Page 22 - Drumul_socialismului_1971_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5210 O VINERI 8 OCTOMBRIE 1971
^^Mmiuvfc-A^iWMUawtyjUtwnirhwt:

I niţiativa de a produce
cu cocs economisit toată
trăsătura definitorie a activităţii tineretului plan fşl dovedeşte din plin
tonta
peste
realizată
vlabilifalea şl acum după cîţl-
va ani dc la lansarea el de
către lurnaliştll din secţia f
Sttnd tn preajm a oameni­ noastre se înscrie ca o preo­ mte, a luat fiinţă un nou la­ a Combinatului siderurgic Hu­
lor care au înscrie între cupare de seamă In activita­ borator. de lingvistică, in ca­ nedoara.
Spiritul clasei muncitoare, al tenţei lor acel cerc al vlrstei nu tşi precupeţesc timpul li­ îşi controleze intonaţia pen­ conomtce deosebite, această I­
re elevii au posibilitatea să
Datorită eficientei sale e-
tea celor doi profesori
care
cercurile din trunchiul exis­
tru însuşirea limbilor moder­
ber pentru a da îndrumările
de aur ca un îndemn de tă­
niţiativă a fost preluată şl de
rie prezentă ţi viitoaref ne-a
netofon şi plăci de pikup pe
încercat, nu o dată, un senti­ necesare, caută să imprime ne, pot audia benzi dc mag­ către alte colective de turna-
tinerelor vlăstare de pe băni­
llştl. Acum. după 9 luni de
ment firesc de mtndrie fl cile şcolii dragostea pentru care stnt imprimate operele activitate din acest an, iniţia­
dragoste, de respect, am dat carte, ii pregătesc, In orele scriitorilor şi poeţilor români tiva se materializează cu re­
şl străini. Pentru a se fam i­
de clasă, pentru viaţă fi îm­
mimcii şi nins de ani şi faptelor lor. ori, cu foştii mei elevi — ne liariza cu aparatura laborato­ zultate deosebite, demne de
o dreaptă cinstire
părului
pliniri viitoare.
subliniat. Pentru a cunoaşte
rului elevii au efectuat o vi­
multe
— Mă tntîlnesc, de
Cu aceste glnduri am intrat
cîteva din noile tapte de mun­
zită la liceul din Turda. Cu
unde
d emnităţisocialiste lumea şcolii, acolo
tn
sute şi mii de elevi descifrea­ spunea tovarăşul Eugen Ghi­ acest prilej au făcut şi noi că am tost recent Ia secţia de
unde s-a pornit Iniţiativa. In
ză tainicele căi ale cărţilor şi şoiu. Acum slnt „oameni la cunoştinţe, s-au împrietenit scurtul răgaz pe care îl are
meseriilor viitoare. Portrete­ casa lor", muncitori de înaltă cu cei de o seamă cu ei şi de între două şarje. maistrul
le profesorilor, cadrelor di­ clasă, ingineri, medici, unii cele mai multe ori îşi fac principal Arcadie Şwartz. se­
cunoscute rezultatele activită­
ria Toma, secretar al Comite­ te Influenta foarte mult. Este să ocupe ca adevărat locul ce dactice, care i-au condus cu sînt asistenţi şi profesori uni­ ţii lor. cretarul comitetului dc partid
versitari. Există tn profesiu­
(Urmare din pag. 1) tului municipal al U.T.G. Pe­ necesar să explicăm cit mai li se cuvine. Pentru ca să cul­ dragoste şi răbdare spre co­ nea noastră o înaltă satisfac­ Muncă, pasiune, răspunde­ al secţiei I furnale, ne spu­
troşani. Diversificarea activită­ convingător tineretului că tivăm realmente respectul, ad­ morile spirituale, stnt încă ţie generată de certitudinea re. Iată numai cîteva atribu­ nea că sarcinile de plan au
ţilor a rămas doar o lozincă: dreptol la muncă, consfinţit miraţia şl dragostea fată de vii în sufletele lor. Dintre a­ că nu te-ai străduit în zadar, ie care ne reţin întotdeauna îost depăşite cu peste 3 000 de
„să fie sala plină",.. de Constituţie, este rezultatul muncă, fată de toi ceea ce po­ ceste portrete desprindem pe vezi rezultatul muncii depuse atenţia cînd stăm în preajma tone de tontă, acest spor de
zaţiei socialiste ore un cuvint Preocuparea principală a or­ luptei îndelungate a clasei porul a creat, sub conducerea cele ale celor doi profesori: oamenilor ce au atins uir.sta
tot mai greu de spus. Îndepli­ ganizaţiilor de tineret în Va­ muncitoare conduse de partid, partidului, este necesară o ac­ Eugen şi Eugenia Ghişoiu, şi, mai mult, ştii că cci care împlinirilor căutind ca fieca­
nirea cu cinste a marilor răs­ lea Jiului trebuie să o con­ să-i vorbim de utilitatea socia­ tivitate efervescentă, începînd care bat la porţile nunţii de astăzi construiesc, muncesc re gînd să se contureze în
punderi cu care-1 va investi stituie, după părerea mea, sta­ lă a muncii productive, să-i de la Comitetul judeţean al aur a profesiei îndrăgite. Eu­ pentru bunăstarea oamenilor, faptă, cunoştinţele însuşite să
societatea — se sublinia In in­ bilizarea cadrelor de munci­ creăm cultul pentru înaltele U.T.C. şi pînă Ia organizaţia gen Ghişoiu a împlinit 42 de a societăţii noastre au cres­ dea rod. La cei 60 de ani, Eu­
formarea prezentata de primul tori mineri, crearea ambiantei sensuri morale ale muncii. de tlneTet din fabrică, şcoală ani de activitate didactică, iar cut sub ochii tăi. gen Ghişoiu cunoaşte din
Satisfacţiile muncii nu lip­
secretar al Comitetului jude­ ca tinerii nou angajaţi să în­ Spiritul muncitoresc nu vizea­ sau Ae la sat. Activitatea po- soţia 31. Fişele biografice sînt sesc. Pe lîngă acestea vin al­ plin tăria acestor atribuie.
