Page 16 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 16
4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 208 © MIERCURI 6 OCTOMBRIE 1971
lucrările Adunării Generale a 0. N. II. VESîl DIN TARILE SOCIALISTE
A T L A S
NEW YORK 5. — Cores In cuvlntul său, ministrul de progresul general şi afectează U.R.S.S. tensiune, de la materiale de
pondentul Agerpres, C. Ale- externe al Coastei de Fildeş, relaţiile politice dintre state*. construcţie şi îngrăşăminte
xandroaie, transmite: In con Arsene Usher, a subliniat, în El s-a referi* apoi la proble La Uzina constructoare de chimice la diverse bunuri de
tinuarea dezbaterilor generale tre altele, că Africa nu Îşi va mele dezarmării, subliniind maşini din oraşul Novokra- larg consum.
din cadrul actualei sesiuni a abandona politica ei de auto ideea că oprirea cursei înar matorsk, din Kazahstan, a Dezvoltarea industriei lo Plantele tropicale—
Adunării Generale a O.N.U., determinare şi independenţă mărilor trebuie să constituie fost creat un excavator gi cale a luat şi forma concre
a luat cuvlntul secretarul de şi că O.N.U. trebuie să treacă fundamentul oricărui efort de gant destinat carierei de căr tă a construirii de noi obiec la Murman
stat al S.U.A., William Ro- la adoptarea unor măsuri con diminuare a pericolului la a bune Irtîş, unde se vor ex tive. Astfel, sprijinîndu-se pe
gers, care a opinat că „a ac crete şi eficiente care să poată dresa păcii. Vorbitorul a evi trage 45 milioane tone com resursele proprii, localnicii La numai 120 km de Cer-
ţiona în favoarea păcii, în duce, Intr-adevăr, la sfărima- denţiat, în context, Însemnăta bustibil, anual. au reuşit să deschidă noi t cui Polar, acolo unde no
seamnă a recunoaşte existenta rea ultimelor bastioane ale ru tea unei conferinţe mondiale Spre deosebire de alte ma mine de fier, să construiască ţiunea de „planta verdeu
deosebirilor Intre state şi fap şinosului sistem colonialist. pentru dezarmare. şini similare, noul excavalor mai multe fabrici de îngrăşă i capătă un sens de raritate,
tul că acestea vor continua să Pierre Harmel, ministrul de Vorbitorul s-a pronunţat în este adaptat lucrărilor In ex minte chimice, precum şi o \ a avut loc recent aniversa
existe sub forma deosebirilor externe al Belgiei, a subliniat favoarea restabilirii drepturilor ploatări carbonifere la zi. fabrică de ciment cu o ca rea a 40 de ani de la in
CAIVIBODGIA. — De Ia Începutul anului, patriot» cunbodglenl
de opinii, de interese, de sis In Intervenţia sa, că universa legitime ale R.P. Chineze la. El are 16 cupe, capabile să pacitate anuală de 30 000 au ecos din lupta 14 760 sa»goneî.«, au distrus 28 de avioane ' fiinţarea unei... grădini bo-
tem*4. litatea Naţiunilor Unite re Organizaţia Naţiunilor Unite. excaveze 80 de tone pe mi tone. 0l 4JU vcltlcule militare, In regiunea de sud-vest. \ tanice, unică in lume In a
Secretarul de stat a arătat prezintă un obiectiv funda Secretarul de stat pentru a nut, fără o explozie preala In fotografie: Patrioţi c&mbodglenl, In provincia Kampof, ţin i semenea zone. Grădina
apoi că Intre S.U.A, şi U.R.S.S. mental al organizaţiei. «.Aceas facerile externe al Iugoslaviei bilă a rocii. Maşina poale R.P. BULGARIA tind poziţiile Inamice. J botanică din Murmansk, de
au fost încheiate cu succes ta, a spus el, ne face să reco a arătat In continuare că o e tăia trepte cu o lăţime de ţ unde incepe imensul pustiu
multe acorduri care pot con mandăm In mod pregnant ca voluţie pozitivă a relaţiilor in- i arctic, dispune de peste
tribui la promovarea coexis R.P. Chineză să ocupe în or tereuropene a devenit posibi 110 metri şi înalte de 30 Dezvoltarea producţiei in , 4 000 genuri de plante ori
tentei paşnice şi cooperării, ganizaţie locul rezervat Chinei lă de îndată ce a prevalat metri. Ea înlocuieşte munca dustriale bulgare, ca si efor ginare din India, China,
ţ
subliniind că „dorinţa S.U.A. de către Cartă-. El s-a ocupat convingerea că realităţile eu a zeci de excavatoare cu o turile de introducere a teh LUPTELE DIN INDOCHINA! America Latină şi Africa.
