Page 19 - Drumul_socialismului_1971_10

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 209 • JOI 7 OCTOMBRIE 1971 3

„Isteaţa" de Cari Orff (fragmen­ Muzică populară.; 17,30 Teatru
te); 10,40 Melodii ale anului 1971; serial; 17,30 Muzică din filme:
n,0D Doine şl Jocuri populare; 1B.00 Publicitate radio; 18.20 Piese
11.30 Secvenţe sonore cu Florin 00 ral e; 10,40 „Toamna muzicală
COMBATIVITATE, OPERATIVITATE, Hadzimonov; 11.55 Ştiinţa )o zi ; dran; 19,50 Noapte bună, copil:
clujeană*; 19,00 Buletin de şuri ;
Bogardo, Caterlna Casei li şî Zafir
19.05 Melodii de estradă; 19.30 Ca­
12.00 Buletin de Ştiri; 12.03 Avan­
PROGRAMUL I: 6.00—9.30 Mu­
zici şi actualităţi: 6.30 Odă limbii premieră cotidiană; 12.15 Muzică 20.00 Concertul Orchestrei simfo­
22,00
nice a Radioteleviziunil:
uşoară; 12.30 Opereta „Ana Lu-
române; 10.00 Buletin de ştiri : Muzică uşoară; 22,30 Vocile artei
10.OS Muzică popularâ: 10.30 Clu­ gojana** dc Fllaret Barbu (frag­ modeme; 22,50 sulta corală do
13,15
mente): 13.00 Radiojurnal;
bul cAlâtorllor; 11,00 Buletin de
EFICIENTĂ IN MUNCA POLITICĂ DE MASĂ tria"); Fraţii („Arta")] SIMF şuri; 11.OS MuzlcA uşoară; 11,ÎS 14,36 Ateneu: 15,00 Medalion Radu de ştiri: 23.03 Al 89-lea Concert
DEVA: OmuJ orchestra („Pa­
Vlniclus Grefiens: 23.00 Buletin
Varietăţi muzicale; 14,00 Buletin
dc ştiri; 14.05 Muzică popularâ;
Din ţările socialiste; 11,30 Pro­
RIA: Ora hotArftoare („Mure­
de la Galeriile de artă din Drea-
gram de cîntece; 12,00 Melodii de
şul"); HUNEDOARA: Asediul
(„Slderurgistul”) ; CAL AN: L09 Aurel Manolache; 12.10 Solişti dc Serban; 15.20 Selccţlunl din ope­ da; 23,43 Cîntâ Elena con9tantl-
nescu şl Rex Glldo; 24.00 Piese
retele Iul Kalman; 15.45 Din cln-
Tarantos („11 Iunie"); GHE- operă; 12,30 Melodii populare; tecele şl dansurile popoarelor; pentru violoncel de Paul Baze-
LAJl: Slujnica („Minerul"); 13.00 Radiojurnal; 13.15 Avanpre- 16.00 Radiojurnal; 1C.1S Mic. con­ lalre; 0,13 Concertul pentru or­
Din Iniţiativa secţiei de pro­ on grafic, conceput asemănă­ şează pe fiecare panou ctte nice, toate acestea prin con­ PETROŞANI: Sprljlnltl-I pe mterA cotldlanA; 13,27 cintecul e cert simfonic: 10.33 Sfatul medi­ chestră de coarde de Marţian Ne­
pretutindeni;
14.05 Compozitorul
pagandă a Comitetului Jude­ tor, este cel al reviziei de va­ un fapt. Aici slnt reproduse sfătuiri, simpozioane, sesiuni S©rlf („7 Noiembrie"); Floarea sAptămtnll — Sabin Drâgol; 14.40 cului; 17,00 Buletin de otlrl; 17,03 greai 0,33—1,00 BuloOn de ftlrl}
soarelui („Republica");
LU­
ţean de partid a fost organi­ goane Simeria. Totul este sim­ caricaturi şi alte intervenţii tehnico-ştiinţifice, schimburi PENI: Cortul roşu — serUlo CintA Ioana Crlstea şl Alexandru
zată ila Deva o utilă şi Intere* plu şl expresiv. din ziarul „Muncitorul miner" de experienţă, dezbateri etc., I-II („Cultural"); LONEA: Se- Tltruş; 15.00 Buletin de ştiri; 1S.05
Tribuna radio; 1S.2S Muzică de
Vittorla
eretul de la Santa
aantă expoziţie cuprinzlnd for­ Intîlnim tot aici o combina­ şi din alte gazete satirice. Re­ precum şi un însemnat număr („Minerul"); In viitoare („7 estradă; 16.00 Radiojurnal; 1G.15
me şi mijloace ale muncii po­ ţie interesantă între ceea ce producem două din ele, pen­ de lucrări cu caracter politic Noiembrie"): ANINOASA: Al Cîntece de muncă; 1C.30 Muzică
litice de masă tn sprijinul e- este o gazetă de perete şi un tru meritul de a fi ancorate publicate de către secţia de grijă de Suzl („Muncitoresc"); popularâ; 16,50 Publicitate radJo; întreprinderea
17.00 Antena tineretului; 17,30 Se-
PAROŞENI: Frumoasa Varva-
ducăriî marxist-leniniste a oa­ grafic de producţie. Graficul bine în actualitate şl realita­ propagandă a Comitetului ju­ ra („Energia"); PETRILA: c ă ­ lectlunl dlscografice; 10.00 Orele