ţean ol U.T.G. — impune o drăgească profesiunea de mi­ ză numai activitatea tinerilor lîtîco-îdeologică să explice cu pline de încercări, fapte, vor­ tele. Şi, pot să spun că aş­ Toţi ne aducem aminte cu V aloarea
temeinică pregătire pentru ner. muncitori din industrie, cl în­ claritate şl forţă de convinge­ besc despre dăruire, muncă, tept cu nerăbdare sărbători­ dragoste de cei care ne-au în­
muncă şi viată, educarea şi — De ce există o slabă com­ treaga activitate a organelor re evoluţia societăţii noastre răspundere. Aflăm astfel, des- rea celor o sută dc ani de la drumat paşii în anii de şcoa­
formarea tinerei generalii In bativitate în unele adunări ale şi organizaţiilor U.T.C. din şi a lumii contemporane, să cifrind firul amintirilor, că înfiinţarea Liceului ,.Dcce- lă. Dindu-le o dreaptă cinsti­
spiritul idealurilor socialismu­ organizaţiei noastre şi lipsă toate domeniile. Este timpul ca fructifice cu pTÎcepere şi in­ pentru cei doi soţi profesia bal“, ca de altfel toţi profe­ re profesorilor, cadrelor di­ unei
lui şi comunismului, al hărni­ de interes din partea unor ti­ organizaţia judeţeană să trea­ teligentă, cu pasiune şi ardoa­ aleasă este o adevărată bră­ sorii şi elevii care au învăţat dactice nu facem altceva de-
ciei şi demnităţii, al dragostei neri fală de problemele care că cu fermitate de In mani­ re comunistă, mărturiile pil­ ţară de aur. Filele se întorc... şi învaţă pe aceste bănci. cît să le recunoaştem faptele,
nelămurite fată de partid, de se dezbat ? — şi-a pus între­ festarea intenţiilor la realiza­ duitoare de eroism care le ofe­ Parcă îl vedem pe tîn&rul Eu­ Pentru acest eveniment, îm­ munca şi să recunoaştem că
cuceririle revoluţionare ale barea Nalalia Pasaliuc, con­ rea lor. de Ia luări de pozi­ ră Istoria patriei, meleaguri­ gen Ghişoiu, învăţător, dind preună cu tovarăşul director multe din lucrurile pe care iniţiative
le deţinem astăzi cunoştin­
poporului, fală de trecutul glo­ trolor de calitate, secre­ ţii la fapte. le hunedorene, cei care şî-au explicaţii elevilor, apoi con­ adjunct, Victor Jacotă, şi to­ ţele din diferite domenii, co­
tribuind cu entuziasm la în­
rios şi prezentul măreţ al pa­ tara comitetului U T.C. sec­ In Încheierea lucrărilor ple­ jertfit viata pentru libertatea fiinţarea Gimnaziului unic varăşul profesor Dumitru Su­ morile spirituale sînt r e z u l t a ­
triei. Fiind bunul ei cel mai ţia mase plastice de la narei a luat cuvtntul tovară­ poporului, pentru făurirea so­ din localitatea Pui. De pe san am lucrat la monografia tul străduinţelor lor. Mese­
de preţ, societatea noastră nu F.C. Orăştie. Pentru că la şul loachim Moga. cietăţii în cere trăim azi. Să băncile acestei instituţii, liceului care a fost deja tri­ riile îndrăgite cînd ating pra­
misă la tipar. Centenarul, a ­
poate dovedi îngăduinţă şl aceste adunări nu participă După ce a apreciat maturi­ cultivam la tineri intens sen­ transformată mai lirziu în ceastă sărbătoare de seamă gul împlinirilor se simt mai
tolerantă fa|â de anumite fi­ conducerile secţiilor şi une­ tatea şi responsabilitatea cu timentul frăţiei dintre poporul şcoală generală de zece ani, din viaţa liceului nostru, va puternic, pc filonul lor s-au
suri din activitatea de forma­ ori nici secretarii organizaţii­ care plenara a dezbătut sar­ român şi naţionalităţile con­ s-au ridicat mulţi tineri care prilejui o caldă şi emoţionan­ clădit rezultate, succese fn produc|le re.ilizîndu-se prin
re şi educare a tineretului, lor de bază de paTtid. cinile ce revin organelor şi locuitoare. al frăţiei cu ţările au devenit oameni apreciaţi tă intilnirc intre elevii dc azi timp. creşterea indicilor de utilizare
de anumite fenomene şl Influ­ — Şcoala este prima care organizaliilor U.T.G. In for­ socialiste, al solidarităţii inter­ la locurile lor de muncă. Du­ şi de ieri, între profesori şi Cei doi profesori, poate, în a turnatelor. In acelaşi timp
ente negative, de anumite ca­ trebuie să dezvolte dragostea marea şi educarea tinerelului, naţionale. Organizaţia U.T.C. pă terminarea facultăţii de cei care s-au instruit pe băn­ ore de linişte, întorc cu du­ toată fonta realizată peste
renţe care nu concordă cu c- fată de muncă — arăta pro­ In transformarea lui revoluţio­ să se manifeste maî hotărît istorie din Cluj, proaspătul cile acestei instituţii. ioşie filele amintirilor. Vor plan s-a fabricat cu cocs e-
tîca clasei muncitoare. fesorul Vîorel Manolescu, se­ nară. vorbitorul s-a oprit pe împotriva concepţiilor înapo­ absolvent vine in Deva, pre­ Astăzi, pentru ca procesul fl umbre de regrete, dar şi conomfsif. Secretarul comife-
In plenară au fost puse în cretarul Comitetului comunal larg asupra îndatoririlor care iate, mistice. împotriva tutu­ dă doi ani la şcoala pedagogi­ instructiv-educativ să se des­ minunatele trăiri, emoţionan­ lulul de partid mai remarca
evidentă o seamă de neajun­ al U.T.C. Orăştioara de Sus, revin în acest sens organi­ ror manifestărilor retrograde. că, apoi, împreună cu soţia, făşoare in cele moi bune con­ tele clipe ale idealurilor îm­ şl faptul că la aceste succese
suri din oclivitatea de forma­ directorul şcolii generale din zaţiilor de partid şi de tine­ Şcoala — în condiţiile cînd activează la Liceul „Deeebal". diţii, din fondurile alocate plinite. au contribuit deopotrivă încăr­
re şi educare a tineretului, durata minimă a Invăţămîntu- Instruirea elevilor, educa­ s-au utilat şi modernizat la­ cători, dozatori, caupcrişti şi
din comportamentul şl modul lui este de 10 ani — reprezin­ rea lor in spiritul zilelor boratoarele dc fizică şi chi- AUGUST1N JULA topilori.
de a gîndi al unor tineri. Mul­ tă, In viziunea partidului nos­ Rezultate deosebite au tost
te ac|iuni întreprinse de or­ tru, principalul factor de edu­ oh(inulc la turnatele de marc
ganizaţiile U.T.G. au avut un caţie, de formare a tinerei ge­ capacitate ale combinatului,
neralii. Şcoala românească, cit şi la celelalte secţii dc
caracter festivist, colaborarea slujitorii ei au, dc fapt, tradi­ furnale ale uzinelor care lac
cu conducerile întreprinderi­ ţii în ce priveşte educaţia pa­ parte din Centrala industrială
lor, şcolilor, cu instituţiile e- triotică şi pentru muncă. Das­ Hunedoara. Tovarăşul Olog
ducationale constituie încă o­ călul era, aşa după cum vârst­ Dublic. inginer şef at sectoru­
biect de discuţie. Spiritul mun­ nicii îşi amintesc cu deose­ lui furnale, a linul să subli­
citoresc, revoluţionar, poziţia bit respect, animatorul vieţii nieze faptul că în urma fina­
fermă, militantă împotriva ma­ cultural-educative a satului, lizării unor măsuri îndreptate
nifestărilor negative nu ca­ punea tot sufletul pentru a-şi spre creşterea productivităţii
racterizează încă pe deplin orienta elevii în viată. agregatelor şi reducerea con-'
aclivitotca unor organe şi ac­ Măsurile luate pentru per­ sumului specific de cocs. pre­
fecţionarea învătămintului, pu­
tivişti ai U.T.G. Sînt tineri ca­ vederile de plan pe cele 9 luni
ternica bază materială creată
re dovedesc indiferentă fată de asigură realmente toate posibi­ au tost depăşite cu peste
cei ce muncesc, îar alţii care lităţile ca şcoala, cadrele di­ 20 000 tone de fontă, *iar con­
nu înţeleg valoarea socială a dactice să desfăşoare o rodni­ sumul specific de cocs a losf
muncii, adevărul elementar că că activitate educativă, să dea redus cu pcslc fi kg pc tona
o societate nu poate trăi şi societăţii un tineret instruit, dc fontă fabricată Prin aceas­
prospera fără producţia de bu­ localitate. Pentru aceasta tre­ ret. de sindicat, întreprinde­ cu largi orizonturi culturale *i ta s-a reuşit ca întreaga can­
nuri materiale. Sînt unii pă- buie ca noi. cadrele didac­ rilor, şcolii, familiei, societă­ profesionale, cu o concepţie titate dc fontă produsă peste
Tinti care spun fiilor lor i „Nu tice, să fim exemple. Adică, ţii Clapa în care am păşit ştiinţifică despre lume şi so­ plan să tic elaborată cu cocs
cum spunea Nicotae lorga : cere din partea noastră, a tu­ economisit.
înveţi, să ştii că te dau la me­ „cînd chemi la muncă să-|i turor, noi eforturi pe linia fo­ cietate, dragoste fată de patrie
serie" I Sînt cadre didactice văd sapa-n mină". losirii la maximum a avanta­ şi partid, fată de muncă — Prin realizările obţinute în
caro consideră că şi-au făcut Am cerut, ca director de jelor şi posibilităţilor pe care un tineret care să se ştie o­ traducerea in viată a iniţiati­
„datoria" dacă ou predat dis­ şcoală, cadrelor didactice să le oferă orînduirea socialistă. rienta şi realiza pe deplin tn vei, se remarcă activitatea co­
ciplinele de specialitate- si că fie prezente pe ogoare in viată. In plenară s-a arătat că lectivelor care deservesc fur­
educalia elevilor este o trea­ timpul muncii volunlar-patrio- De aceea, mai mult ca oriclnd. orientarea şcolară şi profesio­ nalele din secţia 1, turnate­
bă a organizaţiilor de partid lice prestate de elevi. Nu ca astăzi, cînd conducerea pc nală a elevilor a avut mai le dc mare capacitate de la
$i tineret, a dirlgintiloT. Sînt spectalori, ci cu uneltele în baze ştiinţifice a întregii vieţi mult un caracter teoretic, fără In turnatoria dc oţel a U.U.M. Pctroşnni probe unei noi şarje va dovedi calitatea superioara combinatul hunedorean şi de.
la secţia
Uzinei
furnale a
economice şi sociale, cunoaş­
a folosi formele practice
de
conduceri de întreprinderi ca­ mină. Aceasta a constiluit un terea şi aplicarea creatoare a antrenare a elevilor la activi­ a metalului ce va rt transformat fn maşini şl utilaje miniere. Poto: N. GHCNA „Victoria" Călan.
re nu conlucrează cu organi­ important factor educativ şi legilor obiective de făurire a tăţi care să dezvolte dragos­
zaţia U.T.G. cînd e vorba de pentru cei care fac educaţie şi noi orînduiri constituie o con­ tea, interesul şi pasiunea pen­ î MARIN NEACŞU
a lua măsuri împotriva unor pentru elevi. diţie fundamentală a progre­ tru meseriile si profesiunile
cazuTi de abateri Indiscîplina- — Orice timp pierdut este sului societăţii, capătă o im­ sperifire economiei judeţului.