de a pune fundamentul unei apoi de importanta înţelege ropene nu pot fi schimbate singură cupă şi este dirijată nicii noi, la nivelul cerinţe Ea este nu numai un ori
astfel de cooperări nu este In rilor regionale pentru instau prin for(ă. El a relevat că de la un panou de comandă lor mondiale actuale, au de ţ ginal şi unic muzeu in lu
nici un fel afectată de politica rarea în lume a unei atmosfe perspectivele convocării unei de un singur mecanic. terminat, totodată, înscrie V ie t n a m u l d e s u d me, ci şi un adevărat la
lor de a căuta îmbunătăţirea re de cooperare. Referindu-se conferinţe europene asupra rea R.P Bulgaria în circuitul borator ştiinţific, unda bo-
relaţiilor cu Republica Popu la problemele europene şi tre securităţii şi cooperării devin R.P. CHINEZA comerţului internaţional cu l taniştii studiază posibilită
lară Chineză-. ci nd în revistă evenimentele din ce in ce mai favorabile. licenţe şi patente — infor VIETNAMUL DE SUD 5 (A- 2 000 de militari, printre care I ţile de adaptare ale plan
Referindu-se la problemele survenite în ultimul timp, el In încheiere, M. Tepavat a Industria locală din pro ma, recent, agenţia B.T.A. gerpres). — După cum anunţă mai mulţi ofiţeri americani şi . telor, cit mai aproape de
_
dezarmării, William Rogers a a menţionat că „ceea ce am vorbit despre necesitatea res vincia Sansi — situată în Schimburile tehnico-ştiinţl- agenţia „Eliberarea", forţele saigonezi. 1 . .................. __ ___ _ l a-
Polul nord. Cu prileju
arătat că, deşi în cadrul trata sperat cindva capătă în pre pectării de către toţi şi faţă partea de nord a R.P. Chine fice nerambursabile cu o se Frontului National de Elibera Forţele patriotice au doborit \ niversării, la Murmansk a
tivelor S.A.L.T. nu s-a ajuns zent contururi precise. Sint de toii a principiilor dreptului ze — a înregistrat în ultima rie de ţări socialiste permit re din Vietnamul de sud au 27 avioane inamice, au dis- ( ii*t f foc o sesiune ştiinţi
încă la un acord, s-au apro două obiective certe ce se cer şi eticii internaţionale, exprî- vreme succese importante. Bulgariei să economisească înregistrat noi victorii în lup trus 5 autoblindate, 19 tunuri 1 fică la care au fost pre
piat totuşi poziţiile S.U.A. şi urmărite — reducerea forţelor mind credinţa ţării sale în in Peste 1 800 de unităţi de mijloace materiale ş* valu ta împotriva agresorilor inter- de 105 şi 155 mm. ca şi alte ţ zentate ultimele realizări
U.R.S.S. referitoare ia concep armate din Europa şi securi violabilitatea principiilor liber producţie acoperă azi nece tare, să-şi modernizeze pro ventioniştî. Astfel, numai In piese de artilerie grea, şi au ţ in acest domeniu.
