Page 23 - Drumul_socialismului_1971_10

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 210 « VINERI 8 OCTOMBRIE 1971 3

CADE ESTE UTILITATEA STUDIIIOR

FĂCUTE K COMISIILE PERMANENTE?

Organizate pe principalele lată un exemplu. De mai în sine, cl nn mijloa de co-
ramuri şi domenii de activita­ multă vreme, la alimentarea cu noaşlere a realităţii, de a găsi
te ale consiliilor populare, co­ apă a oraşului se înregistrau căile pentru soluţionarea unor
misiile permanente, alcăluile mori pierderi în relele. Era o- probleme de larg interes cetă­
din deputaţi — oameni aleşi bicctul principal aflat tn acel ţenesc. Comisia permanentă
de mosc, puşi să rezolve prin­ moment In atenţia consiliului care se ocupă dc comerţ Şi co­
cipalele probleme ale locali­ popular. Comitetul executiv o operaţie şi-a propus să stu­
tăţilor — constituie pîrghii im­ recomandat comisiei perma­ dieze problema stocurilor sn«
portante de soluţionare a mul­ nente respective să studieze pranormative. Dor de ce era
Se progâtcsc viitoarele cadre pentru Industria minieră. In fotografie: Aspect de Ia ora de matematici a anului III D. de la Liceul Industrial minier Dcvn. tiplelor sarcini pe care orga­ această problemă şl să propu­ nevoie de un asemenea stu­
Foto: V. ONOIU nele statului le au de înfăp­ nă măsuri pentru înlăturarea diu ? Problema este reglemen­
tuit. Scopul lor In angrenajul cauzelor care generează de­ tată de actele normative In
complex al organelor locale fecţiunile existente. Au fost vigoare, iar conducătorii uni­
M A esle, printre altele, de a stu­ antrenaţi numeroşi specialişti, tăţilor comerciale au datoria
dia o seamă de probleme dc s-au consultat zeci şi zeci de să le aplice. In acelaşi timp.
Epopeea muncii ultimilor evului nostru, tipul comu­ interes obştesc şi de a ela­ cetăţeni. Studiul, care a durat Insă, probleme esenţiale ale
ani ne stă mărturie, atit de nistului... DAM S-AR ÎNTOCMI bora propuneri care să ducă mai bine de două luni, a fost activităţii comerciale, cum sînt
proaspătă incă, despre pu­ Creăm o civilizaţie unică, 'm m a la îmbunătăţirea muncii In prezentat comitetului execu­ asigurarea fondului de marfă,
terea de materializare si in­ rosturile noastre capătă în­ sectoarele unde acestea îşi tiv. Fiind Însuşit, s-a trecut buna servire a cumpărători­
ventivitate a constructorilor vestitura valorică a unui desfăşoară activitatea. Ia aplicarea lui. Rezultatul i lor etc., unde se manifestă
acestui timp. Nu de puţine timp unic. Atunci clnd a­ DEVA: Omul orchestră („Pa- Această octivitate, core cu­ debitul pe fiecare foraj a cres­ mulle carenţe, n-au stat în a­
ori răminem uimiţi de alcă­ flăm că la Mintia j-a u inăl- «II COD Al UCENICIEI. lrla“); Fraţii („Arta**); SI­ prinde mii şi mii de deputaţi cut cu 10—20 la sută, ceea ce tenţia comisiei permanente.
tuirile materiale, de sime­ ţat cele mai frutnoase co­ MBRIA: Ora hotârltoare („Mu­ oi consiliilor populare din lo­ pentru oraş înseamnă un ciş- Cum era şi de aşteptat, stu­
tria şi proporţiile acestora, şuri din ţară, şi cele mai reşul') ; HUNEDOARA: Ase­ calităţile de pe Întinsul ţării, tig de apă de 31 litri pe se­ diul n-a dus la nici un rezul­
diul („Slderurgisiul**); O floa­
jixate intr-o perioadă scurtă, semeţe — 220 metri, trebuie Un cod al uceniciei ? Ar M re şl doi grădinari — seriile este o reflectare a politicii cundă. tat i a fost o irosire de forte,
beneficiind de atributele ce­ să aducem cuvintului o o idee. Cite reguli de aur nu lor şi din partea oricui. Iată 1-13 („Constructorul*); cA- partidului şi stalului nostru de Tot această comisie a stu­ o pierdere de timp.
