Page 28 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 28
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 211 • SIMBATA 9 OCTOMBRIE 1971
eh
In editura „Kobunsha"
Lucrările Adunării procesul de modernizare n din Tientsin. Aceştia au să din Tokio a apăruf volumul:
SOFIA. — In R.P. Bulgaria,
pat un canal lung de 63 ki
căilor ferate' se allă in plină lometri, lat de 500 de metri
desfăşurare. Lucrările vizea şi adine de 8 metri, pe ca
ză îmbunătăţirea Iralicului re l-au denumit in mod sim
s«r| pe principalele magistrale fe bolic „Noul riu Yungting", NICQLAE CEAUSESCU
Generale a O.N.U. roviare ale ţării, moderniza
rea nodurilor şi staţiilor de
cale ferată. Sn legălură direc 1
tă cu trecerea la tracţiunea PRAGA. — Premiul speci
NEW YORK 8 (Agerpres). sud. „Coreenii singuri trebuie electrică şi Diesel. In perioa al al Academiei de ştiinţă din „0 politică de pace şi colaborare
— Vorbind în cadrul dezba să-şi rezolve problemele lor", da 1971-1975. pentru realiza Republica Socialistă Ceho
terilor din Adunarea Genera a spus vorbitorul. rea lucrărilor de moderniza- slovacă, ce se acordă pentru internaţională”
lă a O.N.U., reprezentantul Li In cuvlntul său, reprezen
beriei, Rudolf Grimes, s a o tantul Ngii Zeelande, Richard
cupat de situaţia din sudul Muldoon, a exprimat speranţa TOKIO 8. — Coresponden sint o recunoaştere a merite
Africii, eondamnlnd atrocităţi că Franţa nu va decide să e tul Agerpres, Florea Tulii, lor sale excepţionale, a inteli
le comise de regimul de la fectueze o nouă serie de ex transmite: Editura .Kobunsha" genţei şl energiei creatoare pe
Pretoria împotriva populaţiei perienţe nucleare în Pacificul VESTI DIN din Tokio a scos recent de care le dedică poporului său.
de culoare şl politica acestuia de sud. Ca multe alte (Ari, Polonia 6e prcocupA Lot mai mult ile noul sub tipar volumul „O POLITI Ideilor nobile ale progresului
în Namibia. ★ sistem de transport bazat pe folosirea containerelor, mijlocul Ideal CA DE PACE ŞI COLABORA şl păcii".
de a reduce In minimum timpul de Încărcare şl descărcare a va
Reprezentantul Irakului, Ta- Ministrul de externe al Re selor, trenurilor, camioanelor etc. TARILE SOCIALISTE RE INTERNAŢIONALA**, cu Cititorului Japonez If sini
lib El-Shibib, a consacrat cea publicii Nicaragua, Lorcnzo In fotografic: „Loncer“ — un nou vehicul autopropulsat folo prinzând o culegere dc texte prezentate ample extrase din
mai mare parte a discursului Guerrero, a declarat că tara sit Io manlpularcn containerelor, tn portul Gdynla. din cuvlolârile. articolele asemenea documente funda
său situQtiei din Orientul A sa preconizează construirea u şt interviurile tovarăşului mentale ca rapoartele la Con
propiat. insistlnd asupra în nui canal Intre Atlantic şi Pa NICOLAE CEAUŞESCU, pre gresele al JX-lea şl al X-lea
călcării drepturilor populaţiei cific şi a cerut concursul Na re au fost alocate sume in contribuţie valoroasă la re cedată de o amplă pre ale P.C.R.. raportul asupra pro
palestiniene. El s-a pronunţat ţiunilor Unite In această pri V IE T N A M U L DE SUD zolvarea unor importante pro zentare biografică a secre iectului de Constituţie a Repu
pentru restabilirea drepturilor vinţă. El a salutat ideea u valoare dc o jumătate de mi tarului general al Parti blicii Socialiste România, cu-
Republicii Populare Chineze nei conferinţe penlru securi liard dc leva. Se prevede ca, bleme practice ale producţiei, dului Comunist Român, pre vîntarca la sesiunea jubiliară