ţia şi detaliile unui acord pen tatea europeană". Sperăm, a tăţii, suveranităţii şi neinter sităţile provinciei, realizînd ducţia, să pună în valoare regiunea U Minh au fost ră- capturat însemnate cantităti
tru limitarea sistemelor rache spus ministrul belgian, că ne venţiei. Apărăm aceste princi o largă gamă de produse, de resurse suplimentare pentru
telor antibalistice. vom putea întllni la Helsinki, pii, a spus ministrul iugoslav, ta cărbune şi minereuri de lărgirea exportului său de nlti sau luaţi prizonieri peste de arme şl muniţii. Gineri in haine
In legătură cu restabilirea Secretarul de stat pentru a pentru că ele apără lumea In fier la generatoare de înaltă mărfuri.
drepturilor legitime ale R. P. facerile externe al R.S.F. Iu care trăim. C a m b o d g la vărgate?...
Chineze la O.N.U., vorbitorul goslavia, Mîrlco Tepavat, vor
a reluat teza .celor două Chi bind despre întărirea hotărlrii PNOM PENH 5 (Agerpres). Ia Krek şi Ampuk. In cursul Ministerul bavarez al
------- — ----
ne-, repudiată de numeroase popoarelor de a lupta pentru — Forţele de Eliberare din luptelor au fost răniţi nume ■ justiţiei a luat hotărlrea di
state ale lumii şi de opinia pu independentă, suveranitate şi Cambodgia, relatează agenţia roşi militari saigonezi, 4 avioa- \ a permite deţinuţilor din
blică internaţională şi s-a pro dezvoltarea lor liberă, a sub AKI. au lansat în cursul ulti ne au fost doborîte sau dis: ţ închisorile landului să facă
nunţat împotriva expulzării liniat că „nici o mişcare au melor zile o serie de puter truse Ia sol, 6 tunuri de 105 cereri in căsătorie. Sînt ex-
din organizaţia mondială a e tentică a popoarelor nu a pu mm şi 3 autoblindate au fost î captaţi de la această hotă-
misarilor cianlcaişişti. tut fi înăbuşită prin folosirea nice ofensive împotriva trupe distruse, iar mai multe fortifi- L rtre cei condamnaţi pentru
Vorbind despre problemele forţei. Evoluţia lumii nu poate lor interventîoniste ale regi catii depozite de muniţii / delicte privind tocmai fa
depozit
catii şl şî
Orientului Apropiat, W. Ro fi hotărîtă prin violentă*'. mului de la Saigon, cantonate deteriorate. milia — bigamie etc.
gers a propus Încheierea unui Relevînd consecinţele crizei Deci, se vor face cereri
acord parţial dnterimar şi a cronice a sistemului monetar in căsătorie... Dar se vor
prezentat un plan prevăzînd, occidental, ministrul iugoslav găsi amatoare ?
Intre altele, redeschiderea cir a denunţat .măsurile care duc
culaţiei prin Canalul Suez şi la monopolizare, discriminare Lucrările Congresului U. C. D.
prelungirea acordului de înce şi proteciionîsm. luate pe sea Mania recordurilor:
tare a focului. ma altora, şi care împiedică
din R. F . a Germaniei noi recidive
Dineu oferit BONN 5 (Agerpres). — dinte al U.C.D., Barzel devine Epeln şi un prieten •de-al
Dave
Tînărul canadian
_ ______
Rainer Barzel a fost ales pre cel mai probabil candidat ] _ ____ _____ recordul
iu au
bătut
de Corneliu Mănescu şedinte a) Uniunii Creştin-De- creştin-democrat ia postul de ţ mondial la aruncatul ouă-
mocrate din R.F. a Germa
cancelar al R.F. a Germaniei ^ jor.