o regulă pe care muncitorii
le mai inalte ale fanteziei nouă valenţă superlativă. Să s-ar consocra atunci, izvorîte vlrstnici o ştiu şi care ar pu­ LAN: Doar un telefon („11 Iu­ Îmbinare a puterii exercitote diat posibilităţile asigurării Ne-am referit succint Ia li­
nie") ; TELIUC:
Doi bărbnfi
creatoare, corelate cu para­ nu ne sfiim de cuvintele din experienţa a milioane de pentru o moarte („Minerul"); de oamenii muncii, prin de­ materialului floricol sădilor nele aspecte ale activitălii co­
metrii de modernitate şi e­ mari, pentru că niciodată tea figura la toc de frunte în PETROŞANI: Sprijinit 1-1 pe putaţi, cu participarea directă pentru zonele verzi ale ora­ misiilor permanente din muni­
ficienţă. Dacă aş reveni de ele nu vor putea fi îndea­ oameni ai muncii care au tre­ eventualul cod al uceniciei. şerif („7 Noiembrie"); Floarea a maselor largi la înfăptuirea şului. In urma acestui studiu cipiul Hunedoara. Concluzia
soarelui („Republica**);
LU-
zeci de ori la Mintia, cred juns de pregnante, pe mă­ cut prin ucenicie sau care au Un alt Erou al Muncii So­ PEN1: Cortul roşu — seriile sarcinilor organelor locale. s-a solulionat problema încăl­ care se desprinde este aceea
că de fiecare dată aş fi im­ sura realului, pe măsura crescut clteva generalii de u- cialiste din Hunedoara, mais­ I-II („Cultural**); LONEA: Se­ Aceste două laturi insepa­ ziri răsadniţelor, a crescut ca­ că In munca unora dintre ele
Santa Vlttorla
presionat intr-un mod ine­ faptelor durate de braţele cenicî I Reguli, metode, legi trul furnaJîst Nicolae Mărcu- cretul de la in viitoare („7 rabile conferă comisiilor per­ pacitatea de producere a flo­ se manifestă Încă multe defi­
(„Minerul4*);
dit, de fiecare dată aş afla oamenilor, de spiritul lor de nescrise, toote Intr-un consens lescu îmi spunea într-o discu­ Noiembrie**); ANINOASA: Al manente ale consiliilor popu­ rilor şi plantelor ornamentale, cienţe. Este necesar ca şi co­
noi elemente arhitectonice devoţiune şi tenacitate. Co- menit sâ-i ofere ucenicului — ţie i grijă de Suzl („Muncllorcsc**); lare un caracter profund de­ care contribuie la înfrumuse­ mitetul executiv al consiliului
acest începător In descifrarea — Organizaţiile noastre de PETRILA: Căpltauul Florlan mocratic; prin studiile pc care ţarea oraşului. popular municipal să sprijine
(„Muncitoresc"); VULCAN: E­
universului profesional — ca- partid au hotărlt să se ocupe liberarea — sorllle 1-U („Mun­ acestea le întreprind se fac cu mal multă eficienţă comi­
Elaborarea studiilor este o
3ea cea mai scurtă şi cea mal în mod special de ucenici în citoresc"); URICANZ: încotro analize ştiinţifice, aprofundate etapă importantă in activita­ siile permanente In elabora­
COLOSUL sigură spre împlinirea perso­ ideea că dacă vrem să aşe­ iembrie"); BARBATENI: Ca­ Intr-un domeniu sau altul de tea comisiilor permanente. A­ rea studiilor, să depună efor­
omule ? — seriile M l („7 No­
nalităţii lui, spre maturizarea
elaborează o
zăm o temelie solidă pentru
activitate, se
turi pentru transpunerea
în
davrul viu — seriile 1-U („6
legerea temelor,
profunzimea
August**); ORAş t i e : Intilnlre
pe care l-o cere viitorul său
care duc, pe de-o parte la so­
tunci trebuie să începem cu
loc de muncă. Aşa cum către viitorul furnalelor noastre, a­ cu o necunoscută („Flacăra**); seamă de propuneri temeinice analizei, modul în care comi­ viaţă a propunerilor făcute.