la O.N.U. si a combătut teoria tatea europeană şi a opinat ® Forţele patriotice au provocat mari pierderi in acest cincinal, tracţiunea a fost decernai Institutului şedintele Consiliului dc Stal consacrată celei de-a XXV-a
celor „două Chine". Vorbito că problemele securităţii ar electrică să fie extinsă pe de polimeri din Bratislava. al Republicii Socialiste Româ aniversări a eliberării Româ
rul a sprijinit, de asemenea, trebui să fie examinate, dc n- trupelor intervenţioniste 500 de kilometri de cale le- Faptul nu a surprins deoa nia. niei. articolele „Rolul condu
propunerea privind convoca semenea, pe planul întregii co rată. rece, deşi fiinţează de numai In nota adresată cititorilor cător al partidului tn etapa de-
rea unei conferinţe generale munităţi internaţionale. SAIGON 8 (Agerpres). — pozite ale inamicului. Artile * doi ani. această instituţie s-a japonezi, editorul relevă pro săvirşiru construcţiei socialis
penlru dezarmare. Forţele patriotice din Vietna ria antiaeriană a forţelor pa impus rapid in viata ştiinţi gresele României din nil imul te" şi „România şi securitatea
mul de sud au provocat. In
Lutnd cuvlntul în continua Ministrul de externe al Su ultimele săptămlni, mari pier triotice a dobori! 26 de avioa PEKIN. — Oamenii muncii fică a tării. In mod cu totul sfert de secol, perioadă in europeană". Selecţia olerâ po
re. reprezentantul Ruandel, Fi danului, Mansour Khalid, a deri trupelor intervenţioniste ne inamice, iar artileria de din provincia Hopei au ter aparte, activitatea lui a re care „această (ară s-a aliat sibilitatea cunoaşterii, tn mo
dele Nkundabagenzi, s-a pro denunţat regimurile rasiste clmp a scufundat două nave minat lucrările de amenajare ţinui atenţia la Congresul continuu sub semnul deveni dul cel mai autentic, a concep
nunţat pentru încetarea răz din Africa de Sud şi Rhodesia. americane şi celor ale regi militare duşmane. a sistemului hidroenergetic mondial pentru transforma rii şi autodepăşirii". a cunos ţiei şi opţiunilor Partidului
boiului din Vietnam şi pentru Vorbitorul a cerut, pe de al mului saigonez. După cura in Luptătorii forţelor de eli de pe rîul Haiho care asigu rea polimerilor, desfăşurat în cut o dezvoltare complexă, Comunist Român şl ale stalu
reducerea încordării In Orien tă parte, ca nici un fel de formează agenţia de presă „E berare au mai capturat, în in ră o mai bună alimentare cu vara acestui an in capitala multilaterală, evidcnţiindu-sc, lui noslru în cele mai arzătoa
tul Apropiat. El a salutat con manevre procedurale să nu liberarea”, In intervalul 25 au tervalul amintit, 300 de piese apă a acestei regiuni. Noul Slovaciei. Cei aproape 100 de totodată, pe plan extern prin re probleme ale contempora
tactele stabilite Intre organi împiedice restabilirea dreptu gust — 25 septembrie nu fost de armament de diferite ti sistem a necesitat drenaren a specialişti, veniţi din 35 de „luările sale de poziţie ener neităţii : raportul dc forţe pe
zaţiile de Crace Roşte din rilor legitime ale R.P. Chineze nimicite, numai in regiunile puri, 9 stafii de radio şi o ma aproximativ 85 000 de ‘kilo ţări ale lumii, intre care şi gice şi constructive Sn prin plan mondial ; rolul naţiunii
in lumea modernă ; internaţio
centrate ale Vietnamului de
R.P.D. Coreeană ţi Coreea de la O.N.U, re cantitate de echipament mi metri pâlrali de teren. România, au înregistrat cu cipalele probleme internaţio nalismul socialist şi dezvolta
sud. efective totelizînd 4 520 litar. A fost distrus un marc interes roadele unor cerce nale''. .De loatc aceste trans
de soldali si ofiţeri inamici. număr de lagăre de concen Lucrările au fost realizate tări îndrăzneţe întreprinse in formări spectaculoase — re rea mişcării comuniste şl mun
Intre care 396 americani. Tot trare saigoneze, precum şi un cu participarea a 350 000 de ultimul timp în domenii din marcă editorul — este legat citoreşti. a frontului demoerat-
odată, pierderi grele au sule- echipe de muncitori din pro tre cele mai moderne nle indisolubil numele preşedinte rcvoluţionar. antiimperiaiist ;
rit. In urraa atacurilor patri- număr însemnat de puncte de vincia Hopei, din Pekin şi chimiei. lui Nicolae Ceauşescu". extinderea şl intensificarea co
laborării dintre toate ţările, in
încheierea lucrărilor celei olilor, si nuraeioase detaşa sprijin ale lorlelor america- In prima parte a volumului, diferent dc orinduirea socială,
mente ale aşa-nuraitelor „gărzi no-saigoneze. intitulată sugestiv „In mij pe baza principiilor dreptului
de-a 9-a sesiuni a Adunării Federale civile" saigoneze. locul poporului". traducăto internaţional; securitatea, dez
In perioada menţionată, for
rul textelor şi îngrijitorul e
publicist
a R. S. Cehoslovace ţele patriotice sud-vjetnameze difici. cunoscutul punctează armarea. renunţarea la folosi
rea torţei şi la ameninţarea cu
Goithi
Kusano.
au distrus peste 200 de auto
camioane militare, 57 de trans principalele momente din via forţa ; perspectivele păcii şi
progresului.
portoare blindate şi 8 piese de ta şi activitatea tovarăşului
PRAGA 8 (Agerpres). — Vi ritoare la majorarea unor ca Nicolae Ceauşescu. Se evocă, In încheiere, sînt reproduse
neri s-aii încheiat la Praqa tegorii de pensii şi la acorda artilerie. Patrioţii au aruncat, rind pe rind. anii copilăriei, principalele capitole din cu-
lucrările celei de-a 9-a sesi rea de înlesniri materiale totodată, In aer cinci eşaloa ucenicia, primii paşi în miş vîntarea ţinută de preşedinte
uni a Adunării Federale a mamelor după naşterea ce ne militare şi o statie de ra carea muncitorească revoluţio le Consiliului dc Stat Sn ca
dar şi au provocat explozia
R.S. Cehoslovace, anunţă a- lui de-nl doilea copil, legea nară. participarea activă la drul Adunării Generale a
gentia GTK. unui număr de 55 000 de bom lupta antifascistă, penlru răs O.N.U. la a 25-a sesiune jubi
privind apărarea secretului de be şi obuze din diferite de- liară a accsleia. din expunerea
Participanţii la sesiune au turnarea dictaturii anlonescie-
aprobat legea privind planul stat, legea referitoare la in ne şi inloarccrea armelor îm tăcută cu prilejul sărbătoririi
Partidului
semicentenarului
de stat al dezvoltării econo stituirea controlului obştesc, potriva coaliţiei hitleristc, la
înfăptuirea adîncilor prefaceri Comunist Român. precum
miei naţionale a RS.C. In pe precum şi alte legi cu carac Convorbirile britano - din perioada construcţiei so şi interviul acordat ziarului
rioada 1971-1975, legea refe ter economic. cialiste. Autorul subliniază japonez „Yomiuri Shimbun",
irlandeze au contribuţia creatoare a tova la I ianuarie 1970. Un grupaj
dc (olografii întregeşte, prin
răşului Nicolae Ceauşescu 1.1
elaborarea politicii interne şi imagini reprezentative, mesa
luat sfîrşit externe a partidului şi stalu jul căr(ii.
Atmosferă 9 Efectivul trupelor lui nostru. la promovarea ciată ca o nouă confirmare a in
Apariţia volumului este apre
noului şi dinamizarea activi
britanice staţionate tăţii in toate sectoarele vieţii teresului Inrq manifestai dc o
pinia publica
încordată în Uruguay in Ulster a sporit socialo. ..Investit cu cele mai iată de politica internă şi ex
internaţională
înalte răspunderi în partid şi
în stat — scrie Goichi Kusa ternă a României socialiste,
no —. Ceauşescu are posibili faţă de personalitalca tovară
MONTEVIDEO 8 (Agerpres). SindicateTe lucrătorilor din LONDRA 8 (Aqerpies) — tatea de a-şi pune in valoare şului Nicolae Ceauşescu. In a-
— Cu mai puţin de două luni presă au chemat la o grevă Convorbirile dintre premierul puternica sa personalitate, slu- celaşî timp. recentul eveniment
înaintea alegerilor generale, In semn de protest împotriva britanic Edward Heath şi pri R. F. A GF.RMAX'IRI. — In fotografic : Lucrări la Centrul olimpic «lin Kicl-SchilUscc, clădirea jindu-şi cu pasiune şi talent editorial se insrrie ca o con
în Uruguay domneşte o situa suspendării, la 29 septembrie mul ministru al Irlandei de motlernA, ierasaiA, care va găzdui ziariştii şi nl(i oaspeţi. La dreapta clădirii va fi deschis un res patria. Popularitatea şi simpa tribuţie preţioasă la cauza cu
ţie încordată ca urmare a re a apariţiei ziarului „La Idea", Nord, Brian Faulkner, consa taurant. Totul trebuie sA fie gaia pentru Jocurile Olimpice din 1972. tia dc care se bucură, aţii in noaşterii şi prieteniei între po
crudescenţei activităţii gru publicaţie a coaliţiei forţelor crate examinării situaţiei din ţara sa. cit şi peste hotare. poarele Japoniei şi României.
purilor extremiste de dreapta de stînga „Frente Amplio", Ulster si cererii de a dislo
şi a înăspririi măsurilor re care şi-a desemnat candidaţii ca noi trupe engleze In a
presive instituite de guvern In proprii la viitoarele alegeri. ceastă provincie, au luat sfir-
cadrul „stării de urgentă" de Intr-un comunicat al Comite şit joi seara. Intr-un comuni tei târî, Venkata Varahagîri mera Deputaţilor cu 213 de nobe, va face, tnccpind cu
cretate ca răspuns la răpiri tului de coordonare sindicală cat dat publicităţii se preci Giri, anunţă agenţia Taniug. voturi, contra 170 şi 3 abţi 25 octombrie, o vizită dc o
le efectuate de organizaţia se cere eliberarea deţinuţilor zează că guvernul Marii Bri neri. Senatul aprobase acest săptămînă în R.P. Chineză şl
clandestină „Tupamaros". In politici $1 a persoanelor ares tanii va trimite, In urmâton- LONDRA. — Potrivit unui proiect in luna august. R.P.D. Coreeană, anunţă co
cidentele provocate de gru tate în urma instituirii mă rele zile, alte trei batalioane, raport publicat dc Confede Fală de vechiul sistem fis respondentul agenţiei France
puri ale elementelor de dreap surilor de urgentă. In Irlanda de Nord, sporind, raţia Industriilor brifanice, cal, care cuprindea peste 40 Presse la Tokio.
ta In incinta Universităţii din In această atmosferă încăr astfel, efectivul trupelor en 67 Ia sută din firmele şl de impozite indirecte şi di
Montevideo au determinat au cată. se semnalează o scrie de gleze staţionate în Ulster In companiile engleze nu lu recte. cu caracter nalional TOKIO. — La o conferin
torităţile să suspende miercuri, atacuri ale forţelor de dreap aproape 14 000 de militari. Co crează fn prezent cu întrea sau local, noul sistem numă ţă dc presă, organizată de
pentru o perioadă nedelermi- ta asupra militanţilor si se municatul precizează că ccî ga lor capacitate de produc ră doar 6 tipuri de impozite. Clubul corespondenţilor stră „R e c u n o ş tin ţa **
nală, cursurile In numeroase diilor lui „Frente Amplio". doi premieri au consimţit să ţie. iar alte 78 ta sută din Noul sistem fiscal italian ini acreditaţi în capitala ni
instituţii de Invătămint din După cum informează aqcntîa depună toate eforturile pen ALGER. — Preşedintele companii aşteaptă fn urmă va intra in vigoare începind ponă. Kogoro U cm ura, pre Un medic parizian, spe
capitală. Activitatea In scoli Prensa Latina, în capitala u- tru o combate recrudescenta Consiliului de Miniştri al toarele luni o reducere a de anul viilor. şedintele Keidanrcn-ului (Fe cial ist in O.R.L., şi-a tratai
a fost, practic, paralizată tn ruguayanâ se consideră că violentelor din Irlanda de U.R S.S.. Alexci Kosighin, producţiei, provocată de scă deraţia organizaţiilor econo cu multă abnegaţie, timp
întreaga tară. după holărîren Nord. şl-a încheiat vineri vizita o- derea cererii. Numărul fir PEKIN — Agenţia China mice japoneze), a declarai că de doi ani de zile. gazda
Dalele oficiale, citate de a-
profesorilor si a consiliilor de „activitatea teroristă a cercu qentia Reuter, arată că din iicialâ în Algeria, plccind în melor care inlcn(ionenză Nouă anunţă ca in urma „există semne bune în ceea care suferea de surzenie.
Duf)ă rcuşild tratamentu
conducere de a declara o gre rilor de extremă dreaptă ur 1909, in cursul incidentelor ca Maroc — inlormează agenţia să-şi reducă personalul de consultărilor intre guverne ce priveşte promovarea lui, gazda a dat dovadă dc
le R.P. Chineze şi Tunisiei
vă de protest împotriva aces măreşte să tulbure climatul re au avut loc in diferite re TASS. La încheierea vizitei, vine tot mai mare, arată ra Şt pe baza dorinţei comune schimburilor comerciale cu cca mai neagră nerecunoş
portul.
ţările socialiste". In context,
tei măsuri şi pentru sporirea electoral si să pregătească te giuni ale Irlandei de Nord au Alexei Kosighin şi preşedin a celor două pâr(i de a dez el a apreciat că diferenţa tinţa. Ea s-a adresat auto
tele Hounri Boumediene, au
alocaţiilor necesare invălă- renul pentru o eventuală lovi fost ucise 11C persoane, in ROMA. — Proiectul legii volta relaţii priefoneşli. gu rităţilor, cerind evacuarea
mlntului. tură de stat". tre care 26 de militari. semnat o declaraţie comună vernul R.P. Chineze a liolă- dc sistem social-economic, din locuinţă a medicului
sovielo-algerianâ privind reforma sistemului dintre Japonia şi ţările socia in cauză. Motivul: medicul
fiscal ifallan, aliat in dezba rît reluarea activităţii amba face prea mult zgomot a
sadei sale din Tunis. Un am
liste nu constituie un impe
tere de aproape 10 ani şi
BELGRAD. — Preşedintele care a constituit un punct basador a) R.P. Chineze va diment tn colea dezvoltării tunci cind se află... acasă /
Instituirea unor măsuri excepţionale de se R.S.F Iugoslavia. Iosip Broz important, aii! al programu (i trimis la Tunis, menţio înlr-un mod constructiv, pe
Tilo, va face intre 17 şi 20
octombrie a.c. o vizită de lui aciuatului guvern, cit şi nează agenţia China Nouă. baza înţelegerii reciproce, q t Doua provincii din
curitate în numeroase localităţi columbiene stat prietenească in India, la al celor precedente, a lost TOKIO — Primarul ora comerţului japonez cu aces
Invitaţia preşedintelui aces aprobat joi definitiv de Ca şului Tokio. Ryokîchi Mi- te state. Italia calamitate
BOGOTA 8 (Agerpres). — pentru a opera cercetări în cu acliunile provocatoare c 11 din cauza ploilor
In copitala columbian*) şi In vedereo descoperirii autorilor scopul dc a crea o stare dc torenţiale
numeroase alte Jocalilăti din atentatului, care, după ce au tensiune in tară. Agenţia OTTAWA. — Delegaţia canadiană la sesiunea Adunării
NAŢIUNILE UNITE. — Adunarea Generală a voia! joi
(ară au fost instituite joi mă deschis foc de armă automa France Presse remarcă resen Generale a Naţiunilor Unite va vota fn favoarea proiectului in favoarea admiterii sultanatului Oman in Organizaţia Na
suri excepţionale de securita tă asupra maşinii In care sc timentul stîrniţ de acest aten dc rezoluţie intitulat „Restabilirea drepturilor legitime ale Sute dc familii au rămas I
te, ca urmare a unui atentat alia Tovar, rănindu-l grav, au tat în rîndurile armatei şi o Republicii Populare Chineze la O.N.U., a declarat ministrul ţiunilor Unite. Omanul devine, asiicl. cel de-al 131-lea mem fără adăpost, numeroase
eşuat din partea unor necu- reuşit să dispară de la locul activizare a liderilor militari de externe Milchell Sharp, in Camera Comunelor a Canadei. bru al O.N.U. La actuala sesiune a Adunării Generale au şosele au fost avariate, iar
nosculî asupra generalului Al- crimei. Elicoptere militare sur de dreapta, adepţi aî unei „li El a precizat că delegaţia ţârii sale va vota împotriva orică fost admise tn O.N.U. palru noi state — Bahrein, Qatar, Bhu- culturile agricole au avut
varo Valencia Tovar, direc volează neîntrerupt capitala, nii dure“ In politica internă a rei moţiuni contrare acestui proiect dc rezoluţie. tan şi Oman. de suferit din cauza ploilor
toren(ialc care au căzut tn
torul Şcolii militare din Bo comunîeînd cu unităţile de guvernului condus de pre ultimele zile în numeroase
gota. Măsurile au fost hotărt- cercetare. Pină In prezent, nu şedintele Misae) Pastrana. localităţi din provinciile si
te la o reuniune de urgentă au fost operate arestări în ciliene Agrigento şi Calta- «
a guvernului cu participarea rîndul unor persoane ce ar nissetta. Potrivit unor cal- 1
liderilor militari, prezidată de putea fi implicate în acest a- culc preliminare, pagubele \
preşedintele lăriî, Misnel Pas- lentat După cum informează Duminică. Sn întreaga Aus venitului naţional, o reparti provocate de această cala
trana. agenţia Prensa Latina, la Bo trie se vor desfăşura alegeri AUSTRIA: 01N NOU ALEGERI zare a poverii fiscale în fa mitate naturală sc ridică la
Unităli militare şi de poli gota se apreciază că atenta pentru Parlamentul federal, voarea muncitorilor şi salari 20 miliarde lire.
[n competiţia pentru voturi aţilor.
tie au fost scoase In stradă tul trebuie pus In legătură \ .
le celor 4 984 440 alegători Asupra rezultatelor con
sc allă patru partide : Parti fruntării electorale de dumi | C ercetări ştiin ţifice }
dul socialist, Partidul popu- preşedinte al ţârii al lui Franz care i-ar aduce-o viitorul. vor pune capăt acestei situ nică, observatorii politici nu
list, Partidul liberat şi Par Jonas. Realegerea lui Jonas In cele 15 luni dc guverna aţii neclare. se hazardează In prono 1 in O ce a n u / Atlantic
tidul comunist. n infirmat şi ea o tradiţie, re a Partidului socialist, mul Campania electorală sa sticuri. Deşi scopul principal \
Din martie 1970 pînă acum deoarece pînă atunci se cre te probleme interne au ră desfăşurat pe trei teme prin al Partidului socialist, care \ In partea de nord a O- \
Austria n trecut prin două dea că electoratul austriac mas nerczolvale. Socialiştii cipale : creşterea preţurilor, a hotărit organizarea de a- l ccanului Atlantic şi-au tn- i
campanii electorale care au preferă ca funcţiile de can reforma armatei şi cerinţele legcri Înainte dc termen, es / ceput activitatea, în cadrul <
răsturnat unele tradiţii po celar şi de preşedinte să fie sindicatelor de naţionalizare te cucerirea majorităţii par ' programului International 1
litice. Astfel, la aleqerile le- exercitate de persoane apor- a unor ramuri industriale. lamentare şi, prin aceasta, I Experimentul polar", na- ţ
qislalive de anul trecut, pen tînînd unor partide diferite. Comentariul zilei De altfel, problemele inter formarea unui guvern cu şan 1 vele expeditionare sovieti- t
tru prima oară in istoria Mulţi observatori politici ne au dominat disputele po se mai mari de durabilitate,
postbelică a acestei ţări. s-a considerