Page 21 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 21
TOVARĂŞUL HOIAE CEAUSESCU
• PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ!
I %
A PRIMII PI lOVARM
I
Tovarăşul Plicolae Ceauşescu, nent, secretar al C-.G. al P.C.R.
secretar general al Partîdclui Cu acest prilej a avut loc
Comunist Român, a primit, la un schimb de păreri asupra
7 octombrie, pe tovarăşul Sa- dezvoltării relaţiilor între cele
muel Mikunis, secretar gene două partide ca şi asupra unor
ral ol Partidului Comunist din probleme actuale ale situaţiei
Israel, care şi-a petrecut con internaţionale şi ale mişcării
cediul In tara noastră. comuniste şi muncitoreşti.
La primire a fost de fată to Convorbirea care a avut loo
varăşul Paul Niculescu-Mizil, cu acest prilej, a decurs In
membru el Comitetului Exe tr-o atmosferă cordială, tovă
cutiv, al Prezidiului Perma- răşească.
M E S A J U L
ANUL XXIII. Nr. 5 210 VINERI 8 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
preşedintelui Consiliului de
In judeţul Hunedoara s-a realizat în trei
Miniştri al Republicii
trimestre 78,5 la sută din planul anual de Socialiste România
I N V E S T I Ţ I I Ion Gheorghe Maurer
adresat participanţilor la Reuniunea
Se impun în continuare măsuri energice Comitetului Central al Alianţei
Cooperatiste Internaţionale
pentru încheierea acestui an cu un Stimaţi oaspeţi. tării fiecărei naţiuni, ca ş( a
comunităţii mondiale, un fac
Am deosebita plăcere de a tor de progres general.
vă adresa. In numele guver Desigur, organizarea şl dez
BILANŢ POZITIV ÎN TOATE UNITĂŢILE nului Republicii Socialiste voltarea unei cooperări largi
şi fructuoase în orice dome
România, un salut cordial cu
prilejul Reuniunii de la Bucu
către toţi şl
respectarea de
reşti a Comitetului Central al niu presupun în primul rlnd
Acest început de trimestru 0 4 unităţi şl-au realizat sarcinile de velor care vor fi executate In Alianţei Cooperatiste Interna faţă de lotl a principiilor şl
— ultimul din primul an al anul viitor, acţiune care în ţionale. normelor de drepl şl morală
actualului cincinal — a găsit plan anuale la lucrările de investiţii si multe cazuri este rămasă In Organizaţia pe care dv. o internaţională. Aşa cum ates
majoritatea unităţilor benefi construcţii montaj; urmă. Beneficiarii, proiectan reprezentaţi, avlnd o tradiţie tă experienţa istorică, orice
ciare de investiţii sub im ţii. constructorii trebuie să ur de peste trei sferturi de secol, nesocotire a acestor principii
pulsul unui efort deosebit pen mărească felul cum este ata ilustrează. Ia fel ca numeroase şi norme este de natură să
tru finalizarea, în perioada ca 0 In judeţul nostru au fost predate cată fiecare lucrare în par alte organizaţii similare exis creeze animozităţi $1 neînţe
re a mai rămas pînă Ia sfîr- pînă în prezent 2274 apartamente; te. Sînt si şantiere unde for tente In lume, năzuinţa sta legeri între ţări şl popoare,
sîlul anului, a întregului vo ţa de muncă este pulverizată tornică a omenirii de a se în punind în pericol liniştea şl
lum de lucrări prevăzute in pe obiective de importantă re ţelege, de a găsi un limbaj co pacea In lume.
