Page 20 - Drumul_socialismului_1971_10

Şedinţă festivă consacrată celei VIETNAM UL DE SUD
* v

de-a 22-a aniversări a R. D.O. • Noi succese impotrivo trupelor americano-
soigoneze

BERLIN 6. — Corespon­ In cuvîntarea rostită cu a­ VIETNAMUL DE SUD G (A- Iren şi trei convoaie militare
dentul Agerpres, Ştefan De- cest prilej, Horst Sindermann, gerpres). — Agenţia Elibera­ au fost distruse. De asemenea,
ju. transmite : In seara zilei membru al Biroului Politic al rea anunţă că forţele Frontu­ patrioţii au doborît trei avi­
de G octombrie, o avut Ioc la CC. a) P.S.UG, prîm-vicepre- lui Naţional de Eliberare din oane şi au aruncat in aer două
poduri.
Vielnamul de sud au obţinut
NEW YORK 6 (Agerpres). de Unîlate Naţională, ale te şi conlucra slrîns pentru tre toate naţiunile lumii, vor­ Berlin şedinţa festivă consa­ şedînte al Consiliului de Mi­ noi succese în lupla împotri­ Pe rle altă porto, în zilele de
— In şedinţa de miercuri di­ Frontului Naţional Unit al apărarea intereselor lor vi­ bitorul a declarat : O condiţie crată celei de-a 22-a aniver­ niştri, a scos în evidenţă, suc­ va trupelor amerîcano-saigo- 1 şl 2 octombrie forţele Fron­
mineaţă a Adunării Generale Cambodgiei şi cele ole Fron­ tale, că numai atunci clnd au esenţială pentru rezolvarea cu sări a Republicii Democralc cesele dobîndite în construc­ neze. Astfel, în provincia tului Naţional de Eliberare au
a O.N.U., a luat cuvlntul Cor* tului Patriotic din Laos. acţionat împreună ele au pu­ succes a problemelor dezar­ Germane. In prezidiu au luai ţia socialismului, colaborarea Binh Dinh patrioţii au nimi­ lansat o ofensivă asupra cotei
neliu Mănescu, ministrul afa­ Ţara noastră se pronunţă tut obţine succese pe calea mării, a problemelor interna­ loc Cheli Honccker, prim-se- cu celelalte ţări socialiste, e­ cit, rănii sau au luat prizo­ 54'I, nimicind 90 de soldaţi
cerilor externe al Republicii statornic pentru o soluţionare eliberării naţionale, a progre­ ţionale majore, o constituie crelar al CC. al P.SU.G, şi forturile R.D G pentru men­ nieri 850 de militari inamici. inamici Patrioţii au incendiat
Socialiste România, şeful de­ politică a conflictului din Ori­ sului. respectarea intereselor legiti­ ţinerea păcii şi securităţii in Potrivit unor date incomple­ un depozit cu peste 3 000 IU
me, de pace şi securitate, nle
legaţiei române la actuala se­ entul Apropiat, în spîrilul Transformarea Balcanilor în- tuturor naţiunilor. Nici o pro­ alţi conducători de partid şi de te, 30 de vehicule militare, Iri de benzină, provocînd pa­
siune. prevederilor rezoluţiei Consi­ tr-o zonă a păcii şi bunei în­ blemă care priveşte soarta tu­ stat. Europa. două piese de artilerie, un gube însemnate
Participarea Republicii So­ liului de Securitate din noiem­ ţelegeri .lipsită de arme nu­ turor popoarelor, indiferent dc
cialiste România la viata in­ brie 1967. Aceasta presupune cleare, corespunde intereselor ce natură ar fi ea. nu poate
ternaţională, poziţia sa în pro­ retragerea trupelor israeliene tuturor popoarelor balcanice fi soluţionată numai de uncie
blemele majore ale contempora­ de pe teritoriile arabe ocupa­ şi trebuie să fie rezultanta state sau anumite grupuri de
neităţii — a spus vorbitorul te, asigurarea independentei străduinţelor lor comune. state. Toate statele — indife­ Plenara Comitetului Central
— pornesc de la examinarea şi integrităţii teritoriale a tu­ România, care a prezentat în­ rent de mărimea populaţiei si