Dave a aruncat un
niei, în cadrul Congresului a în alegerile generale din 1973. / 0u partenerului său, care
NEW YORK- 5. — Cores prim-ministru şi ministru de
s-au manifestat, J se afla la o distanţă de 48
La Congres
pondentul Agerpres, Constan externe al Malayeziei, prinţe cestui partid, desfăşurat la însă, puternice- opoziţii fată ţ m şi care l-a prins fără
Saarbrucken. El urmează în a
tin Alexandroaie, transmite: sa Ashraf Pahlavi, şefa dele cest post fostului cancelar de o asemenea eventualitate, / să-l spargă. Precedentul
Ministrul afacerilor externe al gaţiei Iranului Ia actuala se Kurl-Georg Kiesinger, întru ştiut fiind că pentru funcţia ) record, stabilit in Anglia, a
Republicii Socialiste România, siune a Adunării Generale a de cancelar şi-au afirmat in- J fost in acest fel depăşit cu
Corneliu Mănescu, conducăto O.N.U., miniştri de externe ai nind 344 de voturi, faţă de tentia de a candida şi alţi po- \ 10 m.
174 acordate oponentului său,
R. S. F. IUGOSLAVIA. — In prezent. In apropiere de Delcrnil. se află In construcţie oţcIAriilc
rul delegaţiei tării noastre Ia Belgiei — Pierre Harmel, Ceho „Smcdercvo" (din care o mire parte dintre obiective au fost date deja in funcţiune), care atunci Helmut Kohl, primul ministru Iîticieni creştin-democraţi, In l
actuala sesiune a O.N.U., a slovaciei— Jan Marko, Repu etnd vor fi comptet terminate, vor produce 2 milioane tone fier brut anual. al landului Renania-Palatinat. special fostul ministru al a- i
oferit un dineu în cinstea u« blicii Malgaşe — Carlos Romu- In fotografie: Vedere parţialA a oţelărillor „Smedercvo1’ de llngâ Belgrad. 1 Recensămîntul
nor şefi de delegaţii prezenţi Io, Irlandei — Patrick Hillery, Prin alegerea sa ca preşe- părării, Gerhard Schroder.
la lucrările Adunării Genera Madagascarului — Jacques gheţarilor
Rabemananjara, Marocului —
le a Organizaţiei Naţiunilor
Unite. Abdellatif Filali, Mongoliei — Conferinţa anuală a Staţiile hidrometeorologi-
Lodonghiîn Rincîn, Poloniei — ce din R.S.S. Tadjikă au
Au participat Tun Haji Âb- Ştefan Jedrychowski, Ungariei iniţiat o vastă lucrare —
dul Razak Bin Dato Hussein, — Janos Peter, subsecretarul Partidului laburist britanic S iu m u K0M I alcătuirea unui catalog al
de stat pentru afacerile exter gheţarilor din Pamir. Pen
ne al Greciei. Christos Xant- tru studierea detaliată şi
hopoulos-Palamas, reprezentan LONDRA 5. — Corespon Ţara Galilor, în Nord, in Mid- Salul părea pustiu. Era di Înveţe să cultive, să, mun lurile de bananieri, ananaşi descrierea caracteristicilor
H. KISSINGER VA mineaţă şî soarele nu-şi re cească, să producă. şi mango. Lanurile de po
ţii permanenţi pe lingă Na dentul Agerpres, Nicolae Plo- dlandul de vest şi în nord- i gheţarilor din Pamir, spe-
Dezvoltarea armonioasă a
FACE O VIZITA ţiunile Unite ai Bulgariei — peanu, transmite: In cea de-a vest — a continuat Wilson — vărsa încă puterea săgeţilor unei naţiuni, îndeplinirea o- rumb, in Tuna martie, au 1 cialiştii studiază tem pera )
dat în spic. Culturile de zar
de foc. Membrii micii loca
LA PEKIN Ghero Grozev, Malayeziei — doua zi a lucrărilor Conferin numărul şomerilor depăşeşle lităţi se aflau pe cîmp. Lo biectlvelor propuse, reclamă zavat sint irigate prin con tura, cantitatea de apă şi
i H. M. Zacharia, Suediei — ţei anuale a Partidului labu 6 la sută din populaţia acti turile de culturi, bine îngri participarea tuturor factori ducte ce aduc apa din ma regimul de solidificare al