menilor muncii şi al realizării ocupă un loc central. In el te, cit şi pentru forma reu­ deţean de partid, care vin în pitanul Florian („Muncito­ serii; 20.00 Tableta de seară; 20.05
sarcinilor economice ce revin sînt înscrise angajamentele şită în care sînt redate fap­ sprijinul activităţii politice resc"); VULCAN: Eliberarea Zece melodii preferate; 20.40 Din de panificaţie Deva
înregistrările
Marloarel Tânase ;
— seriile I-U („Muncitoresc");
colectivelor hunedorene din colectivului Uzinei „Victoria” tele. desfăşurate de către organele URICANI: A dispărut un Fra- 20.55 Ştiinţa la zi; 21,00 Revista
planul cincinal. Călan, ca şl proporţia realiză­ O caricatură Înfăţişează un şl organizaţiile de partid. gonartf („7 Noiembrie"); O- şlagărelor; 21.30 Opereta „Lilia­
De la Început se remarcă rii lor pe 8 luni din acest an. miner care, nerespectînd nor­ Expoziţia reflectă, de ase­ RAŞTIE: lnlilnlre cu o necu­ cul" de Johann Strauss (fragmen­ A N G A J E A Z A
te); 21,45 Muzică popularâ; 22,00
GEOA-
noscuta („FlacAra");
faptul că o bună parte din De aici desprindem că anga­ mele de tehnica securităţii menea, o diversitate de aspec­ GIU-BAl:v Un italian In A­ Radiojurnal; 22.30 Concert de
organele şi organizaţiile de jamentul anual cu privire la muncii, se accidentează pen- te privitoare la munca de e­ merica; HAŢEG: BAtâlla de seară; 22.5S Moment poetic; 23.00 • 1 ţef serviciu mecanic şef-investiţii.
partid din judeţul nostru au ducare a tineretului. Sînt sur­ pe Neretva — seriile M I Concert de seară (continuare) :
0.03—6,00
24.00 Buletin de ştiri;
do
(„Popular"); BRAD: 100
folosit şi loloseso cu pricepe­ prinse aici acţiuni care dez­ dolari pentru şerif („steaua Estrada nocturnă. Condiţiile de angajare şl salarizare conform
re bogatul conţinut de idei, văluie caracteristica principa­ roşie"): GURABARZA: Marele PROGRAMUL 11: 6.00—8.05 Pro­
orientarea vastului program însemnări dintr-o expoziţie lă a tineretului nostru — an­ semn albastru („Minerul") ; gram muzical de dimineaţă; 8.03 H.C.M. 914/1968. Informaţii suplimentare la te­
Tot înainte; 8,20 Fragmenie din
de educaţie elaborat de con­ gajarea permanentă alături ILIA: Secretul planetei mai­ muzica baletului „Tricornul" de lefon 13246.
ducerea partidului, In organi­ de vîrstnicl pentru înfăptuirea muţelor („Lumina"). Manuel de Falia; 9.00 Ansambluri
corale de amatori: 9,1S Uverturi
zarea muncii politice de ma­ sarcinilor, răspunderea sa la operete; 9.30 Buletin de ştiri:
să după criteriile combativi­ beneficii suplimentare este tru că nu poartă cască. Cari­ pentru avutul obştesc. Unul 6,35 MuzlcA populară; 10.00 Opera
tăţii, operativităţii şl eficien­ depăşit cu peste 5 milioane lei catura este însoţită de urmă­ din panouri conţine un fel de
tei. Este expusă aici o largă şi că productivitatea muncii toarele versuri: Încununare a acestei atitu­
gamă de forme şi mijloace po­ pe salariat este cu 1 276 lei „Spune-o veche zicătoare dini r In acest an, tineretul T ÎNTREGII
litice menite să influenţeze cu mai mare decît cea planifi­ Fără cap, vai de picioare hunedorean a efectuat peste
eficientă sporită angajarea co­ cată. «Gazeta cuprinde 4 arti­ Zice-o vorbă minerească două milioane de ore muncă I.C.R.A. Deva,
lectivelor de muncitori, ingi­ cole care tratează probleme Vai de capul fără cască". voluntar-patTiotică, prin care
neri. tehnicieni, tirani coope­ ale calificării şl ridicării ca­ Pe un alt. panou, o carica­ s-au realizat economii în va­ sfr. 23 August, nr. 14
ratori la Înfăptuirea sarcinilor lificării, ale tehnicii noi şi al­ tură satirizează controlul de loare de 12 milioane lei. Sînt
$1 a angajamentelor In între­ tele. Remarcăm acest gen de calitate sub forma unui tren însă prezente şi chipuri de ti­
cerea socialista. Expoziţia con­ gazetâ-grafic pentru că ea are de vagonele încărcat cu mi­ neri care nu înţeleg să se an­ Poate livra la cerere rogojini noi.
