Page 2 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 2
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 205 • SIMBÂTĂ 2 OCTOMBRIE 1971
CUViNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
(Urm din pag. 1) rii României socialiste. (Aplau le pună la dispoziţia uzine să ajungă cel puţin la nivelul tid, atît judeţene cît şi oră Dragt tovarăşi şl prieteni, probleme. Mă refer la înche pelor străine de pe teritorii
ze puternice). Iată de ce lor constructoare de maşini invătămîntului tehnic. şeneşti, precum si munca or Partidul nostru consideră că ierea Tratatului dintre Uniu le altor state, a lichidării ba
munca — factorul de bază spre a fl produse în serie. De asemenea, este necesar ganizaţiilor de partid din uni intre sarcinile naţionale şi ce nea Sovietică şi Republica Fe zelor militare şi a blocurilor
al progresului societăţii ome Iată ce dorim noi de la po să acordăm o atenţie mai ma tăţile respective. De aceea, le internaţionale există o strîn derală a Germaniei, dintre militare opuse, a creării unei
' De asemenea, as dori să neşti — va deveni indispensa litehnica românească I (Aplau re disciplinelor sociale şi po nu doresc să mă mai refer con să unitate dialectică, că înde- Polonia şi Republica Federa atmosfere de încredere care
memţionez, ia această adunare bilă pentru flecare membru al ze puternice). litice care se predau in în cret la unele neajunsuri ale plinindu-şi obligaţia naţională, lă a Germaniei, la tratativele să permită realizarea in con
populară, faptul deosebit de societăţii. Rolul învăţămîntu- Am vizitat, de asemenea, tregul nostru învătămînt. Am muncii organizaţiilor de par asîgurînd edificarea cu suc care au loc între Cehoslova tinuare de noi progrese pe
îmbucurător că în ultimii ani lui este tocmai de a pregăti Conservatorul şi om constatat maî vorbit despre aceasta, au tid din învătămîntul nostru ces a noii orînduiri sociale, el cia şi Republica Federală a calea înfăptuirii dezarmării.
tineretul şcolar, studenţii pa- tineretul patriei noastre pen cu plăcere buna organizare a fost luate unele măsuri si universitar. Dacă unele măsuri răspunde atît îndatoririi fată Germaniei, la tratativele din Aceasta constituie o cerinţă
triev noastre ob(in rezultate tru a putea ocupa un loc de activităţii de învăţămînt, cît sper ca ele să se reflecte în In domeniul Invătămîntului de propriul popor, cît şl fată tre Republica Democrată Ger imperioasă a progresului, o
tot mai bune la învăţătură, cinste şl de onoare în proce şl preocuparea pentru promo practică. Este de înţeles că s-au aplicat şi se aplică cu în- de clasa muncitoare din ţări mană şi Republica Federală eauaâ a tuturor popoarelor.
că absolvenţii institutelor de sul producţiei materiale şi varea muzicii româneşti. specialistul de miine, în orice tîrziere nu putem să nu atra le socialiste, de forţele revo a Germaniei, la acordul la ca (Vii aplauze).
Este de înţeles câ şi rea
învătămînt «uperior se pre spirituale. După cum ştitî, problema domeniu de activitate ar lucra, gem atenlia că pentru aceasta luţionare, progresiste de pre re s-a ajuns în privinţa Ber lizarea acestui deziderat nu
zintă an de an cu o tot mai Tineretul trebuie să fie un organizării atelierelor, a labo trebuie să posede şi cunoştin răspunde si comitetul univer tutindeni. linului occidental. Tot în a este posibilă decîb cu partici
sitar de partid, răspund şi or
bună pregătire, aducînd o participam activ la realizarea ratoarelor este cel puţin in ţele sociale şi politice nece ganizaţiile dc partid respecti Politica externă a României cest sens pot fi apreciate şi parea tuturor popoarelor, a
contrubutie de preţ -la întreaga procesului de apropiere şî aceeaşi măsură valabilă şi pen sare pentru a pulea fi un ve, pentru că n-au acţionat şi este bazată pe principiile intensificarea contactelor şi a tuturor naţiunilor. De aceea,
activitate ce se desfăşoară în omogenizare a societăţii noas tru liceele şî şcolile de cul participant activ Ia conduce nu acţionează cu toată fermi marxist-lenîniste. In aborda schimburilor dintre oamenii România s-a pronunţat cu
patria noastră. tre socialiste | el este chemat tură generală. In această pri rea întregii vieţi social-eco* tatea. Iată de ce se impune rea problemelor dezvoltării politici din Europa, inclu fermitate pentru convocarea
lată ,de ce doresc să felicit, să-şi însuşească tot ce se re vinţa. eu fost luate încă din nomice. si în această direcţie îmbună vieţii contemporane interna siv recenta întîlnire din unei conferinţe generale de
de asemenea, tineretul nostru alizează mai avansat in ştiin acesi an un sir de măsuri ca După cum se ştie, ne preo tăţirea muncii organizaţiilor ţionale ne conducem după tre Leonid Brejnev şi Willy dezarmare, cu participarea tu
şcolar şi universitar pentru ţă şi tehnică, în toate dome re să asigure ca, pînă în 1972 cupăm de perfecţionarea con noastre de partid, care tre concepţia materialîst-riiatecti- Brandt, precum şi vizita Sn turor statelor lumii. Conside
activltataa şi eforturile pe ca niile de activitate. Numai aşa 1973. toate şcolile noastre să tinuă a conducerii activităţii buie să pună in centrul acti că şi istorică; pornim întot Iugoslavia a secretarului gene răm însă câ popoarele nu tre
ral al C.C. al P.C.U.S., Leo
re le depune 6pre a-şi Însu el va putea să se încadreze, dispună de laboratoarele sl a economîco-socîale, de crearea vităţii lor unirea eforturilor deauna de la realităţile în ca nid Brejnev, şi convorbirile buie să aştepte, ci trebuie să
şi noile cunoştinţe în toate într-un timp scurt, in procesul telierele necesare. cadrului organizatoric pentru tuturor membrilor de partid re Irăim, dar, in acelaşi timp, avute cu Iosip Broz Tito şi acţioneze şi să impună con
domeniile* de activitate. (A producţiei, să aducă o contri Am vizitat ieri citeva din participarea tot mai activă o din cadrul învăţămlnlului su privim înainte spre ceea ce alţi conducători iugoslavi. vocarea acestei conferinţe. (A
plauze puternice, prelungite). buţie tot mai activă la făuri aceste şcoli — atît şcoli pro maselor de oameni ai mun perior, realizarea misiunii ce este nou, spre ceea ce se dez Toate acestea atestă cu tă plauze puternice).
Desigur, dacă ar fi să ne rea societăţii socialiste multi fesionale cît şi licee tehnice cii la conducerea societăţii. In revine frrvătămintului. voltă şî se afirmă în evoluţia rie câ sînt premise favorabi Pornind de la locul impor
orientăm numai după rezulta lateral dezvoltate, la edifica şi licee de cultură genera tara noastră are loc un pro Nu vreau să critic şi U.T.C.- lumii contemporane. O anali le pentru a se trece la realiza tant pe care partidele comu
tele bune de care am vorbit, rea comunismului în România. lă. Trebuie să menţio ces continuu de dezvoltare si ul. li spun numai să se ducă ză cît de succintă a eveni rea unei conferinţe europene. niste şi muncitoreşti îl ocupă
am putea să ne declarăm mul (Aplauze puternice, prelungl- nez cu satisfacţie la aceas adincire a democraţiei socialis să vadă cum a organizai o or mentelor internaţionale de România, după cum ştiţi, a în viaţa contemporană, de la
ţumiţi. Dar ştîli bine că noi le). tă adunare — unde ştiu că te care presupune participa ganizaţie de pionieri activita monstrează cu putere că ve avut largi schimburi de pă faptul câ ele sînt chemate să
sîntero comunişti, sîntem re Toate aceste perspective ale participă şî elevi — că este rea conştientă a meselor popu tea de educaţie la o şcoală chea politică imperialistă de reri cu guvernele şl conducă joace un rol tot mai însemnat
voluţionari şi dorim întot societăţii noastre, cît şi revo un început bun. există un en lare, a întregului popor, la e* generală I Nu se poate admi dominaţie şî dictat şî-a trăit torii multor state europene ; în rezolvarea marilor proble
deauna să asigurăm un pro luţia tehnico-ştiintifică v con tuziasm general şi, de pe a laborarea politicii interne si te ca organizaţiile noastre stu traiul, că ea este respinsă tot de altfel, ea a militat şi mi me Internaţionale, în asigura
gres mai rapid al societăţii temporană impun realizarea cum, s-au obţinut o serie de externe, Ia înfăptuirea în via denţeşti, universitare să se mai mult de popoare, care se litează continuu pentru dez rea progresului social al tu
noastre socialiste. Conside unui învăţămînt receptiv la rezultate pozitive. Desigur, în ţă a acestei politici. Este de găsească în coada muncii edu ridică cu hotărîre la luptă îm voltarea colaborării şi schim turor naţiunilor, partidul nos
răm că tot ceea ce am reali tot ceea ce este nou în cu citeva luni nu se puteau re înţeles că această participare, cative. Ele au datoria să fie potriva acestei politici, pentru buri de păreri între state. A- tru dezvoltă largi relaţii de
In primele rinduri, să devină
zat, tot ceea ce este bun în noaşterea umană, capabil să zolva toate problemele, dar tot mai activă, şi exercitarea cu adevărat organizaţii de ti a-şî apăra libertatea şi inde vcm deplina convingere câ colaborare cu toate partide
activitatea noastră trebuie să educe pe elevi şi studenţi, felul în care cadrele didacti în fapt a acestor drepturi ce neret revoluţionare, militante pendenţa naţională, dreptul sînt create condicile pentru le comuniste şi muncitoreşti,
servească ca bază de plecare să-î înarmeze cu toate aceste ce s-au preocupat în aceaslă re un om cu un ridicat nivel pentru educarea comunistă a dc a-şi hotărî ele însele calea a se ajunge la o reuniune cu pe baza principiilor egalită
pentru a realiza un avînt şi cunoştinţe, să-i pregătească perioadă de organizarea ate de cunoştinţe filozofice şi po tineretului (Vii aplauze). dezvoltării viitoare. (Vif a participarea tuturor statelor ţii în drepturi, neamestecului
mai puternic al societăţii, deci pentru muncă, penlru viaţă, lierelor, cu concursul între litice, în stare să înţeleagă Este necesar să acordăm o plauze). Aceastn ne dă certi interesate, care să deschidă în treburile interne, autono
şi al invătămîntului, lată do lată de ce este necesar să rea prinderilor, felul in care ele evoluţia societăţii, să contri mai mare atenţie activităţii or tudinea să afirmăm că, dacă calea înfăptuirii securităţii eu miei şi a dreptului fiecărui
ce apreciind rezultatele bune lizăm cu mai multă fermitate vii Înşişi au ajutat la orga buie la elaborarea căilor ei ganizaţiilor de tineret, muncii forţele înaintate ale societăţii ropene, să asigure dezvoltarea partid de a-şi hotărî de sine
pe care le avem, nu putem măsurile privind legarea strin- nizarea atelierelor, in care de dezvoltare. politice desfăşurate de aceste se vor uni, vor acţiona îm independentă, liberă, a fiecă stătător linia politică, fără
trece peste faptul că în învă să a invăţămîntului cu practi i-am găsit muncind ne dă te In acelaşi timp, nu trebuie organizaţii pentru unirea for preună. ele vor putea pune rei naţiuni de pe continentul nici un amestec dinafară.
tămînt mai există o serie de ca, cu producţia. meiul să afirmăm că, într-a- să uităm că se mai fac încă ţelor întregului nostru tine capăt politicii imperialiste, co. nostru (Aplauze puternice). In dezvoltarea acestor rela
lipsuri şi neajunsuri, că se îm- Despre aceste probleme s-a devăr, învătămîntul nostru ge simtite anumite rămăşiţe ale ret şi educării lui politice spre lonialiste, vor putea preîntîm- Trăind în Balcani, ne preo ţii pornim de la concluziile la
oun măsuri hotărîte, ferme, vorbit nu o dată. Plenara Co neral- se află pe un drum bun. vechilor concepţii burgheze, a înţelege marea răspundere • pina declanşarea unui nou cupăm permanent ca în a- care s-a ajuns atît în întîlni-
entru înlăturarea lor sî ri- mitetului Central, elaborlnd Nu mai vorbesc de şcolile că este necesar ca in procesul pe care o are in fata societă război mondial, asigura pacea ceastâ zonă să se realizeze rile dintre Partidul Comunist
:area nivelului general ol directivele cu privire la dez profesionale şi liceele tehni dezvoltării societăţii socialiste ţii, spre a fi conştient de ne şi colaborarea între popoare. astfel de relaţii care să o Român şi alte partide comu
olii, deoarece numai astfel voltarea invătămîntului, s-a ce i am menţionat chiar şi să ducem o luptă hotărîtâ îm cesitatea de a nu precupeţi (Vii aplauze). transforme într-o regiune a niste şi muncitoreşti, cit şi in
Tocmai pornind de la ceea
va putea răspunde în bu- preocupat, de asemenea, pe ieri, dar vreau să menţionez potriva concepţiilor retrogra nici un efort pentru a-şî însuşi colaborării paşnice. Conside nenumărate întîlniri interna
condilii exigentelor cres larg, de aceste aspecte ale şi la această adunare, că din de, reacţionare, pentru afir cunoştinţele necesare, atît pro ce este nou şi se afirmă în răm că sînt necesari şi posi ţionale, Inclusiv la consfătui
te ale societăţii noastre în şcolii româneşti. S-au obţinut, cele trei licee vizitate, pe pri marea principiilor eticii şi e- fesionale cit şi politice. dezvoltarea lumii contempo bili paşi concreţi în această rea partidelor comuniste şi
dezvoltare, se va putea fără nici o îndoială, unele re mul plan se plasează centrul chitatii socialiste, a relaţiilor Aşa cum am arătat şi Ia rane. România, ca tară socia direcţie ; în ce ne priveşte, muncitoreşti din 1969 de la
a ca învătămîntul nos- alizări, dar ele sini departe şcolar apajţinind Mnisterului noi dintre oameni, bazate pe consfătuirea cu cadrele dîn listă, acordă o atenlie deose vom face totul pentru a ne Moscova.
egalitate, pe prietenie si co
bită extinderii relaţiilor sale
meargă în pas cu cuce- de a ne pulea mulţumi. Iată Industriei Uşoare — care poa laborare — principiile comu domeniul muncii ideologice, aduce contribuţia la realiza Si în ce priveşte relaţiile
revolutiei tehnico-ştîin* de ce a apărut necesitatea de le fî luat drept un model niste. (Aplauze puternice). Nu se impune îmbunătăţirea acti cu toate ţările socialiste, con rea acestui deziderat al tutu dintre partidele comuniste şi
mondiale, a analiza ceea ce s-a realizai, do legare a Invătămîntului de trebuie să uităm nici un mo vităţii tuturor celorlalte sec siderând că divergenţele exis ror naţiunilor din Balcani. muncitoreşti noi considerăm
tente înlre uncie din aceste
Aderăm că avem creată de a stabili măsuri suplimen practică. Să nu se supere to ment că sintem comunişti, că toare ; presa, cinematograful, ţări sînt vremelnice, şi câ (Vii aplauze). că trebuie să se facă totul
bază materială, că dis- tare, avînd în vedere înfăp varăşii universitari, dar şi ei om pornit la transformarea teatrul, radio-ul, televiziunea, trebuie acţionat cu fermitate Viaţa, evenimentele demon pentru a se depăşi divergen
de cadrele şi for tel e tuirea acestui deziderat de im l-ar putea vizita şi, desigur, ar revoluţionară a lumii şî că a literatura trebuie să-şi uneas pentru depăşirea lor, că vii strează câ pacea este indivi ţele existente — şi avem
re pentru a ne propu- portanţă esenţială pentru in- putea trage multe învăţăminte, ceasta ne cere să veghem per că eforturile pentru a contri torul este spre unitate si co zibilă, că orice conflict într-o convingerea câ aceasta se va
bui Ia realizarea acestui dezi
1 obţinem într-un timp văţăminiul nostru. fireşte, la nivelul care trebuie manent la afirmarea în toate derat. laborare între ţările socialiste, zonă sau alta a lumii are, pî- realiza pentru câ ceea ce este
lichidarea neajunsurilor In această direcţie trebuie asigurat în facultăţi. Centrul domeniile de activitate a con că aceasta reprezintă noul şi nâ la urmă, repercusiuni şi a nou şi se afirmă sînt tocmai
se mai manifestă in în- să pornim, in primul rind, de şcolar apaitinînd Ministerului cepţiei şi principiilor comu Comitetele orăşeneşti şi ju constituie o legitate a dezvol supra altor continente şi zo principiile la care m-am refe
nintul nostru, pentru ri- la necesitatea de a considera Industriei Construcţiilor de niste. Trebuie să avem per deţene de partid trebuie să a tării socialismului. (Aplauze ne. De aceea, România s-a rit, tocmai realizarea unei u-
..rea lui la nivelul dezvol- învăţămintul, cercetarea şi Maşini s-a plasat pe locul II,v manent In vedere că făurirea corde o mai mare atenţie bu puternice, prelungite). pronunţat şi se pronunţă cu nitâţi noi care va fi incom
ii ştiinţei şi culturii, al ce* producţia ca un proces unitar, deşi eu aş fi dorit să fie pe societăţii socialiste multilate nei desfăşurări a procesului In acest spirit România ac hotărîre pentru încetarea ori parabil superioară, fiindcă ea
nţelor societăţii noastre so- inseparabil, in formarea spe locul întii. Dar întrecerea este ral dezvoltate, construirea co de Invăţămint sub toate as ţionează pentru dezvoltarea căror războaie şi conflicte ar se bazează pe adeziunea con
jialiste, cialistului de miine. De aceea, întrecere I Industria energeti munismului au loc in conditi- pectele, să exercite un con colaborării cu ţările din ca mate între state, a sprijinit ştientă şi benevolă a fiecărui
trol şi o îndrumare permanen
In acest context, aş dori să s-a trecut la realizarea du că — care, aşa cum se pre ilei luptei împotriva a lot te, considerînd aceasta drept drul C.A.E.R, a participat la şi sprijină lupta, poporului partid comunist, pe faptul câ
menţionez că trebuie să avem blei subordonări a învăţămin- vede în programul nostru, tre ceea ce este vechi şî perimat, una din sarcinile lor de ma adoptarea Programului com vietnamez şi a celorlalte po toate partidele comuniste, câ-
permanent în vedere că, pe tului tehnic şi de specialitate, buie să stea pe locul I, asi- pentru promovarea şi afirma re răspundere. Comitetelor plex al integrării economice poare din Indochina împotri lâuzindu-se de marxism-lcni-
măsura ridicării gradului ge s-au prevăzut măsuri pentru gurind energia necesară tării rea noului, că întărirea rolu a ţărilor socialiste membre va intervenţiei imperialiste. nism, acţionează corespunză
neral de cultură al oameni o conlucrare mai strînsă între — din punct de vedere al or lui conducător al partidului in judeţene şi orăşeneşti de par ale acestei organizaţii, pro Ţara noastră susţine propu tor condiţiilor concrete, con
tid, organizaţiilor de partid Ie
societate presupune tocmai de
lor muncii, a dezvoltării for invăţămint, institutele de cer ganizării şcolii sc află pe lo a tine permanent seama şi de revine misiunea de a uni şi gram care se bazează pe res nerile în şapte puncte ale Gu ducînd popoarele la luptă
ţelor de produclie şi introdu cetare şi unităţile industriale cul III; totuşi, şi liceul ener a înţelege ce este nou, ce co folosi toate aceste mijloace In pectarea Independenţei şi su vernului Revoluţionar Provi pentru eliberarea naţională şi
cerii cuceririlor ştiinţei şi de producţie. Trebuie să a getic, pe care l-am vizitat, es respunde dezvpltării sociale, scopul realizării felului nobil veranităţii naţionale a fiecă zoriu al Republicii Vietna socială, pentru făurirea noii
tehnicii în toate ramurile de cordăm o atenţie deosebită re te bine organizat, dar consi de a mobiliza masele largi de de mare răspundere al for rui stat, pe întrajutorare to mului de Sud, apreciind câ orînduiri. (Aplauze puternice).
activitate, se intensifică şi zolvării lntr-un timp scurt a der că are încă mult de fă oameni ai muncii să acţioneze mării omului nou cu o înaltă vărăşească care să permită ele reprezintă o bază reală Partidul Comunist Român
procesul de dispariţie ireplală problemei dotării corespunză cui. în mod conştient pentru înlă conştiinţă socialistă şi comu dezvoltarea mai rapidă a fie pentru soluţionarea politică va acţiona şi în viitor cu
a deosebirilor esenţiale din toare a laboratoarelor cu a Subliniez aceasta pentru că turarea vechiului, pentru a nistă. (Aplauze puternice). cărei ţâri şi care nu afectea- a războiului, care să poată toată perseverenta pentru dez
voltarea colaborării şi solida
tre munca intelectuală şi cea paratură modernă, cu micro- ne propunem, după cum cu deschide calea afirmării nou teazâ planificarea şi activi duce la retragerea totală a
trupelor Statelor Unite ale
manuală, de apropiere înlro instalaţii care să reprezinte noaşteţi, ca în următorii ani lui în toate domeniile de acti Toate măsurile luate de gu tatea financiară naţională, a- Amerlcii şi aliaţilor lor, ast rităţii cu toate partidele co
muniste si muncitoreşti, cu
muncitori şi intelectualitate. imaginea utilajelor moderne liceele tehnice să înregistre vitate. (Aplauze puternice, pre vern şi partid în domeniul în- sigurînd deci progresul mai fel ca poporul vietnamez, toa toate forţele democratice,
Acest proces are loc pe baza din producţie. Să dolăm şi să ze o puternică dezvoltare. lungite). Numai aşa partidul vătămîntului şi al educaţiei accelerat al fiecărei economii te popoarele din Indochina să an ti imperialiste, aduci ndu-şi
ridicării generale a nivelului organizăm noi ateliere In ca Vrem să asigurăm ca toii cei îşi va putea îndeplini în bune poiîtico-ideologice urmăresc naţionale, dezvoltarea inde fie lăsate să-şi rezolve ele astfel contribuţia la cauza în
de cunoştinţe şi de cultură drul facultăţilor şi institute care vor intra în facultăţi să condiţii rolul său de forţă po realizarea în cele mai bune pendentă a fiecărei ţâri şi, însele problemele, fără nici tăririi unităţii acestor forţe,
al întregului nostru popor. A- lor, să perfecţionăm practica fie de fapt elevi ai liceelor litică conducătoare, numai aşa condiţii a acestui scop unic, în acelaşi timp, întărirea co un amestec dinafară. (Aplau a păcii şi colaborării între
vînd in vedere că după 1980 in producţie, in sensul de a tehnice i în felul acesta ei vor se va putea face ca unele con inseparabil de obiectivul dez laborării multilaterale dintre ze puternice). popoare (Aplauze puternice).
1985 se vor crea condiţii ca face ca, realmente, studenlul intra In învătămîntul superi tradicţii care se manifestă în voltării orînduîrii noastre so ele, a unităţii şi a forţei so In mod constant, România Rcferindu-mâ la toate a-
întregul tineret să urmeze un să poată efectua orice opera or cu cunoştinţele necesare societate să nu devină la un cialiste şî fără de care nu se cialismului. (Aplauze puterni s-a pronunţat şî se pronunţă ecsle probleme, doresc să sub
învăţămînt echivalent liceului, ţii concrete în procesul dc din domeniul respectiv de ac moment dat contradicţii anta poate concepe făurirea socie ce, îndelungate). România pentru rezolvarea politică, pe liniez încă o dală câ nu tre
ne putem da seama cit de producţie, să nu fie doar un tivitate, iar în atelierele uni goniste, să ducă la conflicte tăţii socialiste multilateral dez este hotârîtă să acţioneze cu baza rezoluţiei Consiliului de buie să uităm nici un mo
mult se va accentua acest pro simplu asistent. versităţii sau institutelor nu şi Ia zdruncinări în viata so voltate, construirea societăţii toată fermitatea pentru rea Securitate din 1967, a conflic ment, câ, prcocupîndu-ne per
comuniste.
ces în viilor. Această per Ţinînd seama de numărul vor mai efectua o muncă pri cială. Trebuie să se înţeleagă de lizarea în viaţă a acestui pro tului din Orientul Apropiat, manent de edificarea socia
spectivă impune măsuri foarte mare de instalaţii moderne, mară — cum am văzut chiar După cum am maî spus, ti toată lumea că este necesar gram. pentru retragerea trupelor is- lismului în patria noastră, a
serioase pentru mai buna or de tehnicitatea şi complexita astăzi — ci vor putea lucra neretul reprezintă schimbul de să asigurăm mersul înainte, în Totodată, ţara noastră va raeliene din teritoriile arabo vem în acelaşi timp datoria
ganizare şi desfăşurare a pro tea lor, opare necesar ca une în anul I ca ajutor de maistru, miine; lui îi revine sarcina mod armonios, în toate sec continua să dezvolte colabo ocupate, pentru asigurarea in să acţionăm cit mai activ şi
cesului de învătămînt, pentru le cursuri să fie organizate in anul II ca maistru, în anul de a asigura mersul înainte al toarele de activitate, că ră- rarea cu toate statele socia tegrităţii şi independentei tu pc plan internaţional. $i par
legarea lui strînsă de viată, direct Ia lala locului, spre a 111 ca inginer, conducînd un patriei noastre spre comunism. mînerea în urmă, fie a bazei liste, considerînd că aceasta turor statelor din această zo tidul nostru va acţiona in n-
de practica activităţii din toa se putea astfel explica cit mai atelier. In acest Iei, atunci Iată de ce el trebuie şa fie materiale, a dezvoltării forţe corespunde cauzei generale nă, pentru rezolvarea pro cest spirit, îndeplinindu-şi
te sectoarele. In această per bine studenţilor modul de cînd termină universitatea sau înarmat atît cu cunoştinţe şti lor de producţie, fie a ştiin a socialismului. blemei populaţiei palestinie astfel obligaţiile sale atît fa
inţifice, tehnice, cit şi cu cu
spectivă trebuie să vedem cum funcţionare a noilor ins! al at ii politehnica, absolventul va şti noştinţele cele mai avansate, ţei, culturii, a conştiinţei so De asemenea, România dez ne în conformitate cu Intere ţă de popor, cît şi faţă de
trebuie să arate omul de mii şi complexe industriale. Tre să conducă nemijlocit un sec din domeniul ştiinţelor socia cialiste, poate produce greu voltă şi promovează cu con sele sale cauza progresului şi socialis
ne I Intensificarea procesului buie să ne propunem — aşa tor de activitate. Atunci vom le, deoarece numai aşa el va tăţi în dezvoltarea întregii secvenţă relaţii economice, Mai mult ca oricînd, tre mului in lume. (Aplauze pu
de apropiere înlre munca ma cum am maî sublinia! şi în avea ingineri şi specialişti putea fî permanent un parti noastre societăţi. Trebuie să tehnico-ştiinţifice şi de altă buie acţionat cu toată fermi ternice. prelungite).
nuală şi cea intelectuală va trecut — ca la terminarea buni — şi noi asemenea ca cipant activ la afirmarea şi pornim cu totii de la răspun natură cu ţările în curs de tatea pentru a împiedica a Dragi tovarăşi şi prieteni.
duce la omogenizarea si mai cursurilor învăţămintuluj su dre vrem să avem, şi în fe dezvoltarea noului. la lupta derea care o avem faţă de dezvoltare, văzînd în aceasta gravarea conflictelor existen In încheiere, pornind de Ja
puternică a societăţii noastre perior absolvenţii să posede lul acesta vrem să organizăm împotriva vechiului, la trans societate, faţă de viitorul na atît o necesitate pentru pro te şi izbucnirea de noi con faptul că astăzi începe noul
socialiste, la apropierea înlre şi cunoştinţe practice la nive învătămîntul nostru în actua formarea revoluţionară a so ţiunii noastre socialiste şi să gresul economic al fiecărei flicte, împotriva politicii im an în învătămîntul superior
diferite categorii sociale, la lul unui tînăr muncilor califi lul cincinal. Cred că este un cietăţii. (Aplauze puternice). acţionăm în aşa fel incit să ţări cît şi un factor politic în perialiste de amestec în tre din ţara noastră, doresc să
formarea unui om al muncii cat. Numai îmbinlnd cunoştin deziderat pe care îl aprobaţi Numai înarmat cu concepţia ne îndeplinim în condiţii cît lupta împotriva imperialismu burile altor state, pentru a subliniez încă o dată câ sar
de tip nou, înarmat cu cele ţele teorclice cu cele practi şi dumneavoastră — cadrele cea mai înaintată despre lume mai bune obligaţiile ce ne re lui, pentru pace şi colabora se respecta dreptul fiecărui cinile puse de partid şi gu
moî înaintate cuceriri ale şti ce, tinărul specialist va pu didactice si studenţii — si pe şi viaţă, cu materialismul dia vin acolo unde lucrăm. (A re intre popoare. popor dc a-şi hotărî dezvol vern în domeniul perfecţionă
inţei $î tehnicii, cu o înaltă tea să se încadreze rapid în care îl aprobă întreaga noas lectic $i istoric, omul societă plauze puternice). îmi exprim In conformitate cu realităţi tarea aşa cum o doreşte, de rii şi ridicării nivelului gene
conştiinţă socialistă, partici procesul de producţie, să adu tră naţiune socialistă. (Aplau ţii socialiste va putea înţele deplina convingere că organi le sociale, ţara noastră dez a fi stâpîn pe bogăţiile ţârii ral a) şcolii noastre sînt imen
pant activ, conştient, Ia fău că o contribuţie mai mare la ze puternice, prelungite). ge bine atît problemele dez zaţiile noastre de partid şi de voltă, in acelaşi timp, relaţii sale şi a le folosi în vederea se. Realizarea lor cerc o bu
rirea propriului său destin — realizarea sarcinilor unităţilor Consider că în domeniul în- voltării interne, cît şi cele ale tineret dispun de tot ceea ce cu ţările capitaliste, conside progresului său economic şi nă organizare, cere unirea tu
destinul comunismului. (Aplau unde urmează să lucreze. Dar vătămîntului tehnic de specia vieţii internaţionale, va putea este necesar şi vor acţiona în rînd că participarea activă la social. turor eforturilor, atît ale ca
ze puternice). chiar ŞÎ penlru tinerii care litate avem condiţii bune ca, să asigure, în toate împreju aşa fel Incit să realizeze cu diviziunea internaţională a Considerăm câ în soluţiona drelor didactice cit şi ale e
In acest context, va creşte urmează să lucreze în tnvăţă- într-adevăr, începînd din acest rările, găsirea şi elaborarea succes tot ceea ce au de în muncii, la schimbul de valori rea tuturor problemelor inter levilor şi studenţilor, ale or
şi mai mult rolul clasei mun mînt sau în munca de cerce an universitar, şî în următo celor maî bune soluţii care să făptuit în vederea îmbunătă materiale, ştiinţifice şi cul naţionale trebuie să fie asi ganizaţiilor de partid şi de
citoare — clasa conducătoare tare, însuşirea cunoştinţelor rii 2-3 ani să realizăm o corespundă necesităţilor so ţirii activităţii politico-educa- turale constituie o necesitate gurată participarea cu drep tineret, pentru a face ca în-
ciale, progresului societăţii so
a societăţii noastre — înţele- practice reprezintă o necesi transformare radicală, ca să cialiste şi comuniste. tive şi ridicării nivelului ge a mersului înainte, a realiză turi egale a tuturor statelor, vâţămîntu! din patria noastră
rii unei politici de colaborare
glnd prin clasa muncitoare tate, o condiţie ca ei să-şi spun aşa — revoluţionară, In neral al învăţămîntului din şi pace. fie ele mari sau mici. Noi să lichideze cu hotărîre ne
ceea ce am spus mai înainte, poată îndeplini în bune con- sensul ridicării Invătămîntului Desigur, la activitatea poli- patria noastră. pornim de la învăţătura mar- ajunsurile din trecut, ca în
La baza relaţiilor cu loate
oameni ai muncii de tip nou,, diţîuni obligaţiile ce le revin. la nivelul cerinţelor revolu tico-ideologică de Înarmare a Doresc să mă adresez şi cu statele lumii aşezăm princi xist-leninistâ după care nu treaga şcoală românească să
clasă care se deosebeşte acum Am vizitat astăzi unele fa ţiei tehnico-ştiintîfice con oamenilor muncii, a tineretu acest prilej tineretului, îndeo piile deplinei egalităţi în mai participarea cu drepturi se ridice la nivelul cerinţe
lui patriei noastre cu cele mai
fundamental de clasa munci cultăţi la Universitate si In temporane. sebi tinerilor elevi şi studenţi: drepturi, respectului indepen egale a tuturor naţiunilor la lor puse de evoluţia ştiinţei
toare din regimul burghezo- Institutul politehnic. Aş dori Aşa cum am arătat la con noi cunoştinţe, de formare a Voi, care vă găsiţi astăzi pe soluţionarea problemelor va şi culturii contemporane, de
moşieresc, pentru că este o să menţionez că mi-a produs sfătuirea cu cadrele din do conşliinţei socialiste trebuie băncile şcolii, constituiţi schim denţei şi suveranităţii naţio asigura pacea şi colaborarea cerinţele dezvoltării societăţii
să contribuie toate forţele so
nale, neamestecului în trebu
clasă stăpină. proprietară a o deosebită plăcere să con- meniul activităţii ideologice, cietăţii noastre, dar Invătă- bul de mîine chemat să conti rile interne, avantajului reci în lume. (Vii aplauze). noastre socialiste.