In felul acesta, studiile făcute
GCOAGIU-BAl: Prea znlc pen­
siile permonente ştiu să-i atra­
ucenic este Îndreptată o gri­ educaţia temeinică a ucenici­ tru un război atit de mare ; luţionarea unor importante gă pe specialişti, pe celătenî Îşi vor dovedi utilitatea, vor
Ne-
HAŢEG: Bătălia de po
probleme ale consiliilor popu­
contribui la îmbunătăţirea ac­
jă specială din partea societă­
lor. Trebuie să-i determinăm
DE LA MINTIA condiţii materiale optime, prin să descopere frumuseţile mun­ rctva — seriile I-II („Popu­ creează deputaţilor posibilita­ la efectuarea studiilor sint tivităţii consiliului popular,
lare, iar pe de altă parte se
ţii socialiste, definită
prin
dolari
lar**); BRAD; 100 de
condiţii principale care des­
pentru şorlf („Steaua roşie");
cii la furnal, să-l învăţăm să
semn
asigurarea unui riguros pro­ glndească cu seriozitate la GURABAJIZA: Marele 1LIA: tea participării active la viaţa chid calea spre înfăptuirea ce­ la perfecţionarea vieţii noas­
albastru („Minerul");
tre sociale.
gram de Invătămlnt, tot aşa la răspunderile ce-i aşteaptă. Dc Trimis extraordinar („Lumi­ obştei. lor propuse. Dar studiile nn
locul de muncă, acolo unde el multe ori — mai spunea el — na"). In cadrul Consiliului popu­ trebuie să constituie un scop VALENTIN MIHAI
In măsură să sensibilizeze losul de la Mintia este un deprinde tainele concrete, pal­ întregul destin al unui ucenic lar al municipiului Hunedoara
retina. Este aceasta o imen­ edificiu de-o armonie şi pabile ale meseriei, ucenicul depinde de felul In care este funcţionează 7 comisii perma­
să bucurie — o astfel de structură aparte. El pare sd este beneficiarul atenţiei pă­ primit, de ceea ce i se înfă­ nente. In cursul acestui an
construcţie nu putea să a­ continue, pe străvechile m e­ rinteşti a cile unui vfrstnic ţişează la primul contact cu ele au efectuat 21 de studii
parţină declt acestui timp leaguri ce-au cunoscut un care Îşi întinde aripa ocroti­ viitoarea lui meserie, In pri­ care se referă la gospodăria
socialist... vestit castru roman, la dis­ toare spre cel menit să-l con­ mele ore, In primele minute. comunală, industria locală,
„A.cşlcri mari, calfe şi zi­ tanţă de aproape două mi­ tinue. Am văzut la Hunedoara, Această primă impresie con­ sistematizare, administraţie lo­ Cîştiguri suplimentare
dari" — cum spune balada, lenii, civilizaţia noastră... pe platforma otelăriei Martin tează mult. Ea i se întipăreş­ cală etc. Cea mai mare parte
au zidit, au privit, şi apoi . Meşteri mari, calfe şi zi- nr. 2, o scenă pe cit de duioa­ te ucenicului In memorie pen­ dintre acestea au fost aplica­
au plecat. O parte din ei se dari‘\.. Ion Cordea, inginer să pe atît de tonică. Ştefan tru totdeauna şi uneori în­ 16,00 Căminul | te şi se concretizează In îm­
află acum la Rogojclu, In şef, fost şef de lot la aceas­ Tripşa, maistru principal şi treaga sa atitudine fată dc 18.50 Lumea copiilor. Daniela bunătăţirea activităţii In sec­ acordate depunătorilor
multe alte nuclee de pro­ tă termocentrală, Mircea Erou al Muncii Socialiste, un meseria respectivă este dicta­ şl Aşchluţâ, dirijorii vre­ toarele de care s-au ocupat
ducţie, sau abia prefigurate. Bogătoiu, maistru confecţii om copleşit de treburi, al că­ tă de părerea pe care şi-o mii; comisiile permanente, în reali­
Fireşte, s-a scris mult de­ metalice, Dorel Malea, se­ rui timp este strict măsurat şi formează la primul contact. 19.10 Publicitate; zarea unor lucrări care Însu­
spre Mintia. Fiecare etapă a cretarul de partid pe între­ Împărţit în procesul elaboră­ 19.20 1991 do seri; mează milioane dc lei. Dar cîş-
devenirii termocentralei a prindere, ini-au vorbit de­ Iată încă o regulă de aur 19,30 Telejurnalul de seară; tigul cel mai mare este sudu­ pe obligaţiuni C.LC.