atenlS a realităţilor şi feno­ turor statelor din regiune, re­ că din 1957 propuneri în a­ teritoriului, de potenţialul lor
menelor lumii de astăzi care zolvarea problemei populaţiei ceastă direcţie, consideră că economic, tehnico-ştiinţific şi al P. C. din Belgia
pun In evidenţă mutatii fără palestiniene potrivit interese­ sînt necesari şî posibili paşi militar — au acest drept, tu­
precedent, expresie a confrun­ lor ei naţionale. concreţi, pe plan bilaterol si turor Ie incumbă această în­
tării ample şi neîntrerupte Subliniind apoi importanţa multilalerat. şi va face fot ce­ datorire. BURXELLES 6 (Agerpres). — 7 noiembrie pentru noi trans­
dintre vechi şi nou, a mersu­ deosebită a răspunderii core ea ce depinde de ea ca Bal­ In acest spirit, România s-a La Bruxelles a avut loc Plena­ formări politice şi sociale în
lui ireversibil al omenirii revine tuturor statelor. mari canii să devină o zonă a prie­ pronunţat cu fermitate pentru ra Comitetului Central al Par­ interesul celor ce muncesc,
spre o organizare mai bună, sau mici, Organizaţiei Naţiu­ teniei şi colaborării paşnice convocarea unei conferinţe tidului Comunist din Belgia, în pentru lichidarea şomajului,
mai dreaptă. Avem in vedere, nilor Unite de a acţiona ener­ între popoare, ca în întreaga generale dc dezarmare cu cadrul căreia au fosl dezbă­ împotriva participării Belgiei
Înainte de toate, apariţia şi gic pentru menţinerea păcii şi Europă să fie instaurate pa­ participarea tuturor statelor tute probleme legate de viitoa­ la N A T.O. Plenara adresează
influenţa crescîndă a sistemu­ întărirea securităţii internaţio­ cea, securitatea şî colabora­ lumii si consideră, de aseme­ rele alegeri parlamentare. In­ oamenilor muncii belgieni ape­
lui mondial socialist, proce­ nale. voibitorul a declarat că rea. nea. necesar să se creeze ca­
sul de lichidare a dominaţi­ România atribuie o însemnă­ Referindu-se Ia necesitatea drul adecvat ca la dezbaterile tr-un comunicat dat publicită­ lul de a sprijini demonstraţia
ei coloniale, formarea unui tate de prim ordin eforturi­ înfăptuirii principiului univer­ Comitetului rle la Geneva să ţii, plenara cheamă oamenii împotriva NATO. , care ur­
număr mare de noi slate in­ lor îndreptate spre statorni­ salităţii Naţiunilor Unite, mi­ participe toate .statele Intere­ muncii din Belgia să militeze mează să aibă loc la 30 octom­
dependente, revoluţia lehnico- cirea securităţii internaţio­ nistrul afacerilor externe al sate. şi cu prilejul alegerilor de la brie, Ia Anvers.
ştiintifică în întreaga sa am­ nale şi Îşi aduce contribuţia României a arătat că menţi­ Vorbitorul s-a pronunţat în
plitudine, procesul de partici­ activă la toate măsurile meni­ nerea arbitrară a Republicii favoarea unor acţiuni viguroa­
pare lot mai largă şi activă a te să înlăture focarele de ten­ Populare Chineze în afara se pentru lichidarea fenome­
popoarelor la viata socială şi siune şî conflict, să consoli­ O.N U. a adus prejudicii gra­ nului subdezvoltării, pentru
politică, la soluţionarea pro­ deze climatul de destindere, ve organizaţiei, s!ăbindu-i ca­ sprijinirea eforturilor dc pro­ Dezbateri în Consiliul de Securitate
blemelor internaţionale. Aces­ să favorizeze lărgirea colabo­ pacitatea de acţiune. însuşi gres ale statelor rămase in \
te transformări înnoitoare e- rării paşnice Intre ţări şi po­ procesul pozitiv dc normaliza­ urmă şi a subliniat îndatoririle
vercită, lireşte, o înrlurire po­ poare. re a relaţiilor unui mare nu­ ONU. şi statelor membre In privind problema Namibiei
acest domeniu.
zitivă, tot maî puternică şi a­ EI s-a referit la răspunsul măr de ţări cu R.P. Chineză s A T L A S
România — a continuat el
supra raporturilor internaţio­ guvernului român la scrisoa­ atestă o evoluţie a cărei — este profund solidară şi sus­ NAŢIUNILE UNITE 6 (Ager­ accepte organizarea, sub con­ pra Namibiei. Proiectul de re­ t
nale. rea secretarului general al profundă semnificaţie politică ţine neabătut lupla popoare­ pres). — Consiliul dc Secu­ trol internaţional, a unui re­ zoluţie condamnă toate actele
Antrenat cu toate energiile ON U şi a arătat că guvernul trebuie să-$i găsească o re­ ritate al O.N.U. a reluat dez- ferendum care să ofere popu­
şi capacităţile sale creatoare român consideră că dezbate­ flectare adecvată in atitudi­ lor împotriva colonialismului dalcrile în problema Namibiei. laţiei din Namibia posibilita­ guvernului sud-afriean desti­
şi neocolonialismului,
pentru
In îndeplinirea unui vast pro­ rea, la iniţiativa U R.S S.. la nea ONU. faţă de drepturi­ In şedinţa de marii seara, a tea de a-şi alege tn mod liber nate „să distrugă unitatea si
gram constructiv. poporul actuala sesiune a problemati­ le legitime ale acestui stat în cucerirea libertăţii si indepen­ luat cuvinlul reprezentantul viitorul. integritatea teritorială a Nami­ încheierea lucrărilor
denţei lor naţionale. Condam­
român este profund interesat cii întăririi securi t/î ti i inter­ organizaţie. Delegaţia română năm politica de apartheid şi Franţei, Jacques Kosciusko- Grupul ţărilor africane mem­ biei sub forma, mai ales, a
in crearea unor condiţii in­ naţionale trebuie să ducă la consideră că este deosebit de discriminare rasială n cercu­ simpozionului in fer-
ternaţionale de pace şî cola­ măsuri care să înlăture foca­ important să se dea dovadă rilor conducătoare din Repu­ Morizet, care a subliniat ca­ bre ale Consiliului de Secu­ stabilirii de „bantustane". Do­ naţional „Omu/
borare care să-i permită să rele de tensiune şi conflict, de realism şi luciditate politi­ blica Sud-Africană şi Rhodcsin racterul inadmisibil al ocupă­ ritate a elaborat un proiect cumentul urmează să fie pre­
pună în aplicare proiectele să asigure pacea si securita­ că. să se acţioneze înlr-un de Sud, opresiunea colonială rii acestui teritoriu de către de rezoluţie în care este re­ zentat spre dezbatere Consiliu­ In Cosmos"
sale de viitor. Ţară socialistă, tea in întreaga lume. spirit de inallă răspundere din Namibia. Angola, Mozam- trupe sud-nli ieane. EI a cerul afirmată responsabilitatea di­ lui dc Securitate in cursul zi­
România aşează. în mori firesc, Ca ţară europeană. Româ­ faţă de interesele majore ale bic şî alte teritorii. auloritâlilor de la Pretoria să rectă a Naţiunilor Unite asu­ lelor viitoare. La Erevan s-a încheiat
ţn centrul politicii sale ex­ nia este vital interesată şi organizaţiei, faţă de exigente­ Apreciind pozitiv preocupa­ simpozionul internaţional
terne dezvoltarea prieten;! ei desfăşoară o activitate susţi­ le dccurgînd din înseşi prin­ rea de care au dat dovadă pi- „Omul în Costnos". In ca­
şi colaborării multilaterale nută pentru statornicirea pe cipiile care stau la temelia ei, nă in prezent O.N.U. şi dife­ drul lucrărilor acestui fo­
cu toate statele socialiste. continent a unor relaţii care pentru a restitui R.P. Chineze ritele sale organisme pentru MOSCOVA. — In Uniunea 45 Ia sută din cantitatea to­ şcoli, 3 liccc, numeroase ca­ rum ştiinţific au fost dez­
Totodată, acţionînd in spiri­ să garanteze securitatea fie­ locul cc-i revine de drept, ca problemele tineretului, minis­ Sovietică sînt in curs de în­ se de cultură etc. bătute numeroase materia­
le care vor constitui baza
tul coexistentei poşnice, ea cărui popor să-i asigure drep­ membru fondator al O N.U., si trul român a exprimat, tot­ fiinţare noi şcoli de învăţă- tală de minereu de cupru ex­ elaborării unor mijloace şi
