Page 25 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 25
PftSlrrggl tflft TOATE TÂfiltC. UNIŢl'VĂ] Constituirea Consiliului do conducere al
Academiei „Ştefan Gheorghiu" pentru
pregătirea cadrelor de conducere a
activităţii de partid, social—politice,
economice şi administraţiei de stat
In 2ina de 8 octombrie ac., lui c% stagiu dîn Ilegalitate; cent în ştiinţe juridice i Ernst
a avut loc, în prezenta tovară Iovanca Rudenco, membru Breitenstein. redactor-şef ad
şului Nicolae Ceauşescu. se at partidului cu stagiu din Ile junct la 2iarul „Neuer W eg";
cretar general al Partidului galitate; Ileana Răceanu, mem Marian Avram, muncitor Ia
Comunist Român, şedinţa de bru al partidului cu stagiu dîn Uzinele „23 August" Bucuresli;
constituire a Consiliului de ilegalitate; Constanta Crăciun, Magdalcna Cojocaru, munci
conducere al Academiei „Şte membrn al partidului cu toare Ia întreprinderea „Da
fan Gheorghiu" pentru pregă stagiu din ilegalitate i Ofelia cia", Bucureşti t Dumitru Ni-
tirea cadrelor de conducere a Manole, membru al partidu toiu, muncitor la Uîina .Vul
activităţii de partid, social-po- lui cu stagiu din ilegalitate; can". Bucureşti» Constantin
ANUL XXIII. Nr. 5 211 SIMBATA 9 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI litice, economice sî administra Ion Metin. membru a! parti Dumitrache, directorul Uzine
ţiei de stat. organizată pe ba dului cu stagiu din ilegalitate; lor „Grivita Roşie" Bucureşti;
za recentei hotărîri adoptate Miu Dobrescu, membru su Constantin Borgeanu, profesor
de Comitetul Execntiv al GG. pleant al Comitetului Executiv la Academia „Ştefan Gheor
'1 ^ ) al P.C.R. al G.G. al P.G.R., şef de sec ghiu" i Constantin Moisuc,
conferenţiar doctor i Valeriu
Au participat tovarăşii: Pani
I j Niculescu-Mizîl. Gheorqhe Pa ţie ta G.G. al P.G.R.; Ion Gtr- Marinescu, director tehnic la
cei, şef de secţie la C.G. al
I IN MUNCĂ. FAMILIE. SOCIETATE f nă, Miron Constantinescu, Miu vicepreşedinte al Academiei C.E.P E.C.A. ? Mihaî Dumîtres-
I
Constantin
P. C. R.;
Vlad,
|
studii
Ia
de
cu.
director
Dobrescu.
de ştiinţe sociale şl politice
In funcţia de preşedinte al
I f consiliului si rector al Aca director al Institutului pentru C.E P E C A .; Nicolae Teodo-
universitar;
rescu, profesor
} | demiei „Ştefan Gheorghiu", a Stilnte politice şl studiul na Nicolae D|amo, profesor uni
ţiunii ; Emilian Dobrescu. con
versitar; Gheorghe Joita, stu
fost numit tovarăsol
Miron
» CONŞTIINŢĂ SOCIALISTĂ, I \ Constantinescu, membra su silier la C C. al P.C.R. ; Ştefan dent ; Ion Buga, student | E-
Andrei, prim-adjunct de
sef
meric Szabo, student i Euge
pleant al Comitetului Execntiv
*
de secţie la C. C. al P.C.R.;
nia Balog. studentă; Constan
al CC. al P.C.R., preşedinte al
»
Academiei de ştiinţe sociale sî
Lulnd cuvtntul,
sef de secţie la C C. al P.C.R.,
politice i prîm-Ioctiitor al pre Nicolae Ionescu, adjunct de ta Căpătînă. studentă. tovarăşul
I * şedintelui si director al In Ion Şl. Ion, vicepreşedinte Miron Constantinescu a arătat
al Consiliului Economic; Ion
că în munca sa, consiliul va
stitutului pentru pregătirea ca
I » drelor în problemele con Dodu Bălan, vicepreşedinte acţiona pentru realizarea sco
ol Consiliului Culturii şi Edu
social-politice
\ CINSTE, DEMNITA TE, \ ducerii Mocuta ; prorector Şte caţiei Socialiste i Mihai Marti- purilor stabilite de conducerea