mijloacelor de produclie, este slat că — Ia unele facultăţi, este necesar să luăm măsuri mîntului îi revine, după cum nue cele maî Înalte tradiţii proc, renunţării la forţă şi Apreciem câ în soluţiona Am deplina convingere câ
conducătoarea societăţii, ea fi bineînţeles — au început să hotărîte în vederea îmbunătă am mai spus, un rol de mare revoluţionare de luptă socială la ameninţarea cu forţa în rea multor probleme litigioa toate cadrele didactice, toţi
ind aceea care, în fond, în sc aplice cu mai multă fer ţirii învăţămîntului din dome însemnătate — şi el trebuie şi naţională ale partidului raporturile dintre state. Apre se Internationale, în accen studenţii şi elevii din Româ
truchipează naţiuneo noastră mitate masurile privind lega niul ştiinţelor sociale — isto să-şi îndeplinească în cele mai nostru, de luptă pentru socia ciem câ aceste principii — in tuarea cursului destinderii şi nia vor munci in aşa fel incit
socialistă. (Aplauze puternice, rea invăţămîntului de practi rie, filozofie si altele. Trebuie bune condiţii această înaltă lism ; voi va trebui să asigu opoziţie cu practicile politicii colaborării, un rol important îşi vor realiza în cele măi
prelungite). In această nouă că. Am constatat asemenea să asigurăm predarea discipli misiune a sa. raţi dezvoltarea mai departe imperialiste şi colonialiste — revine. Organizaţiei Naţiuni bune condiţii sarcinile mari
clasă muncitoare sc vor uni preocupări atît la Facultatea nelor dc la sliinle sociale pe Pornind de la aceasta, tre a forlelor de producţie, per se afirmă tot mai puternic In lor Unite şi altor organisme ce le revin, aducînd, prin ac
— sî as putea spune — se vor de chimie a Universităţii, cit baza concepţiei materialist-di- buie să înţelegem si răspun fecţionarea relaţiilor de pro lume. câ ele reprezintă viito internaţionale. Acţionăm şi tivitatea lor, o contribuţie tot
vom acţiona şi în viitor pen
contopi treptat toate celelalte şî la cele două facultăţi pe alectîce despre lume, să cre derea cadrelor didactice din ducţie şi a întregii ac rul in relaţiile dintre toate mai mare la înfăptuirea pro
categorii sociale. care le-am vizitat aici, si în ăm posibilitatea ca studenţii întregul nostru învătămînt. A- tivităţi economico-sociale, ri naţiunile globului nostru pâ- tru creşterea rolului acestei gramului elaborat de Congre
intelectualul de miine, ieşit mod deosebit la Facultatea de să poată înţelege dezvoltarea lît învăţătorul, cît şi profeso dicarea patriei noastre pe mîntesc (Aplauze puternice, organizaţii în soluţionarea sul al X-lea al partidului, la
din rîndurile oamenilor muncii tehnologia construcţiilor dc şi schimbările care au avut şi au rul, inclusiv profesorul uni noi culmi I Vouă vă va reve prelungite). Desigur, aşa cum problemelor vieţii internaţio dezvoltarea patriei noastre
nale. Considerăm câ este ne
trebuie să fie legat prin toa maşini. Este adevărat că do loc in lume. Este necesară or versitar, trebuie să fie un edu ni sarcina de a ridica Româ am spus nu o dată, în ce pri-' socialiste. (Aplauze puternice,
te firele sale dc popor, să tarea cu maşini a atelierelor ganizarea unor cabinete şi cator în sensul cel maî larg nia pe culmile -civilizaţiei mo veşte relaţiile dintre ţările cesar să se realizeze univer prelungite).
salitatea Organizaţiei Naţiuni
participe activ la opera de e acestor facultăţi s-a făcut de centre de documentare, care al cuvînlului. El trebuie să a derne, pe culmile luminoase socialiste, la aceste principii lor Unite, ca Republica Popu Urez tuturor cadrelor didac
dificare a societăţii noi, co cîleva săptămîni — deci abia să ajute pe studenţi la înţele sigure atît predarea cunoştin ale socialismului 1 trebuie să adăugăm ideologia lară Chineză sâ-şi ocupe locul tice succese cît mai mari şi
respunzător cunoştinţelor care a început — dar faptul că sînt gerea diferitelor evenimente ţelor de specialitate pe baza Pentru a putea să vă înde comună marxîst-leninistâ, in ce i se cuvine de drept, ca satisfacţii cît mai depline în
se pun într-un domeniu sau dotate de acum cu zeci de din istorie, din folozofie si din celor mai noi cuceriri, cit şi pliniţi mîine această misiune ternaţionalismul proletar, în ambele state germane, pre activitatea lor nobilă şi de
altul de activitate. maşini moderne, că în ele vor alte domenii dc activitate. înarmarea tlnărului cu cunoş de înaltă răspundere trebuie trajutorarea tovărăşească. cum şi alte state sâ-şi poată, mare răspundere de instruire
In fond, va fi vorba nu atît putea să lucreze efectiv stu Am vizitat si facultatea de tinţe sociale, educarea lui, să vă pregătiţi astăzi, să în In activitatea noastră inter de asemenea, ocupa locul în şi educare a tinerei generaţii 1
(Aplauze puternice, prelun
de mari deosebiri în ce pri denţii reprezintă un pas im filozofie, dar sînt nevoit, si de pentru a deveni un bun cetă văţaţi, să învăţaţi, să împle naţională pornim de la faptul O.N.U. gite).
