Page 17 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 17
Tovarăşul M ae Ceauşescu
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
a primit pe membrii delegaţiei
guvernamentale din
Republica Costa Rica
Preşedintele Consîliulaî de facerilor externe, si Nicolae
Stat «I Republicii Socialiste Nicolae, prim-ndjunct el minis
România, Nicolae Ceauşescu, trului comerţului exterior.
e primit miercuri dupâ-amiazS Cu acest prilej, a avut loc
pe Gonzalo Fado. ministrul o convorbire In cadrul căreia
relaţiilor externe, şl pe Clau- au fost abordate probleme re
dio Alpizar, ministrul finanţe feritoare Ia dezvoltarea rela
lor, membri al delegaţiei eco ţiilor de colaborare şi coope
nomice guvernamentale din rare economică dintre Româ
Republica Costa Rica, care nia şl Costa Rica, precum şl
ne viziteazâ tara. unele aspecte ale situaţiei In
La primire au luat parte: ternationale actuale.
Florea Dumitrescu, ministrul Convorbirea s-a desfăşurat
finanţelor, George Macovescu, într-o atmosferă de cordiali
ANUL XXIII. Nr. 5209
JOI 7 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI prlm-adjunct al ministrului a- tate.
Eforturi susţinute pentru asigurarea unul ritm
W ___ W 1
T E R M I N A R E A G R A B N I C A A R E C O L T A susţinut întregii activităţi economice îmbogăţirea
R I L O R Şl S E M Ă N A T U L U I nu îngăduie nici il CIT MAI C il REA gamei sorti
o clipă de răgaz în activitatea pe ogoare! LIZATE CU CHELTUIELI MINIMI mentale
Cetăţenii din judeţul nos din 4 km. Podul de la Vata, de oţeluri
1 In aceste zile. sarcina de pierderilor din recollă Impune 1 ii cu secretari ai comitetelor o parte din coceni. Comuniştii suprafaţă — 20 de hectare — tru au fost martori şi de mul lung de 44 de metri, pot spu
i căpetenie a organizaţiilor dc cu acuitate ca fn fiecare uni comunale de partid, primari din cooperativă sînt exemple şi porumbul de pe o însem te ori coautori la un complex ne că s-a terminat pentru că j Oţelarll de la Combinatul si
â partid, consiliilor populare co tate agricolă să se lucreze ai comunelor, preşedinţi şi in demne de urmat pentru toti nată suprafaţă destinată culti de măsuri şi acţiuni care s-au derurgic Hunedoara au prodtu
li munale, conducerilor unităţi- ziua şi noaptea, fără răgaz, gineri din C.A.P., brigadieri,, cooperatorii siluîndu-se în vării cu griu. Iniţiat pentru construirea de a mai rămas puţin de lucru. : fn cele 3 trimestre Încheiate,
Faţă de planul anual în care i In afara sarcinilor de plan, o
il lor agricole, a cadrelor teh- pentru strfngerea şi înmaga- cooperatori şi mecanizatori. fruntea acţiunilor de strînge- drumuri noi şi modernizarea s-a prevăzut să modernizăm cantitate de metal din care se
!i nice, a tuturor cooperatorilor zinarea fn cel mai scurt timp In ceea ce priveşte partici re a recoltei. Printre primii VOM TERMINA celor existente. După cum se 25 km de drumuri cu mixturi pot fabrica peste 6 300 de
. Şi mecanizatorilor este mobili- a întregii producţii şi termina parea cooperatorilor la strtn- care au recoltat cartofii şi po SEMĂNATUL IN ştie în ultimii ani s-au asfaltat tractoare. Concomitent cu spo
rirea producţiei de oţel
s-n
jj zarea întregului potenţial u- rea tnsămînţărilor in limitele gerea recoltei culturilor Urzii, rumbul de pe suprafeţele ce un mare «umăr de şosele şi asfaltice uşoare am realizat asigurat şl Imbog&ţlrca gamei
\ man şl material existent la epocii optime. Cum se acţio la C.A.P. Turdaş nu se ridică le-au fost repartizate se nu EPOCA OPTIMA au fost executate Importante 21 km, iar pentru restul pre- [ sortimentale şl a crescut canti
pătirile sînt avansate. S-a ter- 5 tatea acestora.