îşi extinde continuu raportu­ tul dc o se dezvolta liber, să care a fost uzurpai dc trimi­ odată, convingerea că. dote mînt tehnic şi profesional, ai tras. întreprinderile de meta­ ★ metode noi de asigurare
rile de cooperare cu toate ducă la intensificarea contac­ şii ciankaişişti. Participarea fiind însemnătatea şi comple­ căror absolvenţi vor primi, o lurgie a cuprului, intrate în VARŞOVIA. — Dezvolta­ medico-biologică a zboruri­
statele lumii, indiferent de o- telor şi legăturilor pe multi­ R.P. Chineze la viaţa interna­ xitatea lor, acesle probleme ar dală ru un act alestind califi­ rea, în ultimul deceniu, a lor îndelungate fn spaţiul
tinriuirea lor socială. ple planuri, a relevat ministrul ţională, Iu activitatea ONU. trebui să se afle constant in carea intr-o meserie, $i di­ telelei de termocentrale din h extraterestru. Au fost pre­
! i
Una din realităţile dominan­ român. Ţara noastră acţionea­ corespunde intereselor tuturor atenţia Organizaţiei, care tre­ ploma de absolvire a scolii R P. Polonă a contribuit sub­ i » zentate circa 30 de rapoar­
buie să convoace periodic re­
te ale lumii de azi este afir­ ză, totodată, pentru realizarea popoarelor, constituie un fac­ uniuni consacrate problemelor medii. Planul prevede gene­ stanţial In îmbunătăţirea con­ li te şi informări consacrate
marea irezistibilă a voinţei unor măsuri eficiente de des­ tor de mare importanţă pen­ specifice ale tineretului, sa ralizarea învătămîntului pro­ diţiilor dc viată în oraşe şi studiului acţiunilor zboru­
popoarelor de a-si hotărî sin­ tindere militară şî dezarmare tru cauza progresului şi pă­ proclame solemn drepturile fesional de acest fel. el ur- VEŞTI DIN în centrele industriale, fiind lui cosmic asupra sistemu­
gure soarta, de a fi slăplne în Europa. In condiţiile creş­ cii în lume, o condiţie hotarl- lui, să examineze modul în mînrl să devină forma prin­ lichidată folosirea unor ca­ lui cardio-vascular şi res­
in tara lor. Popoarele se ri­ terii curentului pentru destin­ toare pentru sporirea rolului care se aplică Declaraţia cu cipală de pregătire a tineri­ tegorii de combustibili tra­ piratoriu al omului.
dică cu hotărlre pentru apă­ dere si colaborare, blocurile O.N U. în găsirea unor solu­ privire la promovarea in ron­ lor muncitori. ŢĂRILE diţionali neeconomici si di­ l i
rarea existenţei lor libere si militare apar lot mai mult co ţii viabile marilor probleme durile tineretului a idealurilor Programele noilor instituţii ficil de manipulat. Aportul Grave inundaţii in
demne, a dreptului de a de­ un fenomen anacronic, o sursă internaţionale. de pace, respect recipror şi de înv-ăţămint, cu trei ani de acestor centrale la satisfa­
cide de sine stătător, fără permanentă de neîncredere şi România — a declarat vor­ înţelegere intre popoare, n- ! studiu, cuprind însuşirea a- cerea necesităţilor de ener­ unele regiuni
nici un amestec dinafară, vii­ suspiciune, un obstacol în ca­ bitorul — se pronunţă cu toa­ doplată Ia iniţiativa României, j profundată a unei meserii şi SOCIALISTE gie calorică in oraşe a cres­ ale Italiei
torul lor, de a se dezvolta ne­ lea apropierii dinlre naţiuni. tă fermitatea pentru restabili­ în colaborare cu alte state. j a noţiunilor teoretice de ma- cut de aproape două ori
stingherit pe calea păcii, bu­ Crearea unui sistem trainic rea ncintîrzială a drepturilor In încheiere, vorbitorul n j tematică chimie, fizică şi al- Prin îmbinarea producerii de Ploile torenţiale căzute
năstării şi civilizaţiei. împo­ de securitate in Europa, care legitime ale R.P. Chineze la exprimat dorinţa delegaţiei j lele căldură şi energie electrică, i! in unele regiuni ale Italici,
triva politicii imperialiste de să permită dezvoltarea paşni­ O.N.U. Calea justă şi confor­ române ca sesiunea actuală să in anii 1961-1970 s-au eco­ printre care Calabria, au
forţă si dictai, a oricăror for­ că. nestinjenilă a fiecărei na­ mă cu Carto pentru soluţio­ contribuie la creşlerco rapaci­ j ★ nomisit in total circa 4.5 mi­ produs grave inundaţii.