de partid sî de stat în privin
fan
al
V Academiei si director al Insti nescu, adjunct al minis ţa formării cadrelor, pentru o
Construc
cit mei strînsă legătură Intre
\ tutului central de pregătire a trului Industriei Gheorghe învâtâmînt, cercelare, munca
ţiilor de Maşini;
cadrelor de conducere din e
\ f conomie $i administraţia de Moldovan, adjunct al minis de partid, producţie, pentru
v | stat — Beiu Jenn; prorector trului agriculturii, industriei îmbunătăţirea planurilor de
alimentare, silviculturii şi a
v O N O A R E ! In depozitul de material lem St decanul facultăţii de zia pelor; Vîrgil Cazacu, prim-ad tnvălămînt, a programelor,
manualelor şi lucrărilor didac
ristică — Nestor Ignat ; pro
\ t nos al Sectorului de exploa rector $1 secretar al comitetu junct al ministrului tnvătămîn- tice, măsuri menite să asigure
tare Dobra se pregăteşte un
T nou lot de lemn destinat di lui de partid — Balaure Flo- tului i Vasile Cliga, adjunct al legarea nemijlocită a Acade
\ Chimiştii de la Oraştie, asemeni tuturor colecti lui fabricii la nivelul nobilelor exigenţe ale socialis i t verşilor beneficiari. rîan; prorector Kopandi A ministrului afacerilor externe; miei „Şlefan Gheorghiu" da
Constantin Antip, general ma
practica socială, de activitatea
Foto: I. SIBIŞAN
lexandru j prorector si direc
\ velor muncitoreşti ale patriei, au îmbrăţişat cu deo mului. In cadrul unei adunări muncitoreşti, convoca tor adjunct al Institutului cen ior, secretar adjunct al Consi comitetelor Judeţene de partid,
I sebita căldură programul elaborat de secretarul ge * lerhla Deva a avut foc tral de pregătire a cadrelor de liului Polilic Superior al Ar a organizaţiilor de partid din
uzine, de Ia sate, din coope
de
matei. si şef al direcţiei
I neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tă la iniţiativa membrilor de partid, uteciştilor, a celor i conducere dîn economie sî propaganda ; Gheorghe Stoica, rativele agricole, dîn toate n-
administraţia de stat — Huli
secretar al C. C. al U.T.G.;
\ pentru educarea comunistă a poporului, au exprimat mai înaintaţi muncitori, colectivul chimiştilor Orâştiei, ta Ervin. In biroul consiliului Gheorghe Petrescu, vicepreşe nî 13111e productive şi culturale
t ferm întreaga lor adeziune la acest măreţ program, în frunte cu comuniştii, s-a angajat să dovedească » Deschiderea au mai fost numiţi tovarăşii ale tării.
In continuare, vorbitorul a
1 hotărîrea de neclintit de a lupta pentru traducerea in muncă, în familie şi societate o înaltă conştiinţă * Băbut Manea — secretar ştiin dinte al Consiliului Central al arătat • .Analizlnd în mod cri
Ionescu,
U.G.S R.;
Stelian
ţific, Ion Niculescu — secre
lui în viaţă. muncitorească, abnegaţie, dăruire şi responsabilitate, cursurilor de lecto tar ştiinţific, precum si tova membru al Comitetului Execu tic activitatea din cadrul aca
j Dînd expresie dorinţei unanime a comuniştilor, I răşii Constantin Popovici, Tu- tiv al U N.C.A.P. ; Cornelia demiei de ştiinţe sociale şi po
a cetor mai înaintaţi muncitori, tehnicieni şi ingineri, onoare, cinste şi demnitate. I rate pentru femei dorel Postolache. Miliaî Anas- Dinescu, secretară a Consiliu litice, vom dezvolta o ctt mal
lui National al Femeilor» Ilie
strînsă colaborare cu Acade
tasescu $1 Ghcorghe Dolgu.
\ organizaţia de partid a Fabricii chimice Orâştie, in FĂCINDU-ŞI CUNOSCUTA OPŢIUNEA COMU Din consiliul Academiei mai Răriulescu, secretar al Comi mia „Ştefan Gheorghiu", ast
sala
cinematografului
fel ca şi pe această linie, in
In
de
partid
tetului municipal
i spiritul dezbaterilor şi al măsurilor stabilite de plena NISTA, HOTARIREA MUNCITOREASCA DE A LUPTA \ „Arta” din Deva au fost inau fac parte tovarăşii : Ştehn Bucureşti ? Gheorghe Marines- dicaţia dumneavoastră, tova
ra lărgită a Comitetului judeţean de partid, A HO- PENTRU RIDICAREA COLECTIVULUI LA CONŞTIINŢA Voicu, redactor $ef !a re cu. secrelar al Comiletului ju
\ gurate ieri cursurile de lecto vista „Lupta de clasă"; Barbu răşe secretar general, de a
TARIT SA INIJIEZE IN ÎNTREPRINDERE O AMPLA AC MARILOR RĂSPUNDERI CE LE REVIN DIN PROGRA rate pentru femei — iniţiativă Zaharescu, reprezentantul C.C. deţean de partid Ilfov; Con dezvolta cooperarea şl cola
ŢIUNE PENTRU ÎNFĂPTUIREA PROGRAMULUI ELA \ «părtinind Comitetului muni al P.CR. la revista „Pro stantin Marinov, secretar al borarea între cercetare Şl In-
\ MUL DE EDUCARE MARXIST-LENINISTA ELABORAT \ cipal Deva al femeilor. blemele păcii sl socialismu Comiletului judeţean de partid vătămtnt, între producţie sl
Acţiunea se înscrie în pro
\ BORAT DE SECRETARUL GENERAL AL P.C.R. Acţiu DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ORGANIZA \ gramul de educare potitico- lui"; Zîna Brîncu, membrn Prahova i Vasile Muşat, secre munca de partid să Te reali
tar al Comitetului judeţean de
zată tn viată. Vom căuta ca
al partidului cu stagiu din Ile
i nea iniţiată de comuniştii de la Orăştîe vîzează des ŢIA DE PARTID A F.C. ORAŞTIE IŞI EXPRIMĂ DORIN j ideologică a membrilor de galitate, profesor consultant partid Argeş f Ion Călinescu, Academia „Ştefan Gheorghiu"
făşurarea unei intense activităţi politico-ideologice şi ŢA CA FIECARE ORGANIZAŢIE DE PARTID, FIECARE partid si a celorlalţi oameni la Academia „Ştefan Gheor- secretar al Comitetului jude să desfăşoare o activitate ctt
cultural-educative, în lumina măsurilor adoptate de ai muncii, iniţială de secreta qhîu" ; Ion Rachmuth. mem ţean de partid Dîmboviţa ; Li mai largă tn viata socîal-polî-
plenara lărgită a Comitetului judeţean de partid, pen COLECTIV MUNCITORESC DIN JUDEŢ SĂ ÎMBRĂŢI rul general al partidului, pri bru al partidului cu stagiu din na Ciobanu, prim-secretar al tîcâ şî culturală a tarii, mlli-
tînri pentru tnfâptuiree pro
Comitetului de partid al secto
ilegalitate, profesor Ia Acade
mită cu satisfacţie şi aplicată
tru ridicarea conştiinţei fiecărui membru al colectivu- ŞEZE INIŢIATIVA. cu convingere de către toate mia „Ştefan Gheorghiu"; Ema- rului 2 Bucuresli i Octavian gramului partidului nostru".
( organizaţiile politice, obşteşti noîl Florescu, consilier Ia Nistor, secretar al Comitetului Vorbitorul a exprimat, în
de partid al sectorului 1 Bucu
» Si profesionale, de către tot» Consiliul de Miniştri, membru reşti ; Marin Enache, secretar numele noului consiliu, anga
jamentul de a depune toate e-
al partidului cu stagiu din ile
» (Alte relatări In pagina a ll-a) oamenii muncii din patria galitate ; Ion Gluvacov, mem nl Comitetului de partid al U- fortnrîle pentru îndeplinirea'
noastră.
» Cursurile de lectorate pen bru al Colegiului Central zînelor .23 August” Bucureşti; sarcinii încredinţate de con
[ tru femeile din Deva — sala de Partid, membru al partidu Ladislau Lorincz, doctor do ducerea partidului.
riate sau casnice — vor aven
o tematică axată pe coordo
natele principale ale progra
Dimensiunile concrete ale efortului depus de fiecare salariat mului de măsuri privind îm Cuvintarea tovarăşului
bunătăţirea activităţii politico-
ideologice si cultural-educatî-
ve, iniţiat de secretarut gene
ral al partidului nostru. Temele NICOLAE CEAUŞESCU
din industria judeţului nostru să fie oglindite în: vor viza: educaţia politlco-
îdeoloqică. educaţia patriotică,
educaţia tn scopul consolidă
rii familiei $1 al creşterii sl e- Cred că aţi citit cu totil ho- de cercelare si de a merge bnie să stea linia politică ge
duefirii copilului, lărqirea ori lărîrea care a fost publicată mai departe, asigurînd legarea nerală a partidului nostru, do
cumentele Congresului al X-
zontului cultural
$i cunoaşteţi deci altt caracte
al femeilor
ambelor activităţi cu viata, cu
Ridicarea la cote superioare a productivităţii muncii etc. La aceste cursuri vor parti de Comitetul Executiv acestei practica. lea si celelalte documente de
rul cit şi obiectivele stabilite
partid care asigură aplicarea
In general formarea cadre
cipa lunar circa 600 de femel-
stat.
perior, de partid si de
gospodine sau salariate — ma noi instituţii de învătămint su lor de conducere social-eco- creatoare a legilor generale
In
ale construcţiei socialiste
tn
nomice trebuie realizată
joritatea optînd pentru temele Organizarea pe această bază i legătură organică cu producţia, condiţiile concrete ale Româ
trn dezvoltarea, amplificarea Petroşani, I.M. Hnnedoara, care vizează creşterea sl edu a Academiei „Ştefan Gheor pentru că nu vom putea pre niei, concepţia materiallst-
ghiu" porneşte de Ia cerinţele
carea copiilor.
• Fiecare salariat ocupat în industrie a bazei tehnice de producţie. U.E L. Haţeg, U.E.L. Petroşani, Ieri după-nmiază, participan asigurării cu cadre de condu găti cadre de conducere pen dialeetîcâ despre lume şî so
Astfel, Combinatul siderurgic Industria cărnii Deva si cere pentru diferite domenii tru economie $1 pentru alte cietate, teoria marxist-leninis-
tele !a cursuri au asistat la
dat peste prevederi în primele trei trimestre Hunedoara a obţinui în prima I.P.V.L.F. Deva, care nu si-au simpozionul cu tema „Contri ale muncii organelor de par sectoare sociale dacă cei ca lă.
Consider că avem un cadru
produse în valoare de 1 109 lei ; jumătate a anului curent, la onorat sarcinile de plan pe buţia femeii-mame la creşte tid, precum şi cu cadre de re vor urma cursurile Acade organizatoric corespunzător - şi.
1 000 lei fonduri fixe, cu 4,32 trimestrul III la acest impor rea si educarea copilului". conducere pentru diferitele miei nu vor ţine o strînsă le
• Faţă de aceeaşi perioadă a anului tre lei mai multe acumulări ca In tant indicator de eficientă, Simpozionul a fost susţinut sectoare ale vietîî economice gătură cu uzinele, dacă nu vor deci, putem să ne exprimăm
cut productivitatea muncii a crescut cu 5,2 la anul precedent. întreprinde ceea ce scoate în evidentă de către Nicoloe Andronache, si de stat. îmbinarea Intr-o participa efectiv la activita convingerea că acest deziderat
va fi tradus în viată tn condi-
rea de prefabricate din beton fără echivoc o slăbire § pre membru supleant al biroului singură academie a acestor la tea de conducere a întreprin
sută ; Bîrcen a înregistrat un spor ocupării care ar fl trebuit să Comitetului iudetean Hune turi de activitate — care s-ar derilor In cadrul procesului de liuni bune, se va transforma
Intr-o realitate a Invătămtn-
părea deosebite — porneşte de
de 98 lei producţie si 55 lei existe si pa această linie îrt doara al P.C.R., redactor şef Ia principiul care guvernează învătămint. Deci, va fl nece tului nostru de partid şi eco-
sar ca In elaborarea progra
beneficii iar „Marmura” Sime unităţile respective. Nereali- al ziarului «Drumul socialis
Unu! dintre cei mai sintetici in „Victoria" Călan, Combinatul ria a realizat acumulări mai zările prezentate la sfîrsitul mului", profesoara Zoe 7.aha- Întreaga activitate din Româ melor de lnvătămînt să găsim nomico-social.
dicatori ai gradului de eficien siderurgic Hunedoara, F.F.A, rîe, preşedinta Comitetului nia, că forţa politică conducă cele mai bune forme care să Nu este. desigur, momentul
ta a muncii este product!vitatea „Viscoza" Lupeni, I.P.H. Deva, mari cu 11,2 lei decît In anul trimestrului IN sint dovezi in municipal Deva al femeilor. toare a societăţii româneşti asigure înfăptuirea acestui să mă opresc acum asupra
precedent.
muncii — ea exprima concret Fabrica de produse refractare contestabile ale organizării este Partidul Comunist Român obiectiv. unor aspecte ale învătămlntu-
cit a produs în medie fiecare Baru, Fabrica chimică Orăstie, Nesatisfăcător este însă fap insuficiente a mnncii si a pro si, deci, In exercitarea aces De altfel, după cum atî re lui de partid. Probabil că ar fi
salariat în perioada supusă a- „Marmura” Simeria etc. tul că, în spatele acestor cifre ducţiei. Ce alte argumente sau In pagina a lll-a tui rol trebuie să asigure şi marcat $î directorii celor do bine să o facem într-un timp
nalizeî, adica consemnează e- Aceste succese atestă fără de ansamblu care oglindesc pregătirea cadrelor necesare uă Institute au o bogată ex nu prea îndepărtat. Avem, de
fortuî depus de fiecare com îndoiala preocuparea, efortu rezultate bune. în multe în justificări s-ar putea aduce tn In scoală să fie create pentru îndrumarea tuturor sec perienţă practică: unul este altfel, o serie de rezultate bu
ponent q! unul colectiv de rile depuse de colectivele de treprinderi mai exislă însem fata realităţii că producţia toarelor de activitate. Pînâ la activist de partid, care a în ne în această privinţă. Cunoaş
urmă, unul din factorii de bază
muncă pentru realizarea sar muncă din aceste unîtăli în nate rezerve nevalorîfîcate. oblinulă nu este proporţiona premise ca la absolvire care asigură înfăptuirea liniei deplinit pînă In momentul de teţi cu totil cum s-a desfă
cinilor de plan pq secţie sau vederea ridicării continue a Documentele prelucrate $1 lă cu numărul de muncitori Elevul so parcur politice generale 11 reprezintă fată funcţia de secretar cu şura! de-a lungul anilor acesl
întreprindere. Bilanţul încheiat productivităţii muncii, cale si centralizate la Direcţia jude cadrele, oamenii; de aci si problemele de propagandă la învălămlnt, rolul său In forma
rea activiştilor de partid; ştim
după 9 luni din acest an ara gură de îndeplinire si depăşi ţeană dc statistică cu ocazia ŞTEF ZEVEDEI gă într-un timp preocuparea Comitetului nos un judeţ — încă nici n-a fost
ta că, pe ansamblul judeţului, re a planului în condiţii de încheierii trimestrului III ara directorul Direcţiei judeţene tru Central de a realiza pre eliberat dîn această muncă — Insa şî minusurile sale, in
clusiv din ullima perioadă. Dc
s-au obţinui rezultate bune în eficientă sporita. Ele dovedesc tă că în toate întreprinderile de statistică cit mai scurt gătirea unitară a cadrelor de iar al doilea, tot un activist aceea va trebui să ne propu
acest domeniu. Planul produc că preocuparea pentru creş industriale au existat condiţii drumul restant conducere — de partid, de stat de partid, a fost şi director nem să organizăm In aşa fel
tivităţii muncii a fost îndepli terea eficientei muncii se con pentru realizarea si depăşirea Deva Si economice — pentru toate de Întreprindere si acum lu aclivitatea Invătămtntului In
nit In proporţie de 100,8 Ia cretizează în sporuri de pro spre adevărata domeniile de activitate. De la crează la Ministerul Industri cit să punem un accent mai
aceste considerente am pornit
sută, fiecare salariat ocupat în ducţie $! acumulări, fără ca planului productivităţii muncii. atunci cînd am hotărî! îmbi ei Construcţiilor de Maşini, mare pe pregătirea studenţilor
industrie dînd peste prevederi societatea să fie obligată să Cu toate acestea, sint uni [Continuare in pog. o 3-a) meserie narea tuluror acestor forme de avtnri dec! un contact direct academiei pentru ca absolven
produse în valoare de I 109 facă eforturi suplimentare pen- tăţi ca Centrala cărbunelui pregătire a cadrelor într-un cu problemele concrete ale e ţii el de mtine să corespundă
lei. Fată de perioada cores- singur organism, tn această conomiei. mai bine cerinţelor noi pe ca
punzătoare a anului precedent, academie. Am tinut ca sî prin aceasta re le pune conducerea de câ-
productivitatea muncii a cres In al doilea rtnd, doresc să să subliniem orientarea nouă Ire partid a întregii activi
cut cu 5,2 la sută. Deosebit subliniez că nu este Întâmplă pe care trebuie să o aibă a- tăţi economico-sociale şi po
de important este faptul că LA RECOLTĂRI Ş l INSAMINŢARI tor faptul că In conducerea tîi învătămîntul de formare a litice dîn tara noastră.