ţine, evident, o selecţie a ceea meritul de a furniza o bogăţie nereu de slabă calitate. Trenul gajeze în frontul muncii utile — Acestea fiind condiţiile
ce este mai expresiv şi mai mai mare de informaţii celor se adresează C.T.C.-ului care societăţii, fapt înfierat de opi­ Telefon 13406
reprezentativ în această acti­ care o urmăresc. stă dormind lingă linia fe­ nia publică. înseamnă că toate şantierele
vitate a organizaţiilor de par­ Pe un panou mai mare este rată : O parte a expoziţiei este îşi îndeplinesc in mod exem­
tid din întreprinderile şi in­ înfăţişată preocuparea unor „Pe lingă omul adormit consacrată mijloacelor tehnice plar sarcinile 7
stituţiile judeţului. organizaţii de partid de a fo­ Adesea am trecut. moderne folosite de către u­ In alte părţi deoarece acolo — Realitatea nu-mi permite
încă de la intrare atrage a­ losi în munca politică de ma­ Mă cunoşteau minerii toti nele organizaţii de partid în unde trebuie să aşlernem să dau, fără rezerve, un răs­
tenţia un sugestiv grafic de să ascuţişul satirei şi umoru­ El nu m-a cunoscut”. desfăşurarea muncii politice mixturi, dramurile nu sînt puns afirmativ. Anul acesta
întrecere de la secţia de pre­ lui prin intermediul gazete­ Un alt capitol al expoziţiei de masă : epidiascoape, mag- pregătite şi necesită un mare şantierele din Haţeg şi Brad
lucrare a întreprinderii „Mar­ lor şi suplimentelor satirice, relevă aspecte din activitatea netofoane, aspectomate, apara­ volum de lucrări. Ne preocupă au obţinut succese însemna­ Preparajia cărbunelui Coroeşfi din
mura” Simeria. Descifrăm din precum şi forţa chemărilor şi agitatorilor. Sînt prezentate în te de filmat şi fotografiat etc. In mod serios reducerea pre­ te în ce priveşte ritmul de
acest grafic sarcinile planifi­ îndemnurilor adresate colecti­ fotografii convorbiri în gru­ Reprezenttnd o selecţie a ţului de cost şl căutăm soluţii execuţie, calitatea lucrărilor şî
cate şi realizările fizice şi va­ velor. Mai multe fotografii şî puri, discuţii de la om la om, celor mai eficiente forme şi concrete In acest sens. E da­ preţul de cost. Nu pot însă oraşul Vulcan, judeful Hunedoara
lorice pe schimburi, precum alte reprezentări prezintă ast­ discuţii In faţa unor lucrări, mijloace ale muncii politice generaliza această remarcă.
şi pe întreaga secţie. Pe gra­ fel de gazete printre care „A­ citirea unui număr de ziar In­ de masă, expoziţia pune, de toria noastră să realizăm dru­ Spre exemplu, Iotul din Pricaz
fic schimburile sini reprezen­ riciul” de la Uzina „Victoria” tr-o pauză de lucru etc. fapt, în evidentă munca unor muri bune cu cheltuieli mi* al şantierului de Ia Hunedoa­ ANGAJEAZA URGENT:
tate de maiştri. Realizările ce­ Călan si O.C.L. Brad. „Satîro- organizaţii de partid, cum sînt nime. ra abia acum începe asfalta­
le mai de seamă slnt înscri­ terapîa” de la Spitalul unifi­ Intre formele -muncii polili- cele de la Lupeni, Aninoasa, — In acest domeniu un rol rea drumului de la Costeşti,
se în dreptul numelui Savo cat Deva şl altele. Dintre toa­ ce de masă mai des folosite Petrila, Lonea, I.C.S.H., C.S.H., Important 11 au aproviziona­ ceea ce e destul de tlrziu. E • ELECTRICIENI TABLONIŞTI
Savin, al cărui schimb şi-a de­ te se detaşează însă prin in­ de către organizaţiile de par­ şantierele de construcţii din rea cu materiale, felul în ca­ foarte necesar de asemenea ca
păşit sarcinile pe 8 luni din a­ geniozitate şi tratarea proble­ tid pot fi tntllnite în expoziţie Deva şl a altora. re sînt pregătite şi transpor­ toate conducerile şantierelor
aspecte ale propagandei teh­
cest an cu 567 mp de marmu­ melor gazeta satirică „Petricâ nice. fn care un loc important Expoziţia a fost vizitată de tate. Ce a făcut direcţia ca şi loturilor să acţioneze mal ® ELECTRICIENI ÎNTREŢINERE
ră prelucrată, valoarea depă­ Băiesu are cuvlntul" de la I.M. îl ocupă munca inventatorilor, peste 1 500 de oameni, în spe­ să rezolve cu eficienţă aceste energic pentru folosirea in­
şirilor ridicîndu-se lo peste Barza. Confecţionată sub for­ inovatorilor şl raţionalizalo- cial din rlndurile celor care probleme ? tensivă a utilajelor şi mai (237)
74 000 lei. Dinlr-o privire afli ma unui evantai, aşezată pe lucrează în domeniul ideolo­ — In ultima vreme s-au in­
astfel cine este fruntaş, cine un picior format dintr-un cio­ rilor, preocupările pentru gic, al muncii de educaţie stalat şi amenajat 5 staţii pen­ ales a autogrederelor.
