ museţarea localităţilor, la ca­ 1.6 milioane mp de străzi şi
deplinirea sarcinilor cantita­ zute la unitatea de produc­ re parlkipă mii de cetăţeni. trotuare a fost supusă unor
tive ce le-au revenit la prin­ ţie expediată rafinăriilor pa­ In cele Ireî Irîmcstrc care lucrări de reparaţii şi mo­ Ştiri din ţară
cipalii indicatori de plan. au triei. Acest succes se dalo- s-au scurs, bilanţul esle îm­ dernizări. Au fost amenaja­
reuşii să reducă la o cinci- reşte aplicării unor procedee bucurător. în acest timp. re­ te 115 noi locuri de agre-