4 executarea în condiţii Irepro- nează In vederea materlaliză- probleme deosebite — ne re- mără comuniştii Maria Caraş- lucrări pentru întreţinerea minat drumul Cîrneştl-Clopo- Diversificarea producţiei In
li şablle a lucrărilor agricole de Afirmaţia de mai sus apar drumurilor. Toate acestea au dustriei constructoare de ma
I» sezon — respectiv la sfrlnge- ţine tovarăşului Păun Răvaş, contribuit la îmbunătăţirea tîva şl sint avansate lucrări şini din ţarA, asimilarea şl In
troducerea In fabricaţie de noi
le pe drumurile Haţeg-Unlrea,
\ rea fără pierderi a întregii preşedintele cooperativei agri condiţiilor în care sînt deser OrSştîe-Pricaz, Şoimuş-Boholt şl noi tipuri de utilaje şl Insta
cole din Simeria şi preşedin
laţii cu performanţe ridicate
i recolte de cartofi. porumb. Ce arată radiografia unei zile de lucru tele consiliului intercoopera vite unităţile economice din clc. Unităţile noastre, ajutate j la nivelul tehnicii mondiale*
? sfeclă de zahăr, furaje şl le- Judeţ şi la dezvoltarea trans solicita din partea siderurglş-
r gume. precum şl la însămln* tist Simeria. Pentru a se situa, portului în comun. Este un In unele cazuri de consiliile j tllor mârcl şl sortimente noi
\ ţarea tn epoca optimă a ce- în cîteva cooperative agricole din raza ca şi In acest an, printre uni fapt incontestabil că şi în a populare şi cetăţeni nu făcut j de oţeluri cu caracteristici ca
litative superioare. Specialiştii
| realelor păioase de toamnă. tăţile fruntaşe în cultura griu cest domeniu s-a realizat foar lucrări de întreţinere pe 932 { combinatului hunedorean, oţe-
lui, comitetul de partid şi con
) Realizarea exemplară a aces- siliul de conducere au luat te mult, dar ceea ce s-a fă km drumuri şî 780 m poduri, j larii, toţi cel care stabilesc şi
\ tor obiective — deziderate consiliului intercooperatist Simeria măsuri menite să asigure In- cut nu satisface pe deplin ce nu construi! 895 m ziduri de | apllcâ reţetele şl tehnologiile
noi de plâmâdlre. topire el e
sprijin şi altele. Noi ne res- j
laborare a metalului, râspund
i majore puse în fata lucrători- sămîntarea înlr-un teren bine rinţele, iar tn unele cazuri se pectăm planurile şi angaja- ! cu conştiinciozitate acestei ce
ri lor ogoarelor de către secre- pregătit şi fertilizat, folosirea observă serioase rămîneri în mentcle. dar să nu se înţe- j rinţe.