me de asuprire si dominaţie- ţiuni, face necesară desfiinţa­ narea acestei probleme este tăţii de acţiune n ON U. pen­ funcliune In ultimii ani In lioane tone combustibil con­ Sint semnalaţi morţi şi ră­
Este convingerea fermă a rea blocurilor militare, a consacrarea de către Aduna­ tru a avea un rol moi activ în j TIRANA. — Regiunea Mir- această regiune, produc tn venţional. niţi Dc asemenea, s-au în­
viata internaţională, să se în­
guvernului român câ orice a­ N.A.TO. şi, concomitent, a rea Generală a realităţii de scrie ca un aport la aşezarea j rlitu, situată în nordul Albn- mai puţin de cinci zile în­ In actualul cincinal se pre­ h registrat pagube materiale,
tingere adusă prerogativelor Tratatului de la Varşovia, pro­ netăgăduit că există o singură legăturilor dintre toate state­ ! nici a cunoscut în anii pu­ treaga producţie de cupru a vede construirea n 32 noi i\ evaluate ta miliarde de li­
nalîonale ale unui popor afec­ punere formulată, după cum se Chină, iar Taiwanul aparţine le pe principiile universale ale i terii populare o puternică anului 1942. termocentrale în 25 de oraşe re. In mod deosebit au fost
tează grav nu numai interese­ ştie. în repetate rînduri dc ţă­ RP. Chineze, că RP. Chineză Cartei, la dezvoltarea largă a i dez.vollarc economică si cul- Importante realizări s-au poloneze, costul total al lu­ afectate de inundaţii cultu­
crărilor uimind să se ridice li
le sale vitale, ci însăşi cau­ rile socialiste. este singurul reprezentant le­ colaborării dintre popoare, la i iu rată. Mir di ta livrează în înscris şi în domeniul cultu­ rile agricole, numeroase
za generală a păcii şi civili­ Constatăm cu satisfacţie a­ gal al poporului chinez. eforturile omenirii de pace, ral şi al învăţămintuluî : în la oproximativ 11 miliarde w imobile, drumuri şi căi fe­
zaţiei. Naţiunea, slatul naţio­ meliorarea climatului politic Ne pronunţăm, totodată, pen­ securitalo şi progres. ; prezent economiei naţionale regiune există astăzi 84 de zloţi. rate.
nal, au şi vor avea incă pen­ în Europn cursul spre lichi­ tru primirea în O.N U. a celor \\ _ ţ
tru o îndelungată perioadă de darea reziduurilor ultimei con­ două state germane — Repu­ 1 »
timp un rol deosebit de im­ flagraţii mondiale şi ale „răz­ blica Democrată Germană şl
portant dc jucat. Numai o co­ boiului rece" care i-a urmat. Republica Federală a Germani­ Mişcări revendicative
laborare între naţiuni libere Vedem in aceasta rezultatul ei — precum şi a celorlalte
BERLIN. — Intre guver­
şî independente poate thoză- eforturilor tuturor popoarelor ţări menţinute in mod arbi­ nele R.D. Germane şi Alba­ din Nalon, concediaţi zilele şină, asupra sa au fost tra­
şui pacea şi securitatea in­ continentului, la care Româ­ trar in afara Organizaţiei. în sta lele capitaliste trecute de conducerea între­ se mai multe focuri de armă
ternaţională. Aceasta impune nia a adus o contribuţie ac­ Ministrul român a reafirmat niei au fost încheiate marţi prinderii Hunosa, fiindcă rănindu-l grav. Et a fost
aşezarea relaţiilor dintre sl3- tivă, a hotărîrii lor de a trăi poziţia tării noastre privind FRANŢA la Berlin, un protocol pri­ parlicipaserâ Iu o grevă si­ transportat imediat la spital
le pe baze noi, sănătoase, pe In pace. bună vecinătate şi retragerea trupelor străine din patru zile După cum infor­ vind listele de mărfuri ce milară săptăminu trecută. şi supus unei intervenţii chi­
principiile vsuveranităţii şi in­ înţelegere. In această ordine Greva lucrătorilor dc In mează agenţia Kyodo, greviş­ constituie obiectul schim­ rurgicale.