re ale tineretului. Există, de a­ ireversibil în viată — spunea portantă deosebită problemele Să luăm doar un exemplu con­
semenea, tendinţa, la unii ti­ printre altele Ieronim Rusnn. înarmării tuturor oamenilor cludent In această privinţă : RECOLTĂM A
neri, de a se plimba dintr-o directorul Î.E. Deva, preşedin­ muncii, a tineretului în spe- cercurile tehnico-aplieative ou Intanszaiii pentru preşedinţi,
întreprindere în alta. tele comitetului de părinţi la rial, cu principiile fundamen­ fost organizate mai mult In
Participanţii la plenară s-au Liceul „Decobal" Să învăţăm tale ale învăţăturii marxist- domeniul activităţii foto şi a | şefi de fermă şi eie fmgatiă din
oprit cu exigentă asupra n- pe tineri să pretuiască acest leninisle, ale politicii interne attor lamuri cu caracter de di­ CARTOFILOR
cestor stări de lucruri şi ou timp, să-l folosească pentru a şi externe a Partidului Comu­ vertisment. Metalurgia, meca­
dat un ajutor preţios organi­ se instrui cit mai temeinic, nist Român. nica, electronica şi alte ra­ | cooperativele agricole de producţie
zaţiei judeţene a U.T.G. — a se realiza. In fata tineretu­ Programul adoptat de Con­ muri au fost mai puţin repre­
prin criticilc şi propunerile fă­ lui trebuie să vorbim foarte gresul al X-lca deschide clmp zentative în aceste cercuri. lităţile ce le au cooperativele j începind de ta I ianuarie
cute — pentru a-şî îmbunătă­ pregnant despre dragostea de larg activităţii de creare a o- Slabă este şi orientarea pro­ (U rm o re d ln pag./ţ) agricole din ra2n acestor cen­ ; 1971 — aşa cum prevede Ho- dul central, li se acordă o
indemnizaţie lunară din par­
ţi munca de educare marxîst- patrie, dc realizările noastre mutui nou, cu un înalt grad fesională a elevilor din şcolile tre. Cu realizări total nesatis- | lărîrea Consiliului de Miniş- tea statului de 400-500 lei j
leninistă a tineretului mun­ obţinute cu alîla muncă. de cultură, o lemeinică pregă­ din mediul rural Cile cercuri făcăloare se prezintă C.A.P. • tri şi a Consiliului Uniunii
şi
lunar, pentru preşedinţi.
citor şi studios. In mod firesc, — Faptul că unii absolvenţi tire profesională şi o cunoaş­ lucrează practic pe loturile Ciula Mare. Bosorod, Gînlagu, j Naţionale a Cooperativelor de 200-250 lei lunar, penlm
coordonata principală a dezba­ ai şcolilor nu şî-au găsit un tere aprofundată a concepţiei şcolare mai ales în zooteh­ punderea cooperatorilor din Pischinti, Uomos si alte uni­ î Agricole de Producţie — pre- şefii de fermă şi de brigadă.
terilor a constituit-o educaţia loc de muncă, că la unele despre lume şi societate a par­ nie? Poarte puţine. Turdaş şi Polt, care au livrat tăţi, care nu au predat nici | şedlnţilor, şelilor de fermă şi
prin muncă şi pentru muncă, şcoli profesionale nu s-au o­ tidului nostru. In aceste con- Este necesar să ridicăm la la C LP. cantităţi de cartofi cu 15 la sută din prevederile pla­ j de brigadă, pentru răspunde- Anul acesta, 120 dc pre­
încetătenirea spiritului munci­ cupat toate locurile, arată că dilii desprindem — ca o con­ nivelul cerinţelor şi posibili­ 20 şi respectiv 60 la sută moi nului. Intîrzierîle ta achitarea î rea pe care o au în ce prî- şedinţi de cooperative agri­
toresc, revoluţionar în întrea­ orientarea noastră şcolară nu tinuare firească, pe o nouă tăţilor rolul şcolii, cadrelor di­ mari fată dc cele contractate datoriilor la fondul de stal i veşlc organizarea în bune cole. beneficiind de prevede­
ga activitate a organelor şi or­ a avut un suport real — re­ treaptă, a liniei politice elabo- dactice, organizaţiilor de par­ iniţial. Cantitati apreciabile — sînt provocate în unele uni­ i condilium a muncii, exccu- rile acestei hotărîri, au pri­
intre 60—140 tone cartofi —
tid şi de tineret din institu­
ganizaţilor U.T.G. marca profesorul Cornel Stoi­ rale de congresele al IX-Iea ţiile do invălămlnt de toate au livrat şi cooperativele agri­ tăţi datorită rămînerii în urmă j tarea la nivel corespunzător mit indemnizaţii lunare din
cu recoltatul, iar în altele, da­
— Socialismul — a spus, în ca, inspector general al In­ şi al X-lea ale partidului — gradele In formarea şi educa­ cole dîn Sarmizegetusa, Uni­ torită nculilizărli judicioase a | a lucrărilor, respectarea nor- partea stalului a căror va­
loare se ridică, pînă ta 1
cuvîntul său, maistrul otelar spectoratului şcolar judeţean. sensul şi semnificaţia revolu­ rea tinerei generaţii. rea, Peşteana, Densuş mijloacelor proprii dc trans­ î mativelor şi indicaţiilor or­ septembrie a.c., la 463 645
Ştefan Tripşa, Erou al Muncii Toate cadrele noastre di­ ţionară a programului de mă­ De munca de educare a ti­ şi Streisîngiorgiu. Unele din port. In plus, o serie de greu­ : ganelor agricole, aplicarea Ici, iar un număr de apro- 1
Socialiste — nu este un pom dactice, nu numai diriginjii, au suri elaborat de secretarul ge­ neretului, a spus In încheiere unităţile respective şi-au ono­ tăţi sînt provocate şi din cau­ ; măsurilor agrozootehnice in
mare, care dă roade multe, datoria de a cultiva la elevi neral al partidului, tovarăşul tovarăşul loachim Moga, răs­ rat integrat datoriile la fon­ ză că I.T.A. nu pune cu ope­ vederea creşterii producţiei ximalîv 400 şefi de fermă
ori muncim ori nu muncim. înţelegerea că mîna este im­ Nicolae Geauşescu. pund in primul rind organiza­ dul de stat. rativitate la dispoziţia solici­ vegetale şi animate, cit şi în şi de brigadă, indemnizaţii In
El a fost construit cu mari pulsul inteligentei într-o so­ In rîndurile tineretului hu- ţiile de partid. De aceea, (a Sînt însă şi cooperative a­ tanţilor mijloacele de trans­ realizarea obligaţiilor la fon­ sumă totală de 532 000 lei.
eforturi, cu sacrificii chiar de cietate modernă şi de a rea­ nedorean nu sînt probleme de­ toate activităţile organizaţiilor gricole în care au mai rămas port necesare. Ca dovadă, la
către actuala generaţie; nu­ liza o colaborare strînsă cu osebite. dar nici nu trebuie să U.T.C. trebuie să ia parte însemnate suprafeţe ocupate C.A.P. Aurel Vlaicu o can­
mai aşa s-a putut' ajunge la Întreprinderile, familia, orga­ le aşteptăm. Marea majorita­ membrii organelor de partid. cu cartofi nescoşî. Rămînerî în titate de 20 tone cartofi a stat
împlinirile de astăzi şî la cer­ nizaţiile U.T.G. în pregătirea te a tinerelului nostru este De educarea tineretului au da­ urmă se constată Ia C.A.P. zile în şir nepredată la CLP
titudinea de a avea în fată un tineretului pentru viată şi pen­ bun, dotat, receptiv la ceea toria să se ocupe şi sindica­ Clopotiva, Ostrov si Toteştî — Rău este că nici beneficiarii
viitor luminos a) patriei noas­ tru muncă. ce este nou, dornic să se afir­ tele, consiliile populare, toate să amintim doar cîteva unităţi cărora li s-au repartizat car­
tre. Tinerilor, primăvara patri­ — Vouă, tinerilor care a- me din plin şi să răspundă conducerile întreprinderilor şi — unde mai slnt de strîns tu­ tofi nu se prezintă la timp să
berculii de pe cîte 20—30 de
ei, lc revine sarcina de a dez­ veti energie, putere, vă este prin fapte la toate chemările instituţiilor — In esenţă toti hectare. De asemenea, la coo­ îi preia de la furnizori. O ast­ unor utilaje, ce trebuiau asi­
volta mai departe tara. Noua larg deschis de către partid partidului şi statului, devotat cei trei factori de bază edu­ perativele agricole dîn Rapol- fel de situaţie s-a întilnit la gurate de către Centrala căr­
etapă a construcţiei socialis­ drumul către învăţătură, mun­ cu trup şi sullet cauzei so­ caţionali : şcoala, familia, so­ tu Mare şî Deva au mai ră­ C.A P. Romoşet, unde 20 tone (Urmare din pag. 1J bunelui Petroşani, care nu s-a
mului impune însă grăbirea că, viată, viitor — spunea cialismului. Avem un tineret cietatea. mas de recoMat cartofii de pe cartofi nu au fost preluate la preocupat Îndeaproape de li­
ritmului producţiei materiale, Aron Cristea, membru de par­ animat de profunde sentimen­ ★ maî mult de 30 la sută din timp de către staţiunea Geoa- vrarea In timpul optim a unor
qiU’Băi.
o înallă conştiinţă şi pasiune tid din ilegalitate. In trecut te patriotice, do înalte idea­ După adoptarea programului suprafeţele cultivate. Inmagazînarea grabnică a cate, conducerea întreprinderii instalaţii procurate de la di­
pentru muncă — care repre­ noi am fost nevoiţi să ne vin­ luri comuniste. Dar, aşa cum de activităţi privind Îmbună­ O situaţie nesatisfăcătoare întregii recolte de cartofi con­ nu a asigurat o plasare cores­ verşi furnizori.
zintă suprema satisfacţie pen­ dem braţele. Am vrut să mun­ se cunoaşle, tinerii nu au tre­ tăţirea muncii politico-ideolo? se tntîlneş'te şi în privinţa li­ stituie una din sarcinile de punzătoare a fronturilor de Situaţia plannlui de punere
tru un om. Organizaţiile U.T.C., cim pentru a ciştîga o bucată cut prin şcoala aspră a vieţii, gice de educare marxist-leni- vrărilor la fondul de stat. Pî- mare răspundere ce stau în lucru la obiectivele ce aveau în /uncliune a mijloacelor fi­
nistă a tineretului, plenara a
noi toţi trebuie să ovem în de pîine — nu într-o meseTie prin care au trecut generaţiile adresat — dînd glas dragostei nă acum. din cooperativele a­ fa(a organizaţiilor de partid, termene de predare la slîrşitul xe are pentru majoritatea uni­
permanentă în vedere aceste pe alese —. dar adesea pa­ precedente. Ei cunosc chipul fierbinţi, neţărmurite, cu care gricole, deşi s-a strîns produc­ a consiliilor populare, condu­ trimestrului III. Cazuri simila­ tăţilor un curs normal, pe to­
cerinţe în cadrul preocupări­ tronii nu ne-au dat această capitalismului doar din auzite, tineretul hunedorcan încon­ ţia de pc circa 90 la sută din cerilor de unităţi şi tuturor re sint intîlnite şi la Şantie­ tal judeţ sarcina planificata
lor pentru educarea şi forma­ posibilitate. Consider că or­ ori din cele citite. Şi este foar­ joară conducerea partidului — suprafaţa cultivată, nu s-au cooperatorilor. In acest sens se rul nr. 71 C.C.F. Petroşani, pe 9 luni fiind depăşită cu 9,9
rea tineretului. ganizaţiile Lt.T.C., noi tolî. te bine că nu-1 cunosc. Pentru o telegramă Comitetului Cen­ preluat nici 40 la sută din n- impune ca toti factorii vizaţi şantierele Trustului de con­ la sută. Ţinînd seama tă
strucţii şî montaj minier Pe­
Unele organizaţii, unele or­ trebuie să luăm atitudine mun­ aceasta au luptat generaţii la tral al P. C. R., tovarăşului bligatir. să acţioneze cu fermitate In pină la sflrşltul anului au
gane U.T.G. s-au obişnuit însă citorească fată de acei tineri rînd, ca tineretul să fie feri­ NICOLAE CEAUŞESCU. in ca­ Cele 700 si respectiv I 200 vederea finalizării într-un timp troşani, unde conducerile res­ mai rămas doar 3 luni, peri­
pective caută să acopere gra­
oadă In care trebuio puse In
a zice mult, că e mai uşor de care, ducînd o viată parazita­ cit. re se spune, printre altele : lone cartofi livraţi pînă ieri la rit mai scurt posibil a recol­ vele deficiente tn organizarea funcţiune peste 40 la sută din
zis declt de făcut. ră, caută să compromită mi­ Slnt însă anele cazuri izo­ „Trăind şi muncind pe aces­ C.L.F. Orăştie şi Haţeg nu re­ tatului cartofilor, lucrare care lucrului prin modificări dc obiectivele planificate pentru
— Sînt cîteva cauze caro au lioanele de tineri harnici. late de tineri care nu cunosc te străvechi pămlnturi, unde flectă nici pe departe posibi­ nu mai suferă nici o amînnre. ultimă oră aduse planului de acest an, trebuie avută în ve­
făcut ca activitatea noastră de Alt» vorbitori, Intre care şi nu ştiu să pretuiască sa­ s-au zămislit, cu milenii In ur­ investiţii, fiind şi cazuri cînd dere impulsionarea lucrului tn
educaţie să nu se ridice la Octavîan Mircştean. prim-se- crificiile făcute, munca depu­ mă, multiple îndeletniciri de La cooperativa agricolă cilii Spini, recoltarea cartofilor şl din lipsa unei aprovizionări toate compartimentele. De ase­
nivelul exigentelor — arăta cretar al Comitetului munici­ să pentru a ajunge la viata mare folos poporului în păs­ eliberarea toicnului In vederea insftminţArlt griului se des­ corespunzătoare s-a Influenţat
făşoară tntr-on ritm nesattsfăcător. Cooperatoarele Eugenia
loan Comănescu, prim-secre- pal Deva al U.T.G.. Viorcl Va- de astăzi şi nu se înrolează trarea fiinţei sale, în dezvolta­ Tina, Adela Tuza şl Maria Rlposan au nşiepmt flecare cfte negativ mersul lucrărilor. menea, de o mare importantă
vor fi acţiunile
întreprinse
tar al Comitetului municipal siu, maistru furnalist la U.V. cu tot ce au mai bun In e­ rea sa economîco-socială, noi, o zl Întreagă, din cauza lipsei mijloacelor de transport, Organizaţiile de partid de pentru montarea tuturor utila­
pentru a înmagazina prnd ueţla dc cartofi dc pe loturile
Hunedoara al U.T.G, Prima Călan, Maria Cretu. vicepre­ fervescenta activitate de crea­ tinerii plaiurilor hunedorene, repartizate. pe şantiere au un mare rol In jelor şi Instalaţiilor aduse de­
cauză o constituie formalismul şedintă a Comitetului judeţean ţie a clasei muncitoare, a po­ păstrăm vie în inimi mîndria impulsionarea ritmulut de c- ja pe şantiere şî care aşteaptă
în organizarea acţiunilor ca pentru cultură şi educaţie so­ porului. De aceştia trebuie să că sîntem purtătorii pe mai xecuţie Ia toate obiectivele, să producă, precum şi impul­
un scop în sine. nediferentia- cialistă, s-au arătat nemulţu­ ne ocopăm cu stăruinţă, pen­ departe a tot ceea ce strămo­ urmărind totodată cu simţ de sionarea livrării la cele res­
şii noştri au făurit cu mintea
le, practică care a îndepărtat miţi de felul cum este orga­ tru că unii dintre ci evită cu şi cu braţele, că sîntem che­ răspundere modul cum este tante.