Olof Rydbeck, Zambiei — rist, care are loc Ta Brighton, vă". Liderul laburist s-a refe fiecărui gheţar din Pamir. i
PEKIN 5 (Agerpres). — Du Vernon Johnson. a luat cuvlntul liderul parti rit, de asemenea, la „fenome jite, se întind în jurul cltor- lor : forţa umană, mijloacele rele fluviu — Congo. Mem Scopul acestor cercetări
pă cum anunţă agenţia China dului, Harold Wilson, care a nele de stagnare a economiei va case. Un panou ne-a a- de fnuncă, industria şi agri brii fermei pilot şi conducă este studierea rezervelor i
Nouă, guvernul R.P, Chineze Au parlicipat, de asemenea, menţionai ..daunele provocate traş atenţia : „Lutendele — cultura. Şi, unul din princi- torul tar sînt optimişti. Apro de apă de o importanţă
şi guvernul S.U.A. au căzut membri ai delegaţiei române economiei britanice In cele 16 — falimentul unor întreprin Fermă pilot". Ne aflam la pierea de capitală uşurează deosebită pentru economia
de acord ca dr. Henri Kissin- Dineul a prilejuit un schimb deri, ramuri întregi ale indus vreo 20 km de Kinshasa, pe mult desfacerea legumelor, regiunilor răsăritene ale
ger să facă o vizită la Pekin, de păreri înlre cei prezenli a luni de guvernare conserva triei care lucrează doar cu malul Congoului. Un tinăr, NOTE DE DRUM transportate cu un camion al U.R.S.S.
spre sîlrşilul lunii octombrie, supra unor probleme interna toare". 60-65 la sută din capacităţile presupunînd parcă pe cine fermei. J
pentru a avea convorbiri cu ţionale majore, unele dintre Vorbitorul a criticat, în pri lor". In continuare, ei a men căutam, ne-a îndreptat spre Ferma pilot de Ta Luten-
guvernul chinez în vederea e- ele aflîndu-se înscrise pe or mul rînd, creşterea şomajului, ţionat că nivelul de trai al ce şcoală. Şi intr-adevăr, aici dele a început pregătirea u \ ,,Fintînile care ard"
ranjarnentelor concrete pentru care afectează peste un mi lor ce muncesc se reduce trep l-am înlilnit pe inginerul palele obiective ale acestui nui al doilea lot de agricul
vizita preşedintelui Nixon In dinea de zi a actualei sesiuni tat prin creşterea preţurilor la Victor Lusawovana, respon deceniu, care se află în aten tori. Ei vor pleca apoi în „Fintlnile care ard“ din
China. a Adunării Generale a O.N.U. lion de britanici. „In Scoţia şî toate produsele, sporirea chiri sabilul fermei pilot, creierul ţia Republicii Democrate alte sate unde vor contribui Selenica (R. P. Albania) c-
ilor, a cheltuielilor pentru în acestei mici comunităţi, care Congo, este agricultura. A la ameliorarea culturilor, şi, rau cunoscute din vremu
treţinerea copiilor în şcoli. îşi ţinea cursurile in fata e cest domeniu are o impor implicit, Ta stabilizarea popu rile lui Aristotel, Strabon
In şedinţa de marţi, nume levilor. tantă deosebită, mai ales în- laţiei rurale. Desigur, pen şi Elian. Este vorba de ză
DIN LUMEA CAPITALULUI roşi delegaţi au condamnat le 1969, Îmi spune Victor Lusa în majoritate rurală, trăieşte tru o ţară In care densitatea cămintele de bitum expor
tr-o tară în care populaţia,
Totul a început în aprilie
populaţiei nu este mare, un
tat fn vremea
in
aceea
gea iniţiată de guvern privind
sindicatele care. după cum wovana. Aveam alunei doar de pe urma agriculturii. Po de exploatarea minieră ocu Grecia, Italia şi Egipt. Bi
pă un loc important, progre
s. u. a . Greva docherilor a intrat s-a subliniat, „loveşte în in 2,8 hectaie de teren. Ferma sibilităţile sînt imense. Su sul agriculturii constituie un tumul era folosit in anti
nu
prafeţe întinse, fertile,
s-a etxins şi cultivăm astăzi
drept
chitate
insecticid,
teresele şi