graficele de execuţie. Realiză 0 Valoarea fondurilor fixe puse în dusă, neglijîndu-se cele care mun şi de a coopera In cete Este îmbucurător să consta
rile viitoare au. desigur, un funcţie reprezintă 58,9 la sută din planul au termene de punere In func mar variate domenii. Această tăm că Allan(a Cooperatistă
substrat solid, ovlnd în vede ţiune în perioade bine defini năzuinţă permanentă este as Internaţională promovează
re că pe judel. în primele 9 anual, sarcinile planificate pe primele 9 luni te. Asa este cazul întreprinde tăzi accentuată de creşterea consecvent colaborarea inter
luni din acest an s-a realizat fiind depăşite cu 9,9 la sută. rii de construcţii siderurgice considerabilă a interdependen naţională, idealurile nobile ale
78,5 la sulă din planul anual Hunedoara unde deşi se simte tei ţărilor şl popoarelor, sub prieteniei, păcii şl progresului
de investiţii Şi 73.1 la sută lipsa forţei de muncă califi- influenţa nemijlocită a revolu social, se pronunţă pentru Jus
din planul de conslructii-mon- Astfel, la Fabrica chimică O- primele 9 luni din acest an u- ţiei ştiintllico-tehnice. care tiţie şl morală în relaţiile din
taj. Se cuvin a îi evidenţiate răstie, Oficiul judeţean de tu nîtăiîle respective au realizat Ing. ŞTEFAN CORNEA produce mulaţii spectaculoase tre organizaţiile care o com
în acest sens colectivele de rism, întreprinderea pentru va 78.9 la sută din planul anual. activist al Comitetului In întreaga existenţă şl con pun ca şi. în general, în rela
muncă de la întreprinderea e- lorificarea legumelor si fructe Dar la l.C.S. Hunedoara, I.R.E. judeţean de partid Colectivul U.U.M. Petroşani apreciază hărnicia şl destoinicia ştiinţă umană. In asemenea ţiile dintre state. Prin acţiu
lectroccntrale Deva, Direcţia lor Deva, UV. Călan, „Mar Deva, T.C.M.M. Petroşani lu frezonrel Marioata Radu. Zilnic, din milnîlo muncitoarei „Ies* ple- circumstanţe, cooperarea devi nile îndreptate spre lărgirea
judeţeană P.T.T.R. Deva, între mura" Sîmeria, Direcţia de in crările sînt rămase în urmă, să se ce poartă amprenta tenaclt&(il şl conştiinciozităţii el In munci. ne din ce tn ce mai mult con şi intensificarea conlucrării
prinderea minieră Barza, între dustrie locală Deva, procentul nu mai vorbim că Şantierul nr. (Continuare in pag. a 2*ol Foto: N. GHENA diţie indispensabilă a dezvol- dintre organizaţiile coopera
prinderea de prefabricate dîn de îndeplinire a planului de 71 C.C.F. Petroşani nu şi-a tiste afiliate, organizaţia dv.
beton Deva, întreprinderea investiţii este cu mult sub realizat nici sarcinile planifi poale aduce o contribuţie va
„Avicola" Mintia. Trustul de cel înregistrat pe judeţ- Tre cate pe primele 3 trimestre, loroasă Ia înţelegerea şl coo
construcţii Deva, unităţi care buie de asemenea menţionai După cum se ştie, pregătirea perarea între popoare, la în
au întrecut cu mult media rea că la aceste unităţi realizările din timp a lucrărilor de inves Lucrările plenare ale tărirea păcii si securităţii pe
lizată pe judeţ. la construcţii montaj sînt sub tiţii are o importantă deose planeta noastră. despre
In România, ideile
Dar mai sînt încă întreprin media obţinută de alte uni bită pentru finalizarea în tim Creşte zestrea tehnică Comitetului Central al cooperaţie se bucură, aşa cam
deri care îşi menţin în conti tăţi. pul optim a fiecărui obiectiv. se ştie, de o largă răspîndire
nuare o scrie de deficiente Jn O activitate bună se desfă O atenţie deosebită trebuie In rîndurile populaţiei. De
finalizarea diferitelor obiecti şoară şi pe şantierele care e acordată în continuare asigu a minelor Văii Jiului Alianţei Cooperatiste altfel, orînduirea nouă pe ca
ve şi dîn acest motiv reali xecută lucrări de construcţii rării din timp a documentaţiei re o construim implică, prin
zările lor sînt mult diminuate. montaj In antrepriză — pe şî utilajelor necesare obiecti însăşi natura sa. o amplă miş
La mina Petrila e9te în tăţlle miniere să fie dotate Internaţionale care cooperatistă, stimularea
curs de montare în cadrul cu Încă 3 asemenea utilaje. prin toate mijloacele a tradiţiei
sectorului V o nouă com Pe lingă performanţele România o aduc la progresul oamenilor de a se uni. In for
Joi dimineaţă au început la
bină de abataj, care va e tehnice înregistrate — vite Bucureşti lucrările plenare social şi economic al ţârii mele cele mai diverse, pentru
Trăsătura definitorie a activităţii tineretului xecuta lucrările de tăiere ze de avansare sporite, ran ale Comitetului Central al A lor, precum şi sprijinul multi a coopera. Iată de ce statul
şl
Încărcare a cărbunelui
damente medii tn abataj de
într-un nou abataj frontal. aproape 13 tone pe post — lianţei Cooperatiste Interna lateral de care acestea se român sprijină activ şl multi
lateral eooporalia. II creează
bucură din partea statului
Cu acest utilaj, numărul combinele de abataj con ţionale. lucrărilor, A luat apoi cuvîntul Du o serie de facilităţi în scopul
In deschiderea
combinelor de abataj exis tribuie din plin la mecani Gheorghe Petrescu, preşedin mitru Bejan, preşedintele dezvoltării ei rapide, al obţine
tente In bazinul Văii Jiului zarea proceselor de tăiere tele Uniunii Naţionale a Coo Centroeoop, care, în numele rii unor rezultate cit mal bu
a ajuns la 31. urmînd ca in şl încărcare a cărbunelui u- perativelor Agricole de Pro organizaţiilor cooperatiste din ne In folosul cooperatorilor.