mai mult de 61,5 la sută din de Academiei „Ştefan Gheor cadrelor de conducere penlru Eu as dori să adresez feli
păşirea planulni $î peste 76 ghiu” pentru pregătirea ca activitatea de partid, cit şi cel citări din partea conduceri)
la sută din creşterea produc drelor de conducere a activi pentru formarea cadrelor de noastre de partid întregului
ţiei fată de anul precedent tăţii de partid, social-politice, conducere tn aclivitalea soci- Consiliu. Biroului şl preşedin
al-economică. De asemenea, în
s-au realizat pe seama creşte economice si administraţiei de ce priveşte componenta gene telui, să exprim convingerea
rii productivităţii muncii si ZI DE ZI SE IMPUNE UN RITM stat am numi; pe preşedinte rală a Consiliului am ovul în că măsurile adoptate de Co
numai restul pe seama creşte le Academiei de stiinte sociale vedere necesitatea de a îmbi mitetul Executiv în privinţa
rii numărului de salariaţi. Ex si politice. Se porneşte de la na cunoştinţele teoretice ge invălâmîntulul socîal-politlc sî
primate în cifre absolute, a un alt considerent pe care tl dc formare a cadrelor de con
ceste creşteri arată că numai TOT MAI SUSŢINUT DE MUNCĂ avem în vedere în organiza nerale cu cunoştinţele practi ducere in domeniul activităţii
ce, experienţa mai îndelun-
datorită creşterii randamentu rea întregii activilăti a In- qatâ a cadrelor vechi de par cconomico-socîale se vor ma
lui, eficientei muncii depuse vătămtntului din România — tid si economice cu experien terializa în scurt timp în via
de colectivele din unităţile in sî anume al îmbinării învătă- ţa cadrelor tinere, cu cei care tă. Stnt toate condiţiile pen
dustriale. In 9 luni s-a obţinut toamnei, pentru a pune baze de partid sî consiliile de con mîntului cu cercetarea, cu via lucrează nemijlocit tn pro tru acest lucru şi apreciez că
peste prevederi pe judeţ o 9 Intensificarea recoltării porumbului şi elibera trainice si a asigura obţinerea ducere, urmărindu-se înde ta, cu producţia. ducţie însăşi compoziţia Consiliului
Avlnd tn vedere atît obiec
producţie de 100 milioane lei, rea grabnică a terenului - acţiuni de maximă însem de recolte cit mai bogate In aproape încadrarea acţiunilor tivele Academiei dc stiinte so Desigur, această organizare de conducere garantează în
făptuirea cu succes a politi
iar fată de perioada corespun nătate. anul viitor. în termenele calendaristice ciale cit şi cele ale Academi a conducerii Academiei „Şte cii partidului în acest dome
zătoare a anului precedent In cooperativele agricole stabilite. In atenţia organelor ei „Ştefan Gheorghiu" este fan Gheorghiu" are importan niu. Secretariatul Comitetului
sporul obţinut pc această cale & Transportul şi depozitarea recoltei trebuie să din comuna Hărău, ne spunea comunale de partid sî de stat, necesar să realizăm o strînsă ta ei, dar numni ea nu va re Central, care îndrumă prac
osie de aproape 700 milioane se facă într-un ritm mai susţinut. lovarăsul Sever Voîca. secre a organizaţiilor de partid din unitate între aceste două ac zolva bineînţeles problemele.
lei. Sint doar două cifre care d Toate suprafeţele eliberate trebuie arate, pre tarul comitetului comunal de C.AP. $i a consiliilor de con tivităţi Am considerat că a Depinde de felul cum va fi tic activitatea academiei, tre
buie să acorde mai multă a-
ilustrează importanta şi di partid si primarul comunei, ac- ducere s-a aflat si se află ceastă unitate se poate în organizata activitatea condu tenlie decît plnă acum activi
mensiunile concrete pe care gătite şi însâmînţate de urgenţă. lionîndu-se în lumina sarcini permanent asigurarea unui făptui în bune conditiuni da cerii Academici, de felul cum tăţii acestei institutîi spre a
Ie pot avea eforturile depuse lor si indicaţiilor cuprinse în larg front de lucru pentru că preşedintele ambelor insti vor fi elaborate programele asigura înfăptuirea în cele mal
dc fiecare salariat ta locul de îndeplinirea în cele mai bu To{l factorii chemau să asi scrisoarea adresată de tovară mecanizatori, prin organizarea tute va fl aceeaşi persoană, de lnvătămînt si cum vor fi bune conditiuni a Hotărlrii —
muncă. Ele arată că la nivelul ne conditiuni a sarcinilor din gure succesul lucrărilor agri şul Nicolae Ceauşescu, s-au strîngerii recoltei si eliberării tocmai tinînd seama că în ele transpuse In viată ; depin si vă pot asigura că va face
unei unîtăti teritoriale. cum actuala campanie: strlngerei, cole — tncepind de la orga luat o serie de măsuri politice cu prioritate a terenurilor des tre învătămint şf cercetare de de modul cum se va reali acest lucru. însăşi aceste mă
esle judeţul nostru, eforturi transportul şi depozitarea re nele agricole jude(ene, condu si organizatorice menite să a tinate Insâmîntărilor. Pină trebuie să existe o strtnsă le za Îmbinarea învăfămintului suri constituie o dovadă că
le însumafp pot căpăta dimen coltei, insilozarea furajelor, e cerile unităţilor agricole socia sigure mobilizarea si folosirea acum. la C.A.P. Hărău, Birsâu gătură, aş putea spune, o con cu cercetarea, cu viata şi cu Secretariatul şi-a propus să se
siuni impresionante. liberarea terenurilor, executa liste. specialiştii, brigadierii, luturor forţelor $i mijloacelor si Banpotoc s-a terminat re topire a acestor activităţi. producţia, pentru ca obiective ocupe mai serios de asemenea
Rezultate deosebite. care rea arăturilor, pregătirea palu şefii de echipe si pioă la fie Ia încheierea cu succes a lu coltatul cartofilor si s-a trecut Rezultă de aci si conclu le stabilite de Comiietul Exe probleme holărîtoare — pot
la pregătirea terenului în ve
merită să fie scoase In evi lui germinativ si insămînlarea care ţăran muncilor $1 meca crărilor aqricole din această derea tnsămîntării. Şi in zia că unul din obiectivele cutiv să poată fi înfăptuite In spune — pentru dozvoltorea
dentă pe linia creşterii pro culturilor, constituie o îndato nizator — trebuie să fie an campanie. In fiecare unitate cooperativa noastră, ne infor- principale de viitor ale Aca condiţiile cele mai bune. activităţii noastre.
ductivităţii muncii în perioada rire de mare răspundere pa- gajaţi cu toate forţele si ca lucrările de sezon se desfăşoa demiei „Ştefan Gheorghiu" La baza întocmirii progra încă o dată, tovarăşi, vă fe
scursă de la începutul anului, Irîolică si cetăţenească pentru pacitatea în lupta pentru ră pe baza programelor comu este de a lega strîns proce melor si a întregii activităţi licit şi vă urez succes în ac-'
au oblinnt I.M. Barza, Uzina loti lucră lorii ogoarelor. strfngerea rodului bogat al ne întocmite de organizaţiile (Continuare to pag. • 3-a) sul ide lnvătămînt cu munca de Invălămlnl si cercetare tre- ti vitatea dumneavoastră l