fost însoţită şi de cuvintul spre constructorii colosului rii otelului, Îşi făcuse totuşi pe core n-ar putea-o omite e­ 20.10 Cronica politică Internă ra puternică ce s-a făcut In­
tipărit. Ce mi se pare insă de la Mintia. Se spune că timp să discute pe un ton pă­ ventualul cod. Ea izvorăşte din de Eugen Mândrie; tre membrii comisiilor perma­
mai puţin relevat de condei sint oameni obişnuiţi. A­ rintesc cu unul dintre proas­ observaţiile atente ale unor 20,25 Muzică populară; nente şi masa cetăţenilor. In Cu prilejul „Săpfâmlnii economiei" — acţiune care se
este tocmai acest transfer ceasta înseamnă că trebuie peţii ucenici. Încerca să des­ oameni cu vechi state de ser­ 20,40 Emisiune de ştiinţă. Chi­ felul acesta, deputaţii dove­ desfăşoară !n perioada 25—31 octombrie — Gasa de eco­
_ de la o alcătuire la alia, să ridicăm cota obişnuitului chidă uşile bine ferecate de viciu In operaţia grea şi de mia In lumea de azi... desc că reprezintă cu adevă­ nomii şt consemnaţiuni va a corda depunătorilor care eco­
de pe un meridian pe altul pe o treaptă ameţitor de emoţie şi timiditate ale sufle­ mare răspundere a creşterii Chimia deceniilor viitoa­ rat interesele oamenilor mun­ nomisesc pe obligaţiuni C.E. C. noi avantaje.
al patriei — al hărniciei oa­ inaltă. Nu, nit cred că aici tului acelui băietandru. 11 şi educării ucenicilor. Dacă re. Personalităţi ştiinţifi­ cii, că în acţiunile pe care ei
Astfel, la tragerea la so r(l a obligaţiunilor C.E.G., din
menilor, al disponibilităţii au lucrat oameni obişnuiţi, chestiona discret presarînd în s-ar întocmi o sumă a aces­ ce din şapte ţări europe­ le întreprind au o perspectivă 31 octombrie a.c., se vor a corda fn plus, în afara clştl-
lor mereu fierbinţi de a zidi constructorii timpului nos­ discuţie ctte un sfat Înţelept, tor observaţii şi s-ar extrage ne vă prezintă In aceas­ clară, precisă, că munca de­
imaginile materiale ale a- tru socialist nu sint nişte cile o regulă a muncii, cîte din ele reguli, purtînd girul tă scară problemele ac­ putaţilor este, Înainte de toa­ gnrilor. obişnuite, INCA 10 CI ŞTIGURI DE CtTE 10 000 LEI
ccstui timp. De jiumele lor oameni obişnuiţi. Aceşti oa­ ceva din multitudinea de lu­ experienţei, şi maturităţii,, la - tuaie şl de perspectivă te, o muncă politică. Comisii­ prECARE, 20 CÎŞTIGURI DE CITE 5 000 LEI FIECARE ŞI
se leagă colosul de la Min­ meni au făurit cu conştiinţa cruri pe care trebuie să le indemîna dascălilor profesio­ ale chimiei; le permanente de aici s-au 100 CÎŞTIGURI DE CITE 2 000 LEI FIECARE.
tia, de numele lor sînt lega­ izbinzii peste veacuri, cu ştie un viitor otelar. De ce nali s-ar afla un instrument 21.20 Film artistic: „Dragostea statornicit ca verigi importan­ In primele zece zile ale fiecărei luni, obligaţiunile C.E.C.
te multe alte construcţii an­ conştiinţa că tot ce ctito­ tocmai maistrul principal făcea preţios gata oricînd să slu­ Iui Serafim Frolov". Pro­ te de legătură cu masele de se procură la valoarea loc nominală de la oricare unita­
terioare, de numele lor se resc astăzi, In acest loc, tre­ acest lucru cînd, ptnă la el. jească drept ghid şi celor care, ducţie a studiourilor so­ oameni ai muncii, mijloace de te a Casei de economii şi con semnaţlunl şl unitate poştală
vor lega alte construcţii im­ buie să învingă negura vre- mai noi In meserie, au şi ei de vietice (după o nuvelă stimulare a iniţiativei creatoo- din (ară.
presionante. Regretul repor­ milor, spre a purta mai de­ mai erau alte şi alte verigi? făcut o ucenicie în meseria de K. Simonov); re. Căci majoritatea studiilor (260)
terului este că nu va putea parte, in beton şi fier, In Poate tocmai pentru că nicio­ 22,3S Şlagăre dansate; pe care acestea le întreprind
să cuprindă şirxtl de nume sticlă şi agregate, vestea a­ dată nu e prea mult, orlcttă de... creştere a ucenicilor. 22.50 Telejurnalul de noapte. au drept punct de plecare pro­
ce-au alcătuit identitatea u­ nilor noştri unici. Cetatea punerile cetăţenilor, prîntr-o
nor echipe bine sudate, de luminii este astăzi un an­ atenlie M s-ar acorda ncenicî- MIHAI CARANFIL consultare maî largă a aces­
dulgheri, de zidari, de beto- samblu de nestemate. Ea tora, se găsesc căile cele mai
nişti. Ştim insă ce impre­ vine să se adauge amplei bl Icitate radio i 17.00 Pentru pa­ muzicale; 14,00 Buletin de ştiri 7 potrivite şl operative de înfăp­
sie au lăsat aceşti oameni polifonii industriale a Hune­ trie; 17.30 Concert de muzică 14.95 Muzică populară: 14.30 Odă tuire a acestor propuneri.
energeticienilor care au pre­ doarei, imbogăţindu-i nim­ § m m £ } populară; 18,00 Orele' serii: 20.00 limbii române (reluare): 15.00 Pentru ca studiile să-şi do­
luat construcţia. Se vorbeş­ bul. Laudă ctitorilor care Tableta de seară; 20,03 Zece me­ Contraste sonore; 15,20 Arii din vedească eficienta, la elabora­
lodii preferate; 20,40 Interpreţi al
au durat acest amfiteatru de opere; 15,40 Rapsozi al muzicii rea lor trebuie să se aibă In
te de curaj, de acele date care cînteculul popular: Marla Lâtă- populare; i6,09 Radiojurnal; 16.15
lumină şi frumuseţi, pe a­ PROGRAMUL I: 0,00-9.3® Mu­ reţu; 20.55 SUlnta la zl; 21.00 Re­ Muzică simfonică; 16,55 Sfatul vedere, In primul rînd. tema­
fac viabilă conştiinţa noas­ zică el actualităţi; 9.30 Memoria vista şlagâreJor; 21,30 Piese pen­
ceste meleaguri străvechi... tru vioară de Krelsler; 21.45 Mu­ medicului; 17,00 Buletin de ştiri; tica abordată. Indiferent a cui
tră socialistă, care aduc în pămlntulul românesc (reluare) ; 17.03 Album de muzică populară; este iniţiativa privind temele
30.00 Buletin de ştiri; îo.os Popas zică populară; 22.00 Radiojurnal; 17.39 Teatru serial; 17,53 Muzică
prim plan tipul de om al ION JUGUl folcloric fn Judeţele Arad şl Ba­ 22.30 Concert de seară; 22.55 Mo­ uşoară; 18.00 Publicitate radio; de studiat — a comitetului e­
cău; 30.30 Melodii de Ieri şl de ment poetic: 23.00 Concert de 18,29 Orfeu — mică enciclopedie xecutiv, a cetăţenilor etc. —
azi; li.oo Buletin de şuri; 11.05 seară (continuare): 24.00 Buletin muzicală; 19,00 Buletin de ştiri;
Ansamblul de cintece şl dansuri de ştiri; 0,03—6,00 Estrada noc­ 19.05 Melodii de estradă; 19.30 E- membrii comisiilor permanente
al Casei de cultură Ivan Vazov turnă. mlslune culturală: 19,50 Noapte trebuie să selecteze propune­