tii cer retragerea ncintîr/.iată
burilor comerciale în
ca­
dependentei naţionale, egalită­ de idei, se impun o ton ţi ci Coreea de Sud, desfiinţarea metroul parizian a intrat în a tuturor trupelor americane drul acordului pe perioada
aşa-zisci „Comisii a Naţiuni­
ţii depline în drepturi şi a­ semnarea tratatelor între U­ lor Unile pentru unificarea si cea de-a do.ua zi, provocînd dc pe aceste insule japoneze. TOKIO — Numai în cursul
vantajului reciproc, neameste­ niunea Sovietică si R F. a din nou perturbarea traficu­ 1971 —1975. precum şi un lunii septembrie, in Japonia
cului în treburile interne, ex­ Germaniei, între R.P Polonă refacerea Coreei", încetarea lui Greviştii au anunţat câ SPANIA protocol referitor la livră­ au dat faliment 742 de firme
oricărui amestec în treburile
cluderea forţei şi ameninţării şi R F a Germaniei, — a că­ poporului coreean, respectarea vor prelungi încetarea lucru­ Greva declanşată de mine­ rile reciproce în anul 1972. din diferite ramuri economi­
lui pînâ la satisfacerea re­
cu forţa. Sint principii de va­ ror ratilicare ar avea o im­ rircplului său de a-si hotărî vendicărilor formulate rii firmei spaniole „Hunosa", Agenţia ADN menţionează ce. cu un capital de peste
loare universală, rare trebuie portanţă deosebită — tratati­ singur calea dezvoltării. Spri­ din bazinul Asluriei, a intrat că aceste documente asigu­ 10 milioane yeni (ieeare. Bi­
să cârmuiască relaţiile dinlre vele care au loc inlre Ceho­ jinim programul în 8 puncte JAPONIA miercuri în cca de-a treia zi. ră dezvoltarea continuă a roul „Teikoku Kosinsio" ca­
toate statele lumii, să fie res- slovacia şi RF. a Germaniei, dc rcunilîcare a Coreei, adop­ Angajaţii bazelor militare In (iuda măsurilor do repre­ comerţului dinlre cele două re a furnizai aceste cifre, a ­
ţări.
oectuie cu stricteţe dc toţi si negocierile dinlre Rcpublim tat în acest an de Adunarea salii luate de autorităţi, nu­ preciază că ruinarea firme­
fată de toii. Aplicarea lor ne- Democrată Germană şi Repu­ Populară Supremă a R.P.D. Co­ americane din Okinawa au mărul greviştilor s-a dublat lor japoneze nu este străină
abălută constituie condiţia si­ blica Federală a Germaniei, u- reene, spre a se pune capăl declarat miercuri o grevă dc în ultimele două 2îlc. MADRID. — Situaţia so­ de măsurile economice ex­
ne gua non pentru desfăşu­ corriul la care s-a ajuns în dezmembrării artificiale a Co­ cială în bazinul carbonifer cepţionale adoptate de gu­
rarea normală a raporturilor privinţa Berlinului occidental. reei. Este regretabil, cu to­ BELGRAD. — La invitaţia Nalon din Spania s-a înrău­ vernul S.U A. pentru salva­
dintre slate, pentru elimina­ Guvernul român consideră tul nejuslificat, că, în ciuda preşedintelui Consiliului E- tăţit brusc luni, cînri 1 3G9 do rea dotatului.
rea surselor de tensiune ŞÎ că este de datoria tuturor sta­ urgenţei pe care o comportă, xecutlv Federal. Gemal Bie- mineri au fost concediaţi
conflicte din viata internaţio­ telor interesate să acţioneze problemele importante privind dicl. preşedintele Consiliului temporar dc către conduce­ COLOMBO. — Guvernato­
nală. pentru garantarea secu­ cu hotărire pentru edificarea retragerea trupelor americane, de Miniştri al R.P. Polone. rea întreprinderii naţionale rul general ol Ceylonului.
Wîlliam Gopallawa, a apro­
rităţii fiecărui popor. securităţii în Europa, pentru a tuturor trupelor străine din Piolr Jaroszewicz. va face o Hunosa. Concedierea celor bat un proiect de lege. in
România porneşte de la pre­ transformarea ci intr-un conti­ Coreea de sud şi desfiinţarea vizită oficială de priefenle în peste I 300 de mineri, infor­ virtutea căruia guvernul este
Iugoslavia. în a doua jumă­
misa că o îndatorire primor­ nent fll colaborării şi păcii. prctihsei Comisii O N.U. pen­ mează agenţia France Presse, împuternicit să preia contro­
dială a tuturor statelor este Înfăptuirea acestor obiective tru unificarea şi refacerea Co­ tate a lunii octombrie — in­ a fost determinată dc faptul lul asupra oricărei Între­
formează agenţia Taniug.
de a se abţine de la folosi­ corespunde nu numai intere­ reei nu vor fi examinate la că aceştia au participat Ia o prinderi particulare din ţară
rea forţei şi ameninţarea cu selor tuturor ţărilor europene, actuala sesiune. grevă, revendicind majorarea — a anunţat preşedinte­
forţa, de la conslringeri şi ci şî intereselor tuturor sta­ Evidenţiind importanţa deo­ ROMA. — întrunit la Ro­ salariilor. le Camerei Reprezentanţi­
presiuni, dc la orice acle ge­ telor. fiind un factor de sea­ sebită a înfăptuirii dezarmării ma pentru a examina docu­ lor. Stanley Tillokaralne. In­
neratoare de încordare, de a mă al stabilităţii si păcii In şi curncleru) profund nociv al mentul intitulat „Proiecte BAGDAD. — Preşedintele trarea în vigoare a acestui
acţiona pentru soluţionarea lume. O contribuţie importan­ cursei înarmărilor, vorbitorul privitoare la producţia agri­ Consiliului Republican al Re­ proiect este considerală drept
problemelor litigioase exclusiv tă ar aduce în acest sens în­ a apreciat că rezultatele ne­ colă a lumii in deceniul 1970- publicii Arabe Yemen, Ab- una dinlre cele mni impor­
prin mijloace paşnice. O Înal­ trunirea nelntîrziată a confe­ gocierilor de dezarmare, deşi J980", Comitetul FAO pentru dut Rahman Iriani. care în­ tante măsuri întreprinse în
tă responsabilitate revine în rinţei general-europene la ca­ au importanţa lor. nu pot fi u. s , u s . produse agricole a criticat e­ treprinde o vizită oficială la baza legislaţiei promulgate
această privinţă Organizaţiei re să participe, cu drepturi considerate satisfăcătoare, nu nergic suprataxa dc 10 Ia su- Bagdad, a avui convorbiri dupu alegerile generale care
Naţiunilor Unile, egale, toate ţările interesate. răspund aşteptărilor popoare­ ■ STOP STOP fă introdusă de Statele Uni­ cu şeful statului irakian, ge­ s-au soldat cu victoria Fron­
te la importuri. Accaslă mă­
In continuare, C. Mănescu a Trebuie să se treacă de ur­ lor. sură ar putea afecta grav neralul Ahmed Hassan Al tului Unit al Forţelor de
arătat că România militează gentă. fără alte aminări sau Pentru a se pune capăl a- comerţul mondial cu produ­ Bakr. Stingă şi instaurarea guver­
pentru curmarea nelntîrziată condiţii, la reuniuni multilate­ ccslei stări de lucruri îngrijo­ 8EST80TIW se agricole, a declarat, In­ In11 -o declaraţie făcută în nului prezidat de Sirimavo
a războiului împotriva po­ rale pregătitoare, astfel ca rătoare — a spus el — este tre altele, Eric Ojala, sub­ capitala irakiană. Abrlul Rah­ Bandaranaike.
porului vietnamez, precum şi organizarea si convocarea con­ necesar ca toate statele. Or­ VIETNAM VIETNAM director general al FAO. man Iriani a subliniat că
a intervenţiei armate in Cam- ferinţei să fie puse pe baze ganizaţia Naţiunilor Unite să vizita sa are drept scop con­
bodgia şi Lnos. Restabilirea practice, concrete. acţioneze cu mai multă fer­ ROMA. — Pc străzile Ro­ solidarea relaţiilor de prie­
STRASBOURG. — In cursul
păcii în această parte o lu­ România acordă o atenţie mitate şi perseverenţă pentru mei a avut Ioc marţi o am­ tenie dintre Republica Arabă şedinţei de marţi a Adună­
mii reclamă retragerea tota­ deosebită relaţiilor de pace şi încetarea cursei înarmărilor şi plă manifestaţie. în semn de Yemen si Irak. El a menţio­ rii Consiliului Europei a lu­
lă a trupelor Statelor Unite ale bună vecinătate in Balcani, realizarea unor paşi concreţi protest împotriva lipsei lo­ nai că a venii la Bagdad at cuvîntul secretarul gene­
pe calea dezarmării. Interzice­
Arnericii şi ale aliaţilor lor unde au izbucnii în trecut rea şi distrugerea armelor nu- calurilor şcolare şl insufi­ penlru a discuta, de aseme­ ral a! Organizaţiei pentru
din Indochina, respectarea multe conflicte la originea că­ deare, »i tuturor armelor de cienţei malcrialului didactic nea, cu preşedintele Ahmed Cooperare Economică şl
dreptului inalienabil al po­ rora nu s-au aliat atil pro­ nimicire in masă. nu pol şu­ din şcoli. Politia a inlervenit, Hassan Al Bakr si cu alte o- Dezvoltare (OECD). Emile
poarelor vietnamez, laoţian şi blemele directe dintre statele ieri noi aminări Se Impune ca operînd arestări. ficialilăţî irakiene probleme van f.ennep. care a declarat
khmer de a-şî rezolva singure acestei regiuni, cil confrunta­ negocierilor de dezarmare să importante ale lumii arabe. că „nesiguranţa şi confu­
problemele existenţei lor, fără rea de interese a marilor pu- li se imprime un curs nou. mal MADRID. — Aproximativ
nici un amestec dinafară. leri imperialiste şi colonialis- activ, pentru a se trece de la - V; 2 700 de mineri din Ovideo. GEORGETOWN. - Profe­ zia" provocate de măsurile
protectioniste ale S.U.A. au
Sprijinim propunerile în 7 le. care întotdeauna au în­ discuţii generale la adoptarea principalul bazin carbonifer sorul Josh Ramsammy. lider deja efecte defavorabile a­
puncte ale Guvernului Revolu­ cercat să slimulcze sau să dc măsuri practice, efective de al Spaniei, au declarat grevă. a( „Mişcării împotriva agre­ supra comerţului internaţio­
ţionar Provizoriu al Republi­ perpetueze încordarea, să dezarmare rerînd îmbunătăţirea condi­ siunii" şi redactor-şcl al li­ nal. „Dacă actualele con­
cii Vietnamului dc Sud, care dezbine popoarele balcanice După ce a subliniat însem­ ţiilor sociale si majorarea nei publicaţii a forţelor de diţii se vor menţine, a
constituie o bază serioasă, ra­ pentru a le putea domina mai nătatea deosebită a unor mă­ R c c r n l, In faţa a m b a s a d e i S .U .A . d in L o n d r a , p lr h c l c de d e ­ salariilor. Printre muncito­ stingă, a (ost victima unui spus el, există riscul apa­
ţională pentru rezolvarea poli­ uşor. Istoria atestă că în faţ-i m o n s t r a n ţ i au m a n ife s ta t împotriva b o m b a r d a m e n te lo r e fe c tu a te rii grevişti care au Instalat afentat în plin centru fll cn- riţiei unei situaţii mult mai
tică a războiului din Viet­ popoarelor balcanice a slal suri parţiale de dezarmare dc S .U .A . a s u p ra t e r i t o r iu l u i R.D. V ie tn a m . p u r t in d p a n c a rte pc pichete se aflau şi minerii pitalei Guynnci. Dinlr-o ma­
In fo t o g r a f i c : P ic h e te de tlem o n s tr a n ţi
nam. Susţinem, dc asemenea, constant necesitatea dc a con­ pentru promovarea destinde­ care este s c ris : ,,S .U .A . sâ în c e te z e d is tru g e re a V ie t n a m u lu i" . greu dc rezolvat".
iniţiativele Guvernului Regal vieţui paşnic, de a se cunoaş­ rii, încrederii şi cooperării în­
^ ţl administraţie zlcr ulol 1 Deva* tir. Dr* P. Groza, nr. 35* 7:Iefoane or. 123 17 şl 1 15 88. Tiparul: întreprinderea pollgrallcă Deva.