pe unii utccîşti de viata de nizat timpul liber al tineretu­ orice preţ munca fizică, pro­ maţi. alături de părinţii şi fra­ gospodărit fiecare material, Bilanţul activităţii de inves­
organizaţie. lui. de faptul că organizaţiile ductivă, din mine, uzine, de ţii noştri, sub conducerea or­ fiecare leu investit. Slnt şî ca­ tiţii In judelui nostru este In
Am neglijat munca de la U.T.C. prezintă puţin pe eroii pe şantiere şi ogoare, trăind ganizaţiilor de partid, să fim zuri. şl de ce să nu recunoaş­ finele celor trei trimestre po­
tînâr la tînăr, de la organiza­ zilelor noastre, pe cei care fă­ pe seama părinţilor. Aseme­ făurari şi stăpîni ai tuturor tem deschis, cînd unele con­ zitiv. Dnr, ma» există încă ti­
ţie la organizaţie, ne-am ocu­ uresc bunurile materiale. Unii nea manifestări sînţ o ruşine, bunurilor materiale şi spiri­ duceri de unităţi nu urmăresc tulari de instituţii, construc­
pat insuficient — şi noi, şi tineri nu sini ajuta\i să cu­ un afront Ia adresa tinerilor tuale ale societăţii. cum se cuvine realizarea lu­ tori care nu au înţeles rolul
biroul comitetului judeţean — noască nici locurile istorice, harnici şi, de aceea, ele tre­ ...înconjuraţi de grija părin­ crărilor în groficele de execu­ pe care îl au în buna dcslă-
de rezolvarea unor probleme nici marile realizări hunedo- buie combătute cu toată tă­ tească pe care ne-o acordă or­ ţie stabilite. Relaţiile dintre surarc a lucrărilor, de a fa­
ale linerotului. In unele or­ rene. ria. Preocuparea fundamenta­ ganizaţia judeţeană de partid, beneficiar şi constructor nu ce ca tn final banii investiţi
ganizaţii U.T.G., combativita­ — Există concepţia, la une­ lă a organelor si organizaţii­ vom face lotul pentru ca tn sînt în toate cazurile cele de slnt să producă cit mai
tea s-a atrofiat, colaborarea cu le organizaţi» U.T.C. — ară­ lor U.T.C. trebuie să fie edu­ munca noastră să triumfe spi­ mai bune, uneori chiar benefi­ repede posibil. De aceea, se
ciarii de investiţii intlucntfnd
conducerile de întreprinderi, ta în cuvinlul său tovarăşul carea tineretului prin muncă ritul clasei muncitoare — cla­ în mod nefavorabil finaliza­ impune ca la nivelul unităţilor
de sindical se rezumă în a ne Miron Gheorghe — că parti­ şi pentra muncă. sa cea maî înaintată a socie­ rea unor lucrări. La Truslut rămase în urmă să fie luale
saluta, a ne înttlni şi mai pu­ ciparea tinerilor în procesul In activitatea organelor s! tăţii noastre contemporane —, de construcţii şi montaj mi­ măsuri urgente, de maximă e-
ţin în a ne conjuga acţiunile. muncii nu este o problemă de organizaţiilor U.T.G., a arătat spiritul muncii, al demnităţii, nier Petroşani, de exemplu, o ficienlă, care să asigure înche­
— Munca de la om la om ideologie, de morală. Ea este în continuare vorbitorul, pro­ al intransigentei revoluţionare ierea acestui an cu un bilanţ
nu s-a încetăţenit în organiza­ o problemă de conştiinţă, pe blemele educării politico-îdeo- promovat de partidul nostru bună parte a lucrărilor sini pozitiv în toate compartimen­
ţiile U.T.G. — .spunea şi Ho- caie organizaţia U.T (2, o poa­ logice ale Uneretalaî trebuie dubită rămase In urmă datorită lipsei tele.