din Sofia; 11,15 Pe teme juridice; PROGRAMUL II: 6.00—8,05 Pro­ bună. copii; 20.00 Seară de ope­ rile care vizează problemele
11.25 Album de piese corale; 12,00
Mica publicitate Cintâ Jacqueline Dulac; 12,10 Re­ gram muzical de dimineaţă; 8.05 ră; 21.40 Muzică din flfme; 22.10 majore, de maximă importan­
22,30
Tot înainte; 0.20 Mici piese sim­
Recital Arthur Schnabel;
cital de operă; 12,30 Melodii popu­ fonice; 9.00 Coruri bărbăteşti; 9,10 Răsfoind ultimele numere ale re­ tă pentru localnici în momen­
PENTRU 24 ORE Soţia, copiii şl nepoţii anun­ lare; 13.00 Radiojurnal; 13.15 A- Opera „Mantia** de Flotow; 0.30 vistelor literare: 22.50 Canţonete;
Vreme schimbătoare, cu ce­ ţă cu adtncâ durere încetarea vanprcmleră cotidiană; 13,27 Cîn- Buletin de ştiri; 9.35 Ansamblul 23.00 Buletin de ştiri; 23.05 Fan­ tul respectiv. In felul acesta,
rul variabil. Vlntul va sufla din vlafă a scumpului lor so|, tecul e pretutindeni; 14.00 Compo­ folcloric „Doina Gorjulul** din tezie pentru plan şl orchestră de
potrivit din nord-veut şl nord. părinte şl bunic, Bera foan. zitorul sâptâmlnll — Sabin Drâ- Tlrgu Jiu; 9.45 Matineu teatral ; Gabriel Faure; 23.45 Cinci lieduri cetăţenii îmbrăţişează propu­
Temperatura minimă va fl cu­ goi; 14,40 Melodii populare; 15,00 11.30 Invitaţie la operetă; 11.33 din ciclul „Poemele luminii** de nerile făcute; din capul focu­
Buletin de ştiri; 15.05 Revista-e-
prinsă inire minus 2 şl 3 gra­ înhumarea are loc In ziua conomlcâ; 15.30 Muzică de estra­ Ştiinţa la 2l; L2.00 Buletin de Msx Elslcovlts; 0.03 Sulta simfo­
de, Inr cea maximă Intre 6 de S octombrie, ora 11,00, la dă; 16,00 Radiojurnal; 16,ÎS Muzi­ Ştiri; 12.03 Avanpremieră coUdla- nică „Scene" de ştefan Nlcules- lui se asigură mobilizarea pen­
şi 11 grade. Există condi|ll lo- cimitirul ortodox Deva. nâ;. 12,15 Cintâ Rodlca Dlma şl cu; Concertul de vară de llde-
cnle de formare a brumei şl că de promenadă; 16,30 Melodii Aurel Gore; 12,30 Muzică uşoară; brando Plzzettl; 0.S5—1.00 Buletin tru Înfăptuirea măsurilor a­
chiar Îngheţ. de Remua Teodoreşcu; 16.50 Pu- 13,00 Radiojurnal; 13,15 Varietăţi de ştiri. doptate.
şi de statura înaltă a jucătoa­ zeazâ o competiţie de fotbal
rei Opriciu- (componentă şi q rezervată copiilor (născuţi in
lotului naţional), care a în­ 1957 şi mai mici), dotată cu
scris 10 coşuri. trofeul „Tudor Paraschiva".
Rămine ca devencele să e­
cheind prima repriză cu 38-35. In Valea Jiului, prima fază
După pouză, gazdele păstrea­ xerseze mai mult aruncările a acestei întreceri a fost or­
la coş şi să fie mai mobile.
Azi, la Charlotte (S.M.A.), începe finala „Cupei Oatis“ ză diferentele de 51-47 (min. ganizată sub forma unui cam­
27), G5-61 (min. 31) pentru
pionat municipal sistem tur­
ca în min. 37 să fie conduse IOAN SIMION neu, tur-retur, cu un număr
cu 76-75 de către oaspeţi. In de şase echipe, respectiv C.S.