este rămas tn urmă. Alături, can pneumatic, gazeta lnfăţi- popularizarea cuceririlor teh­ marxist-lenlnistă. tru mixturi asfaltice fapt ca­ — Iarna este aproape. Stnt
re nu mal ridică probleme pregătiţi drumarli s-o întlmpl-
deosebite ca tehnică de lucru ne ? mar) da. S-an I.I.L. Orâştie
— In lfnîf
şi transport. Avem în dota­
Terminarea grabnică a ne ? L« G.A.P. Băcia tratarea re două stajii de maro pro­ stabilit deja măsurî pentru a-
seminţei se făcea cu lopata, în
cu
provlzlonarea
material
ductivitate şi
utilitate. Altă
timp ce
porzolatorul stătea
ANGAJEAZA
nefolosit (1). măsură bună 0 constituie a­ antiderapant şl vor Ii formate — pensionari de bătrînete cu limită de
echipe de Intervenţii rapide.
provizionarea raţională cu ma­
recoltărilor şi semănatului za consiliului fntercooperatist teriale. In urma unui amplu Foarte Important este ca In vîrstă şi vechime în cîmpul muncii în
★
In unităţile agricole din ra­
acest sezon să ne concentrăm
studia pe care l-ara făcut s-a
Simeria există reale posibili­ ajuns la concluzia ca pentru atenţia asupra a două proble­ meseriile :
me pe care le socotesc foar­
tăţi. ca, prlntr-o temeinică or­ lucrări de întreţinere şi pen­ te importante. Este vorba de • lăcătuşi-matriţeri
rllor* de campanie mecaniza­ Filip, primarul comunei Ra- ganizare a muncii, prin folo­ tru mixturi asfaltice să folo­ pregătirile pentru anul viitor
(Uimare din pog. U torilor să lt se ducă mînca- poltu Mare, ar fi necesar ca sirea raţională şl cu randa­ sim materiale locale extrase şi de executarea la timp a lu­ ® tumători-formatori
rea în cîmp, pentra ca vre­ la C.A.P. Foit să mai fie re­ mente maxime a forţelor şl cu mijloace proprii. Majorita­ crărilor de întreţinere. De ele • strungari
mea bună de lucru să fie fo­ partizat încă un tractor, deoa­ mijloacelor existente, printr-un tea şantieretor noastre au depind mult calitatea drumu­
losită cu randament sporit, rece cu unul singur, deşi me­ control şl îndrumare eiiclenfe, balastiere locale proprii şl rilor şl preţul lor. In concluzie ® frezori
lyi mai sînt de arat 29 de pentru ca tractoarele să nu canizatorul Petru Evi este des­ ritmul de lucru la recoltat şl extrag material pietros destul © tîmplari
podare după cartofi şi po­ consume combustibil şi lubri­ tul de harnic, nu se pon­ semănat să fie mult Intensi­ de ieftin. Prin evitarea trans­ avem serios de lucru. Sub toa­
te aspectele trebuie să reali­
rumb. Terenul respectiv nu fiant! cu deplasările în «gol. te face fată lucrărilor de arat, ficat, să se asigure succesul porturilor de la distante zăm mai mult, să acţionăm • sudori
este însă eliberat, recoltatul Din păcate şi acum sînt uni­ deplin al tuturor lucrărilor din mari se realizează economii ® zidari
pregătirii terenului si semă­
mal hotărtt şl cu mal multă
cartofilor desfăşurîndu-se tn- tăţi unde tractoriştii parcurg natului. Ca un aspect negativ campania agricolă de toamnă. Însemnate. eficienţă.
tr-un rilm total nesalisfăcător, km întregi, pierzînd cfte 1-2 în ce priveşte folosirea tim­ Angajaţii vor beneficia pe timpul anga­
iar la porumb începerea lucră­ ore din zi, pentru a servii pului favorabil amintim că la jării de pensia integrală şi salariu peste
rii se află sub semnul Între­ masa tn sat. O asemenea si­
bării. tuaţie am tnttlnlt la G.A.P. G.A.P. Rapollu Mare şi Bo- perioada de 4 luni.