drepturile funda
mentale ale celor ce mun 150 de hectare. aşteaptă decît să fie puse în element de stabilitate econo pentru a gresa roţile tră
mică. In această
i în cea de-a 97-a zi cesc", Jack Jones, secretar dele a fost creată în cadrul valoare. plină staţiile de cercetare, planla- ! na fundul corăbiilor. Par-
privinţă,
surilor şi pentru a gudro-
Ferma pilot de la Lulen-
Internatul, aflat în
general al sindicatului munci
programului naţional „întâl savană, are doar 18 cursanţi. liile experimentale, răspîn- ) ticipanţii la cea de-a IV-a
WASHINGTON 5 (Ager mului săptămlnal de lucru şi mă serioasă". El a lăsat să se torilor din transporturi şi al nirea tinerilor-, iniţiat de Durata pregătirii este de doi dite în diverse regiuni ale ţ cruciadă s-au oprit Ungă
pres). — Greva docherilor din asigurarea pensiilor. înţeleagă că preşedintele Ni muncitorilor necalificati. a secţia de tineret a partidului ani. Un prim an de practică republicii, joacă un rol deo i Vlora dc unde s-au aprovi-
porturile de pe coasta vestică Prin întreruperea lucrului şi xon ar putoa invoca actul declarat că „sindicalele bri Mişcarea Populară Revoluţio agricolă, iar in al doilea se sebit. Ferma de la Lutendele » zionat cu mari cantităţi de
a Statelor Unite a intrat în de către docherii din porturile „Cooling off" (legea Taft-Hart- tanice nu vor accepta nicioda predau şî noţiuni teoretice este o probă în acest sens, ţ bitum din care fabricau
cea de-a 97-a zi, inscriindu-se răsăritene ale S.U.A., greva a ley). prin care i-ar obliga pe nară. Programul urmăreşte Rezultatele acestui început iar seminţele ei au început l im fel de proiectile incen-
drept cel mai lung conflict de căpătat un aspect naţional. In grevişti să-şi reia lucrul pen tă această lege" şi că „vor să dea tinerilor o formaţie sînt promiţătoare. Inlr-o ali să dea roade. ^ diare.
muncă al lucrătorilor portuari acest nou conflict de muncă tru o perioadă de 80 de zile. lupta cu loate forţele împo culturală şi artizanală, să-i niere perfectă se succed ta NICOLAE CREŢU
din ultimii 23 de ani. Activi slnt angajaţi membrii sindica Luni, preşedintele Nixon a in triva ei".
tatea porturilor americane de tului docherilor afiliat la tervenit personal, discutînd cu
pe ţărmul Pacificului este pa- A.F.L. - C.I.O. care numără reprezentanţi ai Ministerului
ralizală. Convorbirile de la 45 000 de membri. Muncii pentiu a se reglemen
San Francisco, dintre repre Extinderea grevei, de la un ta această situaţie. In aceeaşi BONN. — Conducerea Organizaţiei vest-germane Uniu Consiliului Prezidenţial al vărsarea de sînge care are
zentanţii sindicatului lucrăto capăt la altul al ţărmului Pa zi au fost reluate tratativele nea germană a păcii a relevat. în cadrul unei şedinţe re proiectatei Federaţii a Re tac In Asia de sud-est nu rior, Congresul a interzis
prin lege prezenta unor for
rilor din transporturi şi cei ai cificului al Statelor Unile, a dintre patronat şi reprezentan cente. necesitatea de a se depune noi eforturi în vederea publicilor Arabe, la care au
patronatului, cu participarea provocat îngrijorarea guver ţii docherilor din porturile convocării Conferinţei generaî-europene în problemele secu participat preşedintele Repu există nici o justificare". In te combatante americane în
mediatorului federal J. Courtis, nului federal. Purtătorul de estice ale S.U.A. rităţii. precum şl în direcţia ratificării acordurilor încheiate blicii Arabe a Egiptului, An- continuarea interviului John Laos şi Cambodgia.