S U C C E S T E M S M A N L O R R O M Â N I! continuare Bălan, mult avan­ Jiul Petroşani şi Minerul Lu­
sat, reuşeşte o seamă de ac­ peni cu cîte două echipe, Mi­ PRODUCE Şl LIVREAZĂ
Pentru a doua oară, in istoria „Cupei Da- ani, la Cleveland, de această dată, la Charlot­ ţiuni şi localnicii iau condu­ TENIS DE nerul Vulcan şi Şcoala spor­ © diferite containere şi manete din material
îHs", România s-a calificat în finala challen- te, nu va mai acţiona şi adversarul-teren. Azi, cerea din nou; min. 38 (79-76), tivă Petroşani. plastic
ge-roundului celei mai mari competiţii mon­ miine şi poimline, meciurile se vor disputa In min. 39 era 85-7G pentru ca De curind, această compe­
diale de tenis de cimp, dotată cu ..Salatiera pe teren de zgură, mult mai avantajos pentru In final brădenii să clştige cu tiţie s-a Încheiat şi dreptul $ ambalaje pentru industriile de medicamen­
de a r g i n t Este un succes deosebit al sportu­ jucătorii noştri decit suprafaţa rapidă de la 89-77. MASĂ te şi alimentara
lui românesc, stabilit de cei doi mari tenis- Cleveland. Un motiv in plus de optimism ? De de a participa în etapa a do­ — bunuri de larg consum
ua l-a obţinut echipa de co­
mani — Ion Ţiriac şi Ilie Năstase. ce nu ! ? Dar contăm mai mult pe talentul lui Au evoluai bine: Bălan (a Timp de două zile, sala pii a asociaţiei sportive Mi­
După marea şi, la un moment dat, nespe­ Năstase şi voinţa deosebită a lui Ţiriac. Vo­ înscris 54 puncte), Jula (22) şi — piese de legâturâ din p.v.c dur pentru in­
rata victorie, repurtată pe stadionul „Pinhei- inţă ce a 1ost hotăritoare in calificarea echi­ Năsui de la „Avram lancu". sporturilor Construclorul din nerul Vulcan (instructor Ion stalaţii de apa şi canal
ros“ din Sao Paulo, în linala interzonală cu pei, la meciul final al lui Ţiriac, cu Man­ Arbitrajul prestat de Szabo Hunedoara a găzduit etapa ju­ Brînză), care pe parcursul ® fitinguri pentru instalaţii
Brazilia, iată că primele noastre „rachete“ se darin o, meci decisiv, la scorul 2—2, al fina­ Francisc (Oradea) şi Almăşan deţeană. individual, a campio­ competiţiei a dovedit mal mul­
află din nou in faţa ultimei etape a supremei listei. Vasile (Brad) foarte bun şi natului naţional de tenis de tă seriozitate, prin participa­ $ reductoare de turaţie
competiţii a tenisului de cîmp. Astăzi, la Va cîştiga România challenge-roundul ? Da­ competent. masă, cu participarea doar n rea la toate jocurile, ceea ce (255)
Charlotte, statul Carolina dc Nord, echipa că da, atunci se stabileşte cel mai mare suc­ trei formalii: Constructorul nu au făcut echipele Minerul
României — compusă din Ilie Năstase, Ion Ţi­ ces al sjfortului românesc din toate timpurile. MIHAI SUSAN Hunedoara, Viscoza Lupeni şi
riac, Petre Mărmurcanu şi debutantul Viorel Dacă nu, însăşi performanţa calificării rămine Ş.S. Petroşani. Lupeni şi Jiul Petroşani.
Marcu, condusă de căpitanul (ncjucător), prof. un mare succes. Oricum, un călduros bravo In urma unor jocuri în li­
Ştefan Georgescu — va aloca, din nou, cea lui Ţiriac şi Năstase ! Prestigiul şi perform an­ mitele unei depline sportivi­
mai înaltă treaptă a consacrării — cucerirea ţa lor sint de netăgăduit 1 Să fim, aceste trei tăţi, cele 5 titluri puse In joc
„Salatierei", în meciul cu puternica reprezen­ zile, cu gindul alături de ei. La Charlotte se Rapid Deva—Voinţa au fost clştigate de tenisma- întreprinderea de prospecţiuni şl
tativă a S.U.A., deţinătoarea trofeului. Cu joacă marea carte a sportului românesc. Un nii de la Constructorul, antre­
Stan Smith in frunte, echipa Statelor Unite, grup restrins de compatrioţi, dintre care Năs­ Tg. Mureş 50-84 naţi de Nicolae Suciu. explorări geologice Hunedoara, cu
din care mai fac parte Clark Gracbner, Frank tase şi Jiriac cu deosebire, vor încerca cuce­
Froehling şi Erik Van Dillcn, se anunţă un rirea unui prestigios palmares sportiv româ­ Iată şl cîştigătorii: simplu sediul în Deva, str. Minerului, nr. 2
partener de valoare, de o putere recunoscută. nesc. Succes tenismanilor români in finala Proaspăta promovată In di­ lete — Silvia Foro; simplu
Dar, spre deosebire de precedenta evoluţie a „Cupei Davis“. vizia B, Rapid, a întltnit pe băieţi — Cornel Popovici; ANGAJEAZA URGENT
românilor in challcnge-roundul de acum doi N. STANCJU teren propriu pe cea mai bu­ dublu băieţi — C. Popovici —
nă formaţie din serie, Voinţa Ch. Anastasiu / dublu mixt — Rugbi — Ştiinta Petroşani — © un inginer constructor
Tlrgu Mureş, care n-a suferit C. Popovici — Silvia Foro; Farul Constanta 10-4 (Ştiinta ® un inginer foraj, ambii cu vechime de cel
cele mai bune formaţii din se­
BASCHET diaş se datoresc în mare mă­ rie. trebuie specificat că han­ nici o infrîngere. Jucătoorele dublu fele — Silvia Foro — ocupă locul 5, cu 15 puncte, puţin 3 ani in funcţie, aceste posturi pen­
sură disciplinei tuturor jucători­
oaspe şi în acest joc au do­
Lucia Foro.
lor, ca şi faptului că ei au izbutit dicapul sub panouri (elevii din vedit multă mobilitate şi pre­ I. VLAD la un punct de lider). tru sediul întreprinderii ;
Liceul „ Avram lancu" să se mobilizeze, să lupte cu Mediaş au recuperat mai mult) cizie In aruncarea la cos. De- Baschet — Ştiinta Petroşani O muncitori mineri calificaţi şi necalificaţi,
holărire şi luciditate. In acest « fost suplinit prin - acţiunile vencele au prestat un joc in­ — Olimpia Sibiu 55-49. pentru secţia Veţel.
Brad—Ş.S. Mediaş fel, brădenii au realizat acţi­ personale ale lui Bălan şi Ju- ferior, lipsindu-le orientarea şi Handbal — Ştiinta Petroşani Condiţiile de angajare şi salarizare sînt cele
la. Trebuie să amintim finalul
precizia Ia coş.
89-77 uni frumos chibzuite şi bine jocului, in care tcam-ul bră- Totuşi, dacă localnicele nu FO TB A L — Ştiinta Lovrin 15-14; Uni­ prevăzute de H.C.M. nr. 914/1968, pentru munci­
De îa bun început Irebuie pregătite, care au dereglat dean a dominat copios, mani­ greşeau şi taclic, scorul pu­ versitatea II Timişoara — Jiul tori asigurîndu-se în condiţiile legii şi indemni­
să precizăm că frumoasa com­ mecanismul adversarilor. Cind festând o mai mare clarviziu­ tea fi mai strins. Ele s-au pier­ Petroşani 10-12. Ş.S. Petroşani zaţie de cazare şi spor de şantier
ne.
portare * echipei Liceului „A- spunem aceasta, ne referim la dut, văzînd adversarele mai Trofeul — Ş.S. Reşiţa 8-8. Doritorii se pot adresa la serviciul personal-în-
vrara lancu" Brad, din primul ambele meciuri, in care elevii Evoluţia scorului a fost înalte si mai tehnice si n-au Volei — Corvinul Deva —
meci al aceslui campionat, la profesorului Vladislav Mocanu foiirte echilibrată. In mîn. 7, reuşit să menţină rezultatul văţâmînt de la sediul întreprinderii - telefon
Turda, cu Liceul „Mitnî Vitea­ brădenii conduceau cu 10-6, In slrlns decit pînă la jumătatea „Tudor Paraschiva" Voin(a Sinaia 3-0,* Corvinul 11560, 11561 interior 903. iar muncitorii direct
zul" (79-45), precum şi victo­ nu evoluat Ia un stadiu su­ min. 1G era 30-23 tot pentru reprizei secunde. Oa* petele Hunedoara — Voinic Arad la secţia Veţel.
ria de duminică cu 89-77 asu­ perior. Referitor la partida cu gazde şi apoi, In min. 18, gaz­ au ratat foarte puţin la încer­ Incepînd din acest an, 1-3, Ş.S. Deva — Liceul Si-
pra Şcolii spori ive din Me­ echipa din Mediaş, una dintre dele conduceau cu 34-30 în­ cările Ia coş şi au beneficiat 0.J.E.F.S Hunedoara organl- meria 0-3.