bîlna organizarea lucrului tn
In cnzul cooperativei agri­ Sîntandrel. In ziua de 5 oc­ schimburi prelungite şi pe îmbunătăţirea aprovizionării• populaţiei Angajările se fac conform H.C.M:
cole din Turdoş afirmaţia şe­ tombrie a.c., la ora 14, la se­
fului de secţie nu s-a confir­ diul secţiei de mecanizare timp de noapte lasă de dorit. 334/1971.
mat însă. Aici sînt eliberate stăteau 4 tractoare (din care Consiliile populare trebuie să bită activităţii comerciale în
şi pot fi arate peste 50 de 2 cu motoarele In funcţiune!), zi d e zi ia măsuri ca In decurs de cel general şl îmbunătăţirii apro­
hectare destinate culturii mecanizatorii a(lîndu-se la SPECIALIŞTII SA FIE mult 10 zile toate consumuri­ vizionării populaţiei In spe­
griului. Inlr-o asemenea situa­ masă. le colective să fie ridicate. cial.
ţie, preşedintele cooperativei De asemenea, Ia C.A.P. Bâ- IN CIMP produsele şi ca atare unele La cartofi şl ceapă — spu­ In urma dezbaterilor ce au
nu era mulţumii* de felul cum cia, mecanizatorii Gheorghe cantităţi de legume şi zarza­ nea Teodor Bergheanu, direc­ avut loc, sesiunea a adoptat întreprinderea de prospecţiuni şl
înţeleg mecanizatorii să-şi Căleală, Alexandru Florian, Prezenta permanentă a spe­ vaturi s-au depreciat. Astfel torul I.J.V.L.P. — se Insilo- un plan de măsuri pentru asi­
facă datoria, fiind zile bune Ion Barbu şl Mircea Ciocoi cialiştilor in cîmp este o obli- C.L.F. Deva nu voia să preia zează cantităţi mult mai mari gurarea aprovizionării popu­
de lucru cînd nu s-ou tras (care lucrează şi pe timp de ga|îe de prim ordin şi o con­ 1,5 vagoane de vinete de la ca în anul trecut. Ceapa este laţiei In perioada de toamnă- explorări geologice Hunedoara, cu
decit cileva brazde. Ieri di­ noapte la arat) se declarau diţie hotărttoare în asigurarea ferma legumicolă a C.A.P. De­ deja Insilozată şl în cîteva îarnă care prevede preluarea
mineaţă am aflat că în noap­ nemulţumiţi pentru că nu li respectării tehnologiilor avan­ va. Or, sublinia tovarăşul Au­ zile se va termina şi însiloza- întregului fond de marfă pen­ sediul în Deva, str. Minerului, nr. 2
tea de 5 spre 6 octombrie a.c., se aduce totdeauna mîncarea sate de lucru, La cooperati­ rel Nistor, G.LF. este obligat rea întregii cantităti de car­ tru trimestrul IV, recuperarea ANGAJEAZĂ URGENT
şase Irocloarc au arat pe te­ în cîmp, că hrana nu este su­ vele agricole din Băcia, Timpa prin lege să preia întreaga tofi. Rădăcinoasele nu ridică restantelor din perioada onte-
renurile acestei cooperative. ficient de consistentă. Consi­ şi Spini, unde mecanizatorii producţie. In asemenea cazuri nici o problemă. Slnt din a­ rioară, formarea de echipe 0 un inginer constructor
Foarte bine I Numai de nu liile de conducere ale coope­ lucrau la semănat, pe ingi­ trebuie să se intervină pen­ bundentă. De asemenea, s-au mixte din reprezentanţi ai În­
s-ar opri aici 1 neri nu î-am întîlnit la fata tru ca legea, obligaţiile con­ pregătit şi pus la conservat şî treprinderilor cu ridicata şl ® un inginer foraj, ambii cu vechime de cel
rativelor agricole amintite au
Este în interesul coopera­ datoria şl trebuie să manifeste locului. Nici specialiştii re­ tractuale să fie respectate de murat cantităti însemnate de ai comerţului cu amănuntul ca­ puţin 3 ani in funcţie, aceste posturi pen­
torilor şi al mecanizatorilor mai multă grijă şi preocupa­ partizaţi de Direcţia agricolă ambele părţi. Încă de la în­ legume. In perioada de toam- re să asigure existenţa la des­ tru sediul întreprinderii ;
ca printr-o colaborare mai re fa|ă de condiţiile de viată judeţeană nu erau prezenţi în ceputul lunii s-au repartizat nă-iarnă se asigură un fond facere a întregului sortiment © Muncitori mineri calificaţi şi necalificaţi,
fructuoasă să asigure impulsio­ ale mecanizatorilor. unităţi. Tovarăşul Traian Cris- consumurile colective pe coo­ corespunzător de legume şi de mărfuri care se găsesc !n pentru secţia Veţel.