} larul general a! partidului, to- unor seminţe din soiuri valo urmă. Despre unele aspecte leagă ră astfel rezolvăm ton- | Aşa cum ne-a informat io-
\ varăşul Nicolae Ceauşescu, in rii sarcinilor de mare răspun lalau tovarăşii Ion Podean, se ca. Ion Istrate, Vasile Mun privind modernizarea drumuri varâşul Inginer Septimiu Po
tehnic
i scrisoarea adresată organelor dere patriotică si cetăţenească cretarul organizaţiei de partid, tean, Gruia Francisc, Iosif Tă- roase, o densitate corespunză lor şi eficienta lucrărilor care le problemele pe care Ie ridică j pa, şeful serviciului cuptoareto
din combinat, la
toare de boabe şi încadrarea
1 de partid şi de stat, coopera puse de conducerea partidului şi Aurel Roşu, preşedintele maş, Nicolae Bălşan, Aron Trif, se execută am avut zilele tre întreţinerea si modernizarea j Martin şl electrice ale Hune
torilor şi mecanizatorilor prî- şi statului fn faţa lucrătorilor unităţii. Interlocutorii aveau Stela Lupşa, Maier Cornelia şi lucrării în epoca optimă. Pînă cute o discuţie cu tovarăşul drumurilor. Rămtne încă mult ; doarei s-au realizat de la În
ţ vînd asigurarea succesului de- de pe ogoare, ce garanţii se toate motivele să lie satis alţii. acum s-au. însămînţat 47 de Gheorghe Sefer, directorul Di de lurru. j ceputul anului 29 mârcl noi de
oţel, reprczendnd ca număr
— Din informaţiile pe care \
!i plin al întregului volum de oferă că recolfatul şl semăna făcuţi de modul cum se des De asemenea, la G.A.P. Bo- hectare cu orz şi masă verde, recţiei judeţene de drumuri şi le avem rezultă că preţul lu- j aproape Jumâiate din CU s-a
precum şi peste 50 la sută din
fâcut In această privinţa In
■} lucrări din actuala campanie tul se vor efectua cu succes. făşoară munca. Slrlnsul carto bllna comuniştii sînt animato suprafaţa destinată culturii poduri. întreg cincinalul trecut. Din
,1 — necesită desfăşurarea unei In condiţii agrotehnice supe filor s-a terminat pe în rii întregii activităţi. In frun griului. După porumb, grîul — In primul rtnd vă rugăm crărllor executate de şantle- I totalul mârdlor noi, care s-au
rele direcţiei sînt destul de I
1 susţinute si permanente munci rioare ? treaga suprafaţă, iar porumbul te cu Nicolae Ştefan, secre se va însămlnţa pe 60 de hec să ne spuneţi care sînt lucră elaborat pentru prima dată In
acest an, 28 sint aliate şl slab
i politice si organizatorice, un Iată întrebări cărora le-am s-a cules de pe aproape 20 de tarul organizaţiei de partid, tare, din care de pe 40 s-a rile mai importante pe care mari în condiţiile cînd In toa- j aliate. Combinatul a livrat pl-
le domeniile se cere eficienţă j
J control exigent asupra între- căutat răspuns făcînd radio hectare, acordindu-se priorita Petru Isfan, Dumitru Vălean, strîns recolta, iar 35 au fost le execută direcţia tn anul a nă acum uzinelor constructoa
î gii activităţi şi luarea de mă- grafia unei zile de muncă In te eliberării celor 18 hectare Petru Nicoric, Dumitru Bă- eliberate de coceni, putîndu-se cesta ? maximă. Cum explicali aceas- j re do maşini din ţară o can
lă situaţie sî rum se va ac- j titate de laminate şl semifa
\ suri hotărîte împotriva orică- cîteva cooperative agricole pe care urmează să se însă- tiina şi alţi comunişti, coo trece la efectuarea arăturilor. — In plan au fost prevăzu tiona în viilor? bricate din oţeluri noi asimi
l ror ■ abateri şi încălcări ale din raza consiliului intercoo- mînteze griu. De pe suprafaţa peratorii din Bobilna au re te investiţii tn valoare de cir j late. mal mare cu 1127 tone
dcclt era prevăzut pentru în
) disciplinei şi regulilor agro- peralîst Simeria, purtind discu- respectivă s-au şi transportat coltat cartofii de pe întreaga CHIAR NU EXISTA ca 9 milioane de Iei, la co- — Docă ne comparăm ru i treg anul.
\ tehnice. re se adaugă o serie de alte altll, preţurile unor lucrări
apar
mari şî aceasta este o
\ Cu toate că a trecut mai La C.A.P. Turdaş s-a Inflrzlat nepermis dc In timp ce porzolatoru! stA nefolosit, la FRONT DE LUCRU ? lucrări inclusiv cele realizate realitate. Este o problemă ca
\ mult de jumătate din epoca mult acţiunea de Insilozare a furajelor, deoa C.A.P BAcla, (ratarea seminţelor se face cu lo- prin contribuţia cetăţenilor.
Din discuţia purtată cu Ilie
! optimă stabilită pentru însă- rece nu s-a primit la (imp combina dc la pcllle. Roşu, şeful secţiei de meca Continuăm lucrările de mo re ne preocupă. Aş dori să se
S.M.A.
reţină însă un adevăr. Nu-mt
\ raîntări, rezultatele înregistra- nizare din Turdas, am reţinut dernizare pe drumurile Teliuc- amintesc ca anul acesta să fl
L t€ pînă acum la executarea că mecanizatorii ar fi mai Topliţa şi Teliuc-Ghelar, con depăşit preturile de deviz Ia
i acestei lucrări hotărttoare avansaţi cu pregătirea terenu struim un pod peste Cris la vreo lucrore. iar devizele si
* pentru recolta anului viitor lui şi semănatul, dar la C.A.P. Vata şi executăm un volum 0 nouă
nu pot fi considerate nici pe Spini şi Turdaş nu li s-a asi Însemnat de modernizări cu calculele nu Ie facem noi.
departe ca satisfăcătoare. Ras* Spre exemplu la drumul Cîr-
i tanţele sînt determinate, pe gurat front de lucru corespun mixturi asfaltice. neştl-CIopoliva om economisit
zător. Aceasta să fie reatita- \
1 de o parte, de neutîlizarea cu — Există garanţii că vor fl 50 000 Iei la km şl sînt sigur staţie de
i randament maxim a tractoare- tea ? respectate planurile $! anga
In ceea ce priveşte coope
4 lor şi maşinilor, iar pe de rativa agricolă din Spini, to jamentele ? că peste tot unde facem mo
|J alta, de neasigurarea unui varăşa Paraschiva Cismaş, se — Categoric. Rezultatele con dernizări cu mixturi asfaltice compresoare
ş front de lucru corespunzător cretarul organizaţiei de partid uşoare vom avea economi! fa
4 datorită ritmului anemic în şî inginerul sef al C.A.P., ne . stituie cea mai concludentă ţă de documentaţii. Preţurile
? care se desfăşoară recoltla- garanţie. Şi avem rezultate La mina Petrlla a fost pu
spunea că pentru cultura griu- \ de deviz sînt mal mari decît
' rea culturilor premergătoare mulţumitoare dacă ne compa să In funcţiune o nouă sta
• griului şi orzului. Recuperarea răm numai cu planurile. Pe T. ARDEIEANU ţie de compresoare, care va
— Suratelor, sâ mat depunem şl noi o cere asigura alimentarea cu e-
1 grabnică a întîrzîerilor şi e re. Poate se IndurA cel de la S.M.A. &â nu — Aşa ••tratament1* mal rar! (Continuare in pag. a 3-a) drumul Telluc-Topliţa s-au rea nergle pneumatică a locu
) vitarea, pe această cale, a pierdem bunâtatca de hranâ. — Dar ce eficacitate o fi avind? lizat 2,60 km fată de 3,50 km rilor de muncă din parfea
cit este planificat, iar pe dru (Continua»* in pag. a 3-a) estică a minei.
mul Teliuc-Ghelar 3,600 km Intrarea în funcţiune a
celor două compresoare de
producţie Indigenă Instala
Ştafeta îmbunătăţirea aprovizionării Şedinţă de com u-; te aici va permite realiza
rea unei presiuni corespun
pionierilor — P a g in a a ll-a zătoare a aerului tn reţeaua
minei. Totodată, se va asi
gura o funcţionare normală
edifia 1971 populaţiei - cerinţă nicări ştiinţifice a utilajelor care folosesc
energia pneumatică, obţlnîn-
In cinstea celei de-a II-a Ieri, In cadrul Spitalului u- c u rie r • c u rie r
Conferinţe Naţionale a Orga nllicat din Deva a avut loc i du-se astfel productivităţi
nizaţiei pionierilor din R. S. o şedinţă de comunicări | mereu sporite.