veşte nivelul dc cunoştinţe, portant, Trebuie să conside data aceasta, să mă declar ţean al patriei, un bun con tiţi învătămîntul cu munca, cu câ lupta împotriva imperia Una din problemele de ma
ci de diviziunea raţională a răm insă toate aceste măsuri nesatislăcut pe deplin de ceea structor al socialismului şi co practica, cu viata I Numai aşa lismului şi afirmarea în rela re însemnătate care preocupă Urez, de asemenea, tutu
muncii in procesul producţiei numai un început şi să facem ce am văzut. Dacă la facul munismului. lată de ce este veti putea Ii în stare să con ţiile dintre state a principii toate popoarele lumii este dez ror studenţilor şi elevilor
sociale, pentru că muncitorul ca în practică aceste ateliere tăţile tehnice, aşa cum am maî necesar să fie luate măsuri tinuaţi, pe o treaptă superi lor la care m-am referit mai armarea generală şi în pri patriei noastre să obţină suc
pentru ca toate cadrele didac
de miine se va apropia mult să devină mici uzine în stare arătat, am constatat lucruri tice să-şi Îndeplinească în cele oară, ceea ce au înfăptuit şi înainte cer acţiuni concrete, mul rînd dezarmarea nuclea cese cît mai mari la învăţă
dc intelectualul de miine. din să realizeze orice produs. bune, aici aproape că nu se mai bune condiţii sarcinile pe înfăptuiesc înaintaşii voştri I nu numai declaraţii generale. ră. Noi considerăm că este tură şi în muncă în noul an
toate punctele de vedere. De Vorbind de Politehnică, şi ţi- văd măsurile menite să pună care Ie au. Vreau să-mi ex (Aplauze puternice). România se pronunţă activ timpul să se acţioneze cu mai şcolar care a început. (Aplau
altfel, chiar in prezent, dacă nind seama că aici lucrează acest învătămînt pe alte ba prim convingerea că profeso Am ferma convingere că ti pentru înfăptuirea securităţii multă fermitate şi perseveren ze puternice, prelungite, uralc).
privim activitatea din unele circa 1 400 de cadre didacti ze. Am spus, de altfel, acolo rii, cadrele noastre didactice neretul patriei noastre, elevii europene. Considerăm câ este ţă în vederea realizării de Vă doresc tuturor, dragi to
domenii — şi o să mă refer la ce, deci 10 la sută din totalul că ceea ce s-a făcut in aceas din toate ramurile învăţămîn- ţi studenţii înţeleg sarcinile necesar să transformăm con paşi concreţi pe calea dezar varăşi şi prieteni, multă să
cercetarea ştiinţifică — se cadrelor didactice din învă- tă privinţă, tinînd seama că luIui vor răspunde cu cinste ce le revin si nu vor precu tinentul nostru — de pe care mării. Apreciem că interesele nătate şi fericire î (Aplauze
poale observa că rezultatele ţâmîntul universitar din Româ acum se socoteşte în microni, acestei nobile misiuni. (Aplau peţi nici un efort pentru a-şi au pornit in trecut două răz păcii şi progresului social cer puternice. prelungite ; uralc
cele mai bune se obţin acolo nia — ceea ce reprezintă o reprezintă un micron sau a ze puternice). însuşi tot ceea ce a creat mai boaie mondiale — într-o zo să se pună capăt cursei în Şi ovaţii : se scandează
„Ceauşeseu
—
P. c. R.‘\
unde omul de ştiinlă, cercetă forţă uriaşă — aş putea spu zecea parte dintr-un micron. Dacă m-am referit Ia dife bun cunoaşterea umană în nă a păcii şi colaborării paş armărilor, să se treacă în „Ceauşeseu şî poporul*'. Sc a-
torul lucrează împreună cu ne că atelierele ei trebuie să Mai este încă mult de făcut rite aspecte pozitive şi la une toate domeniile de activitate. nice. practică la încetarea înarmării
chimâ îndelunţi pentru mar-
7 tehnicianul, cu muncitorul de devină nu numai atelierc- pentru a ridica învătămîntul le lipsuri .din învătămîntul Sintem siguri că viitorul pa Apreciem câ în ultimul nucleare, la distrugerea arma tid. pentru Comitetul Central,
înaltă calificore; $î acest fel şcoală, ci ateliere de cerceta social din universităţile noas nostru, cred că este dc înţe triei noastre se va găsi în timp în Europa s-au făcut o mentului nuclear; conside pentru secretarul general al
de cercetare constituie astăzi re care să realizeze prototi tre la nivelul cerinţelor actua les că ele privesc şi munca niîini bune. (Aplauze puterni seric de paşi spic ca^ea des răm, dc asemenea, că trebuie partidului, tovarăşul Nieolac
molorul principal al dezvoltă puri de maşini moderne şi să le, şi — ca să spun aşa — organizaţiilor noastre de par ce, prelungite). tinderii şi soluţionării unor ners pe calea retragerii tru Ceauşeseu).