narea ritmului şi terminarea Timp preţios se pierde şi perative agricole de producţie zarzavaturi. depozite, organizarea de cen­
grabnică a semănatului. toi, secretarul comitetului co­ şi ferme ale întreprinderilor In cuvlntul său, tovarăşul tre sezoniere pentru desface­ Condiţiile de angajare şî salarizare sînt cele
dfn cauză că defecţiunile ivi­ munal de partid $i primarul de stat. dar cantinele şcolare Viorel Râceanu, prim-vicepre- rea produselor de mare cere­ prevăzute de H.C.M. nr. 914/1968, pentru munci­
te Ia tractoare nu se reme­ comunei Băcia, ne spunea că şedinle al Consiliului popular re pentru conservare, a carto­
TIMPUL PIERDUT diază cu operativitate. La aportul inginerilor reparlizo(i şi unităţile spitaliceşti din municipal Hunedoara, arăta că filor, rădăcinoaselor şl verzei. tori asigurîndu-se în condiţiile legii şî indemni­
Valea Jiului nu au ridicat de­
E GREU DE C.A.P. Petreni din cele două să răspundă de buna desfăşu­ cit cantităţi infime. Din totalul la Hunedoara există o aprovi­ precum şi termenele plnă cînd zaţie de cazare şi spor de şantier.
tractoare repartizate nu func­ rare a lucrărilor agricole de zionare bună şi că aceasta nu trebuie să se încheie acţiunea Doritorii se pot adresa la serviciu) personal-în-
RECUPERAT! ţiona nici unul. Mecanizato­ loamnă în cele 4 cooperative de 2 600 tone cartofi, repar­ ridică probleme deosebite. Co­ de însilozare a legumelor şt
rul Ion Joca era de altfel din comună este aproape tizaţi pentru o lună, nu s-au mitetul executiv — arăta vor­ fructelor, aprovizionarea cu vâţâmînt de la sediul întreprinderii - telefon
Nu o dată a fost criticat în plecat la S.M.A. Simeria pen­ inexistent. Cum se asigură ridicat decit 300 tone. Unele bitorul — sub conducerea şl produsele de strlclă necesitate 11560, 11561 interior 903, iar muncitorii direct
coloanele ziarului nostru fap­ tru repararea tractorului. atunci îndrumarea şi controlul unităţi şcolare din municipiul Îndrumarea comitetului mu­ a comunelor şî satelor Înde­ la secţia Veţel.
tul că nu se respe’ctă indica­ Pentru a nu întîrzia semă­ activiştilor de sezon din par­ Deva şi T.A.P.L. n-an ridicat nicipal de partid, va acorda şi părtate şi a muncitorilor fo­ (236)
ţia dată ca pe timpul „vlrfu- natul, spunea tovarăşul Ion tea organelor agricole judeţe­ nici on kilogram de cartofi. In continuare o atenţie deose­ restieri etc.
Incepînd cu a doua Jumăta­ psihologie) şl sublln!lndu-se
te a secolului al XlX-lea, e- CC „necesitatea studiului psiholo­
volutia publicisticii ardelene se ICUL gic pentru Învăţători", tn co­
caracterizează nu numai prin n I loanele revistei! s-au dezbătut 17.30 Emisiune lo limba ma­
sporirea numărului periodice­ probleme specifice despre „fa­ ghiară;
lor, ci mai ales prin diversi­ baţii de şcoală”. Din 1861, de Ia prima călătorie prin târltor al învăţătorului; „Un rion Roman pune Ia dispoziţia nume pentru flecare oră de cultăţile sufletului”, despre 18.30 La volan — emisiune
pentru conducătorii auto;
ficarea domeniilor şl preocu­ „Amicul şcoaleP — foaie şcolile ardelene, în 1856, dez­ popor nu poate propăşi pînă cititorilor primele îndrumări şcoală, conversatlunea cu per­ memorie, intuiţie si cugetare, 18,50 Timp şi anotimp In agri­
părilor ce profilează conţinu­ pentru înaintarea Învăţă- văluind neajunsurile existente nu are învăţători populari, metodice în predarea diferi­ soane culte, cercetarea altor precum şi unele Indicaţii me­ cultură:
tul ziarelor şi revistelor care mtntuluî şi a* educaliu- şi propunind soluţii adecvate. cari să fie deştepţi, cu moral telor obiecte de învătămînt şi şcoale, purtarea bună, pentru todice privind predarea psiho­ — Lucrări de sezon (se­
mănatul griului, recol­
apar. Ca prim pas în această nii la români" apare săptă- In lipsa unor tradiţii mai În­ diliginte şi cu simţăminte na- publică pentru prima oară lec­ că „oricare purtare numai pa­ logici ca obiect de învălâmtnt: tatul porumbului, ară­
serie 11 constituie „Amicul mînal. In 1864 revista apare delungate In domeniul orga­ tionate — deoarece cei mai ţii practice model. La rubrica sivă, este contiarietate cul­ „Psihologia sau Învăţătura de­ turile de toamnă);
şcoalei", prima revistă peda­ la două săptămlni o dată, iar nizării şcolilor şi Invâţâmintu- mulţi din popor mai de aproa­ „Materiale de instrucţie”, în spre suflet pentru copii prin — Rozelmu! grădinar.