perioada care a mai rămas şurlnd astfel munca fizică a ducţie, a dat citire mesajului România, a salutat pe oaspeţi. Participarea cooperaţiei din
ntnă la sftrsltnl anului uni minerilor. preşedintelui Consiliului de înainte de a intra In ordi România în cadrut Alianţei
Miniştri al Republicii Socia nea de zi, Mauritz Bonow, Cooperatiste Internationale,
liste România, Ion Gheorghe preşedintele A.C.I., a informat spiritul de iniţiativă manifes
Maurer adresat participanţi Comitetul Central, că, în ulti tat po multiple planuri sfnt o
lor la reuniunea Comitetului ma sa şedinţă, Comitetul E expresie a dorinţei guvernulni
Central al Alianţei Coopera xecutiv a aprobat cererea de Şl poporului român de a lărgi
tiste Internaţionale. primire în ACI . a Uniunii colaborarea cu toate ţările, in
Lulnd cuvîntul în numele Naţionale a Cooperativelor diferent de orînduirea lor so
„Trebuie acţionat pentru promovarea în rîndurile participanţilor, Mauritz Bo- Agricole de Producţie din cială, de a-şl aduce contribu
now (Suedia), preşedintele România. ţia Ia cauza înţelegerii, păcii
întregului tineret a concepţiei despre lume şi viaţă a şl progresului fn lume.
A.C.I., a dat o înaltă aprecie Lucrările reuniunii conti In încheiere, doresc să v|
clasei muncitoare, pentru cultivarea tradiţiilor revolu re mesajului şi a exprimat nuă. adresez, stimaţi oaspeţi, cete
mulţumirea unanimă pentru
ţionare ale clasei muncitoare şi ale partidului comunist, condiţiile asigurate bunei des In cursul dnpă-amiezii, par mai bune urări de succes de
★
plin în desfăşurarea lucrări
pentru educarea socialistă, patriotică, prin muncă a ti făşurări a reuniunii. Preşe ticipanţii la reuniunea Comi lor reuniunii dv., în atingerea
dintele ACI . a subliniat, de tetului Central al AC.I. au
nerei generaţii*4. asemenea, contribuţia pe care vizitat „Cel de-al V-lea Pavi telurilor pe care le urmăreşte
NICOLAE CEAUŞESCU organizaţiile cooperatiste din lion de mostre Bucureşti '71*. Alianţa Cooperatistă Interna
ţională.
Tineretul hunedorean, har rilor profunzime şi maturitate patriotică, expoziţiile de orien
nic si talentat, a adus si a partinică, un conlinut labori tare profesională, Iniîlnirîle
duce — alături de generaţia os, creator. cu membrii birourilor comite
vîrslnică — o conlrîbulie do Un obiectiv de scamă, cnre telor judeţean, municipale si MAXIMA OPERA TI VITA TE LA
scamă Ia construirea oraşelor, polarizează Inlreaga activita orăşeneşti de partid, cu vechi
minelor, uzinelor, noii agricul te a tineretului de pe melea militanţi comunist» si munci
turi, la emanciparea vieţii ma gurile hunedorene — se sub tori fruntaşi, popularizarea
teriale si spirituale de pe cu linia în informarea prezenta marilor realizări obţinute de
prinsul judeţului nostru. In tă de tovarăşul Viorel Faur, poporul nostru în anii con RECOLTAREA CARTOFILOR
marile detaşamente muncito prim-secretar al Comitetului strucţiei socialiste si alte ac
reşti lucrează 26 000 tineri, judeţean al U T C. — este mo ţiuni axate pe educaţia patrio
peste 80 000 învaţă în şcolile bilizarea plină de abnegaţie, tică şi cetăţenească. Inmagazinarea fără pierderi, mă operativitate şi răs re urmează a se însămînta cn
de toate gradele; generaţia de de dăruire, la înfăptuirea sar- Adunările generale, plenare pînă la ultimul kg, a produc pundere. Comitetele comunale grîu.
mîine îşi face tot mai simţit le de dezbateri a activităţii po- ţiei de cartofi constituie o ac de partid şi consiliile popu In comunele si cooperativele
aportul în acţiunile care a litico-ideologîce ale organiza ţiune căreia trebuie să i se a lare comunale au datoria să agricole unde organele şi or
daugă noi valori, un plus de ţiilor de partid, precum şi ce corde o deosebită atenţie, ast organizeze şi să întreprindă ganizaţiile de partid, consiliile
frumuseţe municipiilor, oraşe le ale organizaţiilor U.T.C. au fel îneît prin concentrarea tu populare, conducerile unităţi
lor şi comunelor, Pentrn a- Plenara Comi subliniat în unanimitate că ce turor forţelor si mijloacelor să acţiuni de masă pentru mo lor agricole, cadrele tehnice,
ccasta, pentru faptul că tine ea ce caracterizează conştiin se asigure terminarea recoltă bilizarea tuturor forţelor Ia în cooperatorii şi mecanizatorii
retul reprezintă bunul cel mai ţa, conduita imensei majorităţi In cadrul Întreprinderii de prefabricate din beton Deva, suprafaţă In cursul acestei cheierea grabnică a recoltării au manifestat interes şî răs
rii tuberculilor de pe întreaga
de preţ al societăţii noastre,
marea Iui pentru muncă, pen tetului jude a tinerilor muncitori, ţărani, transportul produselor din beton se face mecanizat, fapt ce conduce săptămini. Strîngerea recoltei, cartofilor precum şi a celorlal pundere pentru respectarea
viitorul ei, educarea şi for
termenelor prevăzute în ca
te culturi tîrzîi, acordlnd prio
intelectuali, elevi şi sludenti
desigur la scurtarea duratei de depozitare a materialelor obţi
sortarea şi onorarea obligaţii
lendarul lucrărilor agricole de
tru viaţă stnt privite ca o ma din judeţul nostru este dărui nute aici. Foto: V. ONOIU lor contractuale impun maxi ritate eliberării terenurilor ca- toamnă, strîngerea recoltei de
re responsabilitate de întrea rea pentru înfăptuirea exem cartofi s-a terminat Înainte de
Atenţia de care se bucură ţean al I U I tudinea înaintată şi responsabi Astfel, s-au creat premise fa
ga colectivitate. plară a politicii partidului, ati data stabilită (5 octombrie).
tineretul şi problematica sa a lă în muncă $i la învăţătură, an „Ziua petrolistului" cu noi EXPOZIŢIA TEHNICII vorabile ca suprafeţele elibe
rate de cartofi
să fie arate,
constituit trăsătura caracteris în familie si societate. Despre succese. Planul producţiei NUCLEARE SOVIETICE
aceste trăsături vorbesc rezul pregătite şi chiar InsămlnUtc
tică a plenarei lărgite a Co globale pe primele trei tri La sala Palatului Republi cu cereale păioase de toamnă.
mitetului judeţean al U.T.C., cinilor de plan şl angajamen tatele de prestigiu obţinute de mestre a fost realizat de că cii Socialiste România din Exemple pozitive In acest
care a dezbătut activitatea de telor pe primul an al cincina colectivităţile hunedorene în tre toate rafinăriile. Ca ur Capitală a avut loc Joi la a sens sînt oferite de către co
educare raarxist-Ieninistă a ti lului, la însuşirea valorilor îndeplinirea sarcinilor de plan mare a intrării 1n producţie miază deschiderea unei ex operativele agricole din Câs-
nerei generalii, de formare a inestimabile ale ştiinţei $î cul Si a angajamentelor luate în ÎNFIINŢAREA COMITETULUI meniul activităţii copiilor. In a noi instalaţii moderne si poziţii organizate de între tău, Bobllna, Turdaş, Bretea
turii socialiste. Sub îndruma întrecerea socialistă, progrese NAŢIONAL ROMAN acelaşi timp. el va Informa
ei pentru muncă, viaţă si so rea comitetului judeţean, a co le înregistrate In agricultură, PENTRU FONDUL opinia publică din tara noas îmbunătăţirii proceselor teh prinderea Unională de Co Mureşană şl altele — unilăti
cietate, tn spiritul programu mitetelor municipale, orăşe aportul tineretului la gospodă NAŢIUNILOR UNITE tră asupra obiectivelor şi ac nologice. rafinorii au obţinui, merţ Exterior „Teclisnabex- care s-au situat In fruntea ac
lui educaţional adoptat de neşti, de întreprinderi şi co rirea şi înfrumuseţarea locali PENTRU COPII tivităţii desfăşurate de peste planul primelor nouă port" din Moscova. Expoziţia ţiuni^ de recoltare a cartofi
conducerea partidului, la munale de partid, organele şi tăţilor noastre. UNICEF în folosul copiilor luni, 21 000 tone petrol. înfăţişează realizări ob(ioute lor. Meritorii sînt şî realizările
propunerea şi iniţiativa tova Printr-o recentă holărîre a şi lînerilor. 48 000 tone benzine. 71000 în tehnica nucleară sovieti cooperatorilor din Densus.
organizaţiile U.T.C. din între Programul elaborat de Con
răşului Nicolae Ceauşescu. prinderi, şantiere, unităţile so gresul al X-lea al partidului Consiliului de Miniştri a fost Funcţionarea Comitetului tone motorină. 46 000 tone că. Sînt expuse diferite sub Peşteana, Sîbisel, Orăştioara
Participarea la lucrările ple cialiste din agricultură, şcoli solicită, din partea întregului aprobată înfiinţarea Comite pe lingă Consiliul Naţional păcură. 5 000 tone hidrocar stanţe radioactive, aparatură de Jos şi altele, care, in ulti
narei a tovarăşului loachira au iniţiat si desfăşurat o sca popor, eforturi deosebite pen tului National Român pentru al Organizaţiei Pionierilor va buri aromate, precum $1 alte nucleară, echipamente indus mele zile, au încheiat această
produse.
Moga, membru al CC. al tru a edifica societatea socia Fondul Naţiunilor Unite pen permite, totodată, şi o mai triale şl ştiinţifice cu raze X, ecţîune. Paralel cu recoltarea,
P.C.R., prim-secretar al Comi mă de activităţi în sprijinul listă multilateral dezvoltată. tru Copii. bună popularizare a progra Prin reducerea consumu materiale şl mijloace de pro numeroase cooperative agrico
tetului judeţean de partid, a producţiei, ridicării calificării, In cadrul acestora, tineretul, Noul organism se înscrie melor româneşti privind edu rilor tehnologice din rafină tecţie.
tovarăşului Miron Gheorghe, îmbunătăţirii procesului în- generaţia care va beneficia în coordonatele politicii ex caţia copiilor. rii. au fost obţinute economii le îsi achită obligaţiile fată
strucliv-educativ, lormărîi eti- terne a (ării noastre de co echivalînd cu circa 30 000 Expoziţia este deschisă pî de stat. In această privinţă se
membru al C.C. al U.T.C., a k- plenar de binefacerile civili- operare cu instituţiile spe IN CINSTEA tone de produse petrolifere. nă la 18 octombrie.
nor comunişti cu aclivitnlc în co-morale a tinerilor de as cializate internaţionale ale „ZILEI PETROLISTULUI" remarcă preocuparea şi răs-
delungata. muncitori de frunte, tăzi. Pe această linie s*au în IOAN MIRZA O.N.U. şl are drept scop dez
conducători de mari întreprin scris — după cum se remar ILEANA LASCU voltarea colaborării Româ Colectivele de muncitori, N. BADIU
deri şi ai instituţiilor judelene ca în informare — întrecerea niei cu Fondul Naţiunilor tehnicieni şi ingineri din in Ştiri din ţară N. TIRCOB
a constituit expresia deosebită a Intre organizaţiile U.T.C. pe Unite pentru Copii — UNICEF dustria de prelucrare a ţi
grijii cu care lînăra genera ramuri de producţie, olimpia şl comitetele naţionale în do ţeiului. înttmpinâ şl în acest
ţie de pe aceste meleaguri es dele pe meserii, şantierele lo (Continuore in pag. o Z-o) (Continuare in „pog. a Z-a)
te înconjurată, a dat dezbate cale ale tineretului de muncă