nu au dus la nici un rezultat. cuvint al Casei Albe. Ronald Pe de altă parte, agenţia Lindsay a cerut să se pro CARACAS. — Consulul
Greviştii revendică majorarea Ziegler, o declarai că „greva Associated Press relatează că de R.F. a Germaniei cu U.R.S.S. şl Polonia. cedeze la o reducere consi dominican la Caracas, Thel-
salariilor, garantarea progra docherilor a devenit o proble- nu s-au înregistrat nici un fel In cadrul aceleiaşi şedinţe, a fost adoptată o rezoluţie derabilă a cheltuielilor mili
de progrese în cadrul con în care se cere ca „în interesul păcii să fie asigurată primi tare ale S.U.A., iar fonduri ma Frias, a fost expulzat de
vorbirilor destinate să pună rea în Organizaţia Naţiunilor Unite a Republicii Democrate le astfel eliberate să fie fo autorităţile venezuelenc de
capăt grevei, declanşată la 30 Germane şi o Republicii Federale a Germaniei". losite pentru rezolvarea pro oarece a simulat o răpire
septembrie de 80 000 de mi cm blemelor interne cu caracter pentru a intra în posesia u
neri din 20 de state ale S.U.A, social. Dosarul anchetei efectuate
nei importante sume de bani.
WASHINGTON. — Sena de politie privind cazul In
Mişcări ALGER. — Marţi, au în niug, In cursul convorbirilor tul S.U.A. a hotărît să iixeze speţă a fost trimis procura
ceput convorbirile dintre pe care le-a purtat cu secre un plaion de 350 milioane turii din Sdnto Domingo.
revendicative Houari Boumediene, preşe tarul federal iugoslav pen war Sadat, preşedintele Si dolari ajutorului economic Şi BELFAST. — Un post mi
acordat guvernului
militar
tru apărarea naţională, Ni-
dintele Consiliului
Revolu
ţiei. preşedintele Consiliului kola Lubicici, a fost releva riei, Hafez Assad, şi preşe de la Vienftane. Această ho- litar britanic din Belfast a
în Franfa de Miniştri al Republicii Al tă dorinţa părţilor de a dez dintele Consiliului Comanda tărîre, luată sub forma unui fost atacat luni după-amia-
mentului Revoluţiei din Li
PARIS 5 (Agerpres). — geriene Democratice şi Popu volta şi extinde In continua bia, Moamer El Gedafi. In amendament la proiectul de zâ. In urma exploziei unei
bombe, zece militari au fost
Marii dimineaţa, prin declan lare, şi Alexei Kosîghin, re colaborarea reciprocă. cursul Întrunirii, Anwar Sa lege privind achiziţiile mili răni|i, dintre care unul a
şarea grevei conducătorilor de preşedintele Consiliului de dat a fost ales preşedinte al tare. nu afectează, insă, decedat în timp ce era trans
la metroul parizian, transpor Miniştri a) U.R.S.S., care se VARŞOVIA. ~ Delegaţia Federaţiei Republicilor A cheltuielile destinate finanţă portat la spital. Este cel
tul subteran In vcapitala fran află într-o vizită oficiată in parlamentarilor finlandezi, rabe, informează agenţia rii bombardamentelor efec de-al 27-lea militar britanic
ceză a fost paralizat complet. Algeria. condusă de Rafael Paasio. MEN, citind un comunicat tuate de aviaţia americană ucis în acţiuni de stradă In
Greviştii revendică îmbunătă preşedintele parlamentului, al purtătorului de cuvint al asupra regiunilor eliberate Belfast de Ia începutul a
ţirea sistemului de salarizare. PRAGA. — Guvernele R S. aflată în vizită în Polonia Consiliului Prezidenţial, Hus de forţele patriotice din cestui an.
Agenţia France Presse scrie Cehoslovace şî Malayeziei la invitaţia Seimului acestei sein El Shafei, vicepreşedin Laos. Ca urmare, silualia din
că greva de la metro ar putea au hotărît să stabilească re ţâri, a fost primită de Dyzma tele Egiptului. După cum se ştie, ante Ulsler s-a înrăutăţit din nou.
fi semnalul declanşării unei laţii diplomatice la nivel dc Galaj, mareşalul Seimului. Potrivit comunicatului, şefii
vaste mişcări revendicative în ambasadă. In adoptarea aces Cu acest prilej, au fost exa celor trei state arabe au
cadrul serviciilor publice din tei hotSriri, relevă agenlia minate probleme privind co examinat apoi situaţia po
Franţa. Deocamdată, mai sint OTIC, părjile au dat curs do laborarea dintre parlamente litică şi militară din Orien
In grevă lucrătorii de la aero rinţei de a dezvolta legătu le celor două ţări şî relaţi tul Apropiat. SANTIAGO DE CHILE. — Intr-o declaraţie dată publi
l i duR ttOST IM P O R TA N T ttfe tiU C X .1* porturile Orly şi Le Bourget. rile prieteneşti • reciproc a ile polono-finlandeze. Au cităţii la încheierea plenarei organizaţiei de tineret a Parli-
.... „O serie de sondaje — arată vantajoase dintre cete două fost examinate, de aseme NEW YORK. — Intr-un dulul Socialist din Chile se afirmă hotărlrea de a sprijini ca
agenţia citată — au indicat că lări. nea. unele probleme legate
S. U. A. — Comisia peniru Impozlle a Camerei Reprczcnianti- interviu televizat. John Lind- fermitate procesul de transformări progresiste în care este
lor n S.U.A. a aprobat un proiect de lege, iniţiat de Administraţie, înrîndul muncitorilor preva de pregătirea Conferinţei ge- say, primarul oraşului New angajată (ara.
privind reducerea cu 7 la sută a impozitelor fixate marilor firme lează un sentiment de îngrijo
din ramura construcţiilor dc maşini. Iniţia'Ivn administraţiei a BELGRAD. — Mlchel Dc- neral-europene In probleme York. a declarat că „trebuie Tinerelul socialisl — subliniază declaraţia — îşi reafir
silrnlt puternice proteste in S.U.A.. ca fiind apreciată drept un rare ca urmare a perspectivei bre. ministrul apărării na le 4ecuritd|ii şi colaborării. să i se pună capăt cit mai mă încrederea fermă că guvernul Unităţii Populare îşi va
nou sprijin acordat marilor monopoluri, In detrimentul oamenilor de încetinire a activităţii eco ţionale al Fran(ci, şi-a in- urgent războiului din Viet
muncii americani. Reproducem o caricaturi dupâ ziarul „The Ca nomice, deci de agravare 3 şo îndeplini programul reformelor ndoplat In interesul poporu
nadian Tribune", legali dc accasti prohlemA. „Trotilurile sini pro cheiaf vizita în Iugoslavia. CAIRO. — La Cairo a nam. Statele Unite ar fi tre lui si pentru o politică de demnitate şi suveranitate pe
dusele noastre cele. mai importante11, se adresează monopolistul majului, pe care criza moneta După cum relevă agenţia Ta- avut loc prima reuniune a buit să facă aceasta. Pentru plan extern.
muncitorului, cârtita îl prezintă lilrtla pe care scrie „Concediat11. ră occidentală o face tot mai
probabilă".
Redacţia şl administraţia ziar olnl t Deva, alr. Dr, P. Groza, nt. Telefoane nr. A 23 17 sl 1 15 88. Tiparul j întreprind ©rea poligrafică Deva.
/