Construcţia sistemului
gogică din Transilvania apă­ în 1865 apare In şase „fas- lui, revista publică ample re­ pe sau chiar numai de la în­ tot timpul existentei sale, re­ turii”. convorbiri” etc. de irigaţii Razclm, o-
Ocupîndu-se pe larg de pro­
rută între anii 1860—1865 sub cioare” bilunar. In ultima bro­ latări asupra acestor realităţi văţătorii poporului Îşi clştigă vista a publicat lecţii model blemele educaţiei, revista „A­ Revista a publicat studii şl blectlv al programului
redacţia lui Visarion Roman, şură din 1865, Visarion Roman din principalele ţări europene. cunoştinţele de lipsă T. In pentru predarea gramaticii, micul şcoalei” subliniază că articole din Istoria patriei sau naţional de îmbunătă­
ţiri funciare;
unul dintre primii reprezen­ mulţumeşte publicului pentru Demn de remarcat ni se pare articolul „Cîteva puncte pen­ această chestiune constituie un din istoria universală. Athana- — Noutâfl din staţiunile
tanţi ai gtndlrii sociale şi pe­ încrederea şi sprijinul acordat faptul că pe Ungă decretele, tru învăţători” stnt enumera­ aritmeticii, Istoriei, geografiei proces complex, care începe se Marinescu a publicat un experimentale;
etc. In cadrul aceleiaşi rubrici
dagogice româneşti. si it înştiinţează că „din cau­ proiectele sau statutele pri­ te calităţile necesare Învăţă­ s-au dat primele îndrumări din familie, se consolidează In ciclu de articole din „Istoria 19.10 Pentru sănătatea dv.
Lipsa poftei de mtneare
Ideea redactării unei publi­ za timpului pentru el foarte vind organizarea tnvâtămlntu- torilor printre care se subli­ metodice în predarea scris- şcoală şi se desăvîrşeşte în română naţională", I. V. Rusu la copil;
caţii pedagogice menite să viforos, încetează a mai re- lui în Austria se reproduc le­ niază : „bunătatea, statornicia, cititului, poeziei, aritmeticii, mediul social. Revista subli­ despre Ioan de Hunedoara etc. 19,20 1001 de sorlţ
contribuie ia înaintarea şcolii dige această foaie”. Astfel, re­ gile şi regulamentele tn legă­ răbdarea, regularitatea, zelul, niază importanta legăturii din­ O pondere mare au avut-o 19.30 Telejurnalul de seară i
20,00 Reflectori
şi a învăţămintului românesc vista îşi încheie definitiv a- tură cu organizarea şcolilor, a moravurile cele bune, pieta­ istoriei, geografiei, . ştiinţelor tre şcoală şi familie, arătlnd articolele care aveau ca obiect 20.15 Cîntece şl Jocuri popu­
naturii, ştiinţelor agronomice,
l-a preocupat pe Visarion Ro­ por It ia, închizînd în paginile învăţămintului şi a inspecţiei tea". Articolul „Calităţile Învă­ desenului, muzicii etc. Pe lin­ că „ambii aceşti factori au problemele de limbă. Pe a- lare;
man încă mai de mult. In ei un valoros tezaur de gîn- şcolare tn România. ţătorului" insistă asupra ce­ gă acestea s-au dezbătut şi d-a aţinta la unul şi acelaşi reastă linie „Amicul şcoalei* 20,35 Pagini de umor. „Foaie
verdo trei amicele", de
1857, el publică in „Telegraful dire pedagogică. „Amicul şcoalei” a dus o rinţelor de ordin profesional, chestiuni teoretice de metodi­ scop care este : o cit mal ma­ a militat pentru unificarea lim­ V. Silvestru j
român" seria de articole „O De-a lungul celor şase ani campanie consecventă şi ener­ în cadrul cărora, pe lingă cu­ că, cum au fost: „Cum trebuie re perfecţiune intelectuală şi bii române pe baza limbii po­ 21.15 Interpretul sâptAmtnlli
Valentin Gheorghlu;
provocare prietenească către de apariţie cuprinsul revistei gică pentru emanciparea şco­ noaşterea temeinică a obiec­ să fie întocmite problemele morală". porului, necesitate Impusă de 21,40 Seara Televiziunii dfn
toti învăţătorii şcoalelor noas­ a depăşit telurile preconizate lilor de sub autoritatea bise­ telor de Invăţămint, se situea­ matematice şi cum să se rezol­ Procesul educaţiei trebuie lupta pentru unificarea poli­ R.D.G.t Magdeburg, con-
tre populare", în care, pentru de autorii ei. fiind prin mulţi­ ricii contribuind în bună mă­ ză la toc de frunte „deplina ve", „Adunare de exemple să ducă la formarea unor sen­ tică. Tipărită tn întregime cu tru al Industriei grelei
prima dală la noi, s-a dezbă­ mea valorilor adunate, prin sură la succesele obţinute In cunoaştere a metodului care practice pentru învăţarea arit­ timente tn rîndurile şcolarilor, litere latine, revista a susţinut 21,55 Desene animate;
22.10 Revista operetei)
tut pe larg şi cu competenţă competenta discuţiilor, valabi­ înfiinţarea şi întreţinerea şco­ de multe ori face mai mult ca meticii tn şcoala populară, pu­ dc aceea sus-numita revistă energic introducerea alfabetu­ 22,50 Telejurnalul de noapteu
problema conferinţelor învătă- litatea şi actualitatea soluţii­ lilor pe fot cuprinsul Transil­ toate cunoştinţele teoretice”. se In ordine metodica", „De­ se ocupă în primul rînd de lui latin şl aplicarea princi­
toreşti şi s-a stăruit asupra lor formulate, prin limba şi vaniei. învăţătorul este privit şi In spre metodele de învăţătură", cultivarea sentimentului pa­ piului fonetic în ortografie.
necesităţii apariţiei unei revis­ condiţiile grafice de apariţie, Un însemnat număr de ar­ alnra şcolii, in mediul social, „De învăţare" şi altele. triotic. In articolul „Cum se Prin mulţimea problemelor,
te pedagogice. Ullima idee era una din publicaţiile de presti­ ticole publicate se referă la unde trebuie, de asemenea, să Dreptul ta cultură este dez­ poate escita $i consolida pa­ prin îndemnul şl caracterul a­
puternic argumentată prin sta­ giu din acel timp în Transil­ personalitatea învăţătorului, la respecle anumite cerinţe ana­ bătut In revistă de pe pozi­ triotismul In tinerime Aron decvat al soluţiilor propuse, Mica publicitate
rea tnapoială în care se gă­ vania. calităţile morale şi profesio­ lizate In articolul : „Poziliu- ţiile unei conceplii surprinză­ Densuşeanu, formulînd princi­ prin contribuţia la dezvolta­ VîISTD APARTAMENT. 4
sea învătâminlu! românesc Primele articole despre sta­ nale pe care aceştia trebuie să nea socială a învăţătorului tor de avansate şi perfect va­ piul că „poporul care nu-şi rea şcolilor româneşti şl for- camere. Deva, Gojdu, bloc
In acel timp, caracterizat prin rea şcolilor, a învălămînlului le îndeplinească pentru a co­ popular" sau „Calităţile învă­ labile ; „Cultura este şi tre­ cunoaşte istorîn, nu se cunoaş­ moroa personalului didactic E 8, scara II, apartamentul 2.
lipsa localurilor de şcoli, a si a învăţătorilor se datoresc respunde chemării sate. Pre­ ţătorului ce se respectă la re- buie să fie bun comun al tu­ te pe sine”, propune cîtcva „Amicul şcoalei" reprezintă
învăţătorilor bine pregătiţi şi neobositului consilier şcolar zentarea acestor probleme latiunile sate cele exterioare". turor, prin urmare ea nu e mijloace pentru realizarea te­ un moment însemnat în isto­ ir
camere.
VIND CASA, 5
a manualelor şcolnte. Pavel Vasicî. De la începutul porneşte dc la recunoaşterea Toate aceste discuţii slnt gru­ numai privilegiul unor clase". lului exprimat. ria pedagogiei şl învătâmintu- 40 000 lei, Gh. Doja. nr. 26.
Acest Imperativ devine rea­ apariţiei revistei, el a publi­ semnificaţiei misiunii didacti­ pate tn jurul problemei „De­ Revista sublinia, prin cuvinte­ Profilul revistei a impus pu­ lui românesc. Simeria. Berţl.
litate la 1 martie 1860, cînd cat numeroase dări de scamă, ce : „nti e mai frumoasă, nu spre demnitatea funcţiunii u­ le redactorului, că pentru a blicarea mai multor materiale
ir
apare prima broşură trimes­ rapoarte etc., în care a înfă­ e mai glorioasă chemare, de­ nui învăţător”, tratate In arti­ înainta tn cultura sa proprie, cuprinzind probleme de psiho­ Prof. ION FRAJ1LA VIND CASA nonă. curie,
trială a revistei „Amicul şcon- ţişai pe larg, cu competentă cît n face omul — om”. In an­ colul purlind titlul respectiv. Învăţătorul trebuie „să citeas­ logie. Astfel, pornindu-se de directorul Filialei judeţene grădină, pomi, vie. Vlclor
)ei — scriptură pedagogici şi documentaro la fnta locu­ samblul acestei nobile opere Pentru a veni şi mai mult că să scrie, să se prepare la unele discuţii generale de­ a Arhivelor statului Babeş. 21. Haţeg.
pentru învăţători şi toti băr­ lui, constatările sale, incepind este fixat locul şi rolul ho- în ajutorul învăţătorilor, Visa­ pentru fiecare prelegere şi a- spre Însemnătatea «I tcopnJ Hunedoara