România, s-a desfâşurat pri de prim ordin
ma ediţie a «Ştafetei pionie ştiinţifice (a care au partid-
rilor", organizata din iniţiati pat medicii din unitatea res- I
va ConsiUului Naţional al Or pectivă şl cei din circum
ganizaţiei Pionierilor, Casei de fn sesiunea a Xlf-a a Con levat, In acest context, $î fap nuntul de către depozitele în
Economii $1 Consemnaţiunl şt siliului popular judeţean, ca tul că, datorită preocupăritor scripţiile sanitare ale muni- i
a Radiodifuziunii Române. treprinderilor cu ridicata. Nu ciplului. Cu această şedinţă,
Ştafeta l-a dus pe cei 200 re a avut loc în ziua de 29 consiliilor populare, organelor mai aşa se explică că în timp s-a deschis fn mod oficial
dc purtâiori a| cravatelor pur septembrie a.c., s-a făcut o şi organizaţiilor comerciale, ce in depozite există mărfuri
purii, prin străvechea cetate a amplă şi multilaterală analiză pieţele de alimente ale oraşe sesiunea de comunicări ştiin
lui Bucur, prin Piteşti, unde a din abundentă, acestea lipsesc ţifice pentru anul 1971 — 1972
fost semnat certificatul de a modului în care s-a desfă lor au fosţ mai bine aprovi din reţeaua de desfacere, sau a U.S.S.M.. subfiliala Deva. j
naştere a primului autoturism şurat activitatea comercială în zionate, creîndu-se condiţii a- că întreaga gamă sortimen
românesc, prin Cluj, prin Tlr- Dr. Petru Negruţiu a prezen- j
gu Mureş, prin vechea cc«atc primele 8 luni ale acestui an, meliorale pentru prezentarea tală o găseşti In magazinele lat comunicarea „Unele con- j
a Braşovului, unde membrii sarcinile care revin consiliilor Si desfacerea mărfurilor atît or
ştafetei au vizitat uzina dc ca populare municipale, orăşe din centrele oraşelor, iar in sideratl* fizio-patologice şl |
mioane româneşti şi uzina ganizaţiilor comerciale de stat. cele din cartiere şi de la pe clinice în traumatismele era- >
«Tractorul*. neşti şi comunale. Întreprinde cooperativi o, cil si producă riferie nu. Aprovizionarea re niene", doctorii Petru Păscu- ;
Membrii ştafetei au trăit rilor şi organizaţiilor comer torilor individuali. Aceasta a
clipe dc adincâ emoţie sub te ţelei nu se face ritmic, la o lescu şl Ioan Moza au susţl- ;
lul unde Eminescu işi aşter ciale, producătorilor din judeţ rele cele mai potrivite, comen nut tema „Fracturile — lu- i
nuse versurile nemuritoare, şi măsurile ce trebuie să se xaţli ale umărului”. Iar doc- '
au trâit viaţa tumultuoasă a ia pentru a se asigura o cit zile nu sint onorate integral
Galaţlului, transmiţlnd salutul Din lucrările sesiunii şi sint dese cazurile etnd a- lorii Florian Dulca şl Hora-
pionierilor de pe Întregul te mai bună aprovizionare a provizionorea magazinelor se ţlu Magheru — participant!
ritoriu al patriei, vajnicilor populaţiei in perioada dc
marinari români. a Xll-a a Consiliului face în mod preferenţial. la congresul de gastroente
Purtaţi pe panglica de ar toamnă-iarnă cu legume si — In ce priveşte aprovizio rologie din 9—11 septembrie
gint a şoselei, el au trecut zarzavaturi, fructe, produse a- popular judeţean a.c. — au informat pe cei ;
prin Ploieşti, prin Rlmnlou groalimentare şi industriale. narea cu legume şi zarzava prezenţi asupra principalelor |
Vilcoa sau Sighişoara, au re turi — au subliniat tovară
înviat, plini de emoţie, cli Activitatea comercială din lucrări dezbătute în cadrul
pele de altâdai& ale Dofta- judeţul nostru — se arată în dus la o mai mare afluenţă şii Păun Răvaş, preşedintele congresului.
nel, pentru ca, relntorşl In C.A.P. Simeria, şi Aurel Nis-
Bucureşti, sâ participe la un plenul sesiunii — a cunoscut de producători în pieţele ora tor, director general al Direc „Comunicările prezentate j
concurs cu teme de pe Întin o îmbunătăţire simţitoare. A şelor si centrelor muncitoreşti — arăta dr. Romulus Rusu. :
sul traseului şl ia un frumos provizionarea populaţiei s-a ţiei generale agricole Judeţe directorul spitalului — au ;
program artistic oferit In alit din cadrul judeţului nos ne, C.L.F. n-a preluat în
ci as te a lor de către pionierii făcut în mai bune condiţiuni, tru, cît si din judeţele veci fost ilustrale cu exemple din j
bucureştenl. asigurîndu-se pe tot parcursul ne. totdeauna la timp, conform activitatea practică a auto- j
Pe parcursul concursului, graficelor Întocmite cu coope rilor şl vor duce ta o condu-
prin răspunsurile date de con anului, cu unele excepţii, un Apreciind că rezultatele ob rativele agricole dc producţie,
curenţi, a fost străbătută o fond de marfă corespunzător ţinute sint bune, că ele mar zie terapeutică viitoare, re-
parte din istoria C.E.C.-ulul cerinţelor ş! nevoilor popu flectindu-se în mod implicit
din ţara noastră, au fost evo chează un real progres faţă asupra activităţii noastre pu
cate clipele cele mal impor laţiei. de anii precedenţi, în cuvlntul
tante ale traseului, au fost pu mai multor participanţi la dez (Continuare In pag. or; 3-a) să tn slujba oamenilor'.
se la încercare Indemînarea Edificator în această privin
şl iscusinţa. ţă este faptul că tn primele bateri s-a arătat că în unele
Pionierii Judeţului Hunedoa 8 luni ale acestui an s-au des perioade nu s-a acoperit cu
ra au fost reprezentaţi 1a a- făcut prin comerţul socialist produse cererea dc consum a
coastă ştafetă de Rizvan Jur-
ca (clasa a VI-a, Şcoala «Dr. mărfuri In valoare de I 900 populaţiei, că au existat — relui complex hidroenergetic nutului activităţii practice în iectat şi realizat tn atelierele
Petru Groza" Deva). Corlna milioane lei, cu 9 milioane lei datorită unor greutăţi întâmpi
Fillmon (clasa a VI-a, Liceul mai mult dectt s-a planificat. nate din partea furnizorilor si de la Porţile de Fier. al hidro producţie a elevilor. sarcină proprii o serie de utilaje, e
Slmerla), Dan Wuzdugan (cla centralei de pe Lotru, al cen trasată de conducerea parti chipamente şi dispozitive ne
sa a iV-a, Şcoala generală nr. Comparativ cu aceeaşi perioa a unor dereglări survenite în Agerpres relatează tralelor de la Rovinari şl Min dului. o parte din instalaţiile cesare executării lucrărilor
1 Deva), Eugen Forte (clasa da a anului Irecut, s-au vîn- sistemul de aprovizionare —
a Vil-a, Liceul Gheiar) şl Lu tia şl-au început activitatea a energetice cu puteri mici sint miniere şi de foraj. Printre
cia Găman (clasa a VI-a, dut mai mult cu 2 700 tone goluri tempororc în aprovizio proape 400 de tineri specia folosite pentru şcolarizare. acestea, ca o ultimă realizare,
Şcoala generală nr. € Petro pline, 250 tone făinuri, 120 narea . populaţiei cu unele lişti. reprczentînd prima pro se înscrie construirea in ate
şani). tone zahăr, 28G tone carne, mărfuri. La aceasta a contri EVITAREA UNEI Viorel Zama şl Florin Cirjoa-
Exprlmlndu-şl bucuria do a bă au acţionat cu sînge rece moţie de absolvenţi ai liceelor PRIN AUTODOTARE lierul mecanic de Ia Scăicni
fi participat la această ştafetă, 620 mii buc. ouă, 5 700 hl lap buit insuficienta fondului de CATASTROFE AERIENE şt au reechilibrat avionul, re industriale energetice. Anul a al Întreprinderii de foraj şi lu
pioniera Lucia Găman ne-a te, 45 tone unt. cu 2 milioane marfă la unele produse, ca cesta, în reţeaua de învăţă- In cadrul acţiunii de auto-
mărturisit: «Sini nespus dc lei mai multe legume şi fruc mălai, margarina, vinuri, bere, Decolînd de pe aeroportul venind apoi la aterizare. crări geologice speciale a unei
bucuroasă că am putut parti M. Kogălniceanu — Constan In cursul aceleiaşi zile. tu mînt a Ministerului Energiei dolare a întreprinderilor, co maşini complexe pentru exe
cipa la această trecere In re te, cu 8 milioane lei confecţii perdele, confecţii, încălţămin riştii au plecat spre Frankîurl Electrice, care cuprinde şcoli lective de specialişti din uni
vistă a celor mai frumoase şi 4 milioane lei încălţămin te fină pentru bărbaţi si fe ţa. un avion românesc de pa cutarea prin loraj ascendent
colţuri ale ţârii. M-a impre sageri tip BAC 111, avlnd Ia pe Main cu un alt avion pilo profesionale, licee industriale, tăţile Ministerului Minelor, a suitorilor şl puţurilor mi
sionat mult Valea Oltului, cu te. precum si mulle olte pro mei, unele numere pentru bord 7S de turişti străini, cu tat, la cererea lor. lot de V. şcoli de specialitate postllcea-
frumuseţile sale naturale, ce duse. Valoarea lotală a aces copii, articole de porţelan si Petrolului şl Geologiei au pro niere.
tatea laşului şi Muzeul de tor mărfuri se ridică la 147 sticlă, maşini de gătit cu gaze destinaţia Frankfurt pe Main Zama şl Fl. CîrjoabS. le. de maiştri, cursuri de ca
istorie ai Partidului Comunist (R.F. a Germaniei), a întilnit lificare şt specializare in în
Român. Mulţumesc din su milioane lei. Aceste exemple ele. Aceste neajunsuri se dn- un stol de păsări, care au fost TINERI SPECIALIŞTI
flet partidului pentru mi arată că nivelul de trai al loresc nu numai restantelor în treprinderi sini cuprinse
nunatele condiţii create absorbite de turboreactorul u LA LOCURILE DE MUNCA
nouă, vlăstarelor tinere**. populaţiei este în continuă livrarea unor mărfuri de către nui motor, blocindu-l. Catas 23 000 de persoane.
creştere, că politica partidului producători, dar şi sistemului trofa părea inevitabilă. Piloţii
M. CONSTANTINESCUi în acest domeniu se înfăp defectuos de aprovizionare a De curînd, pe şantierul ma Pentru îmbunătăţirea conţi
tuieşte cu succes. Trebuie re reţelei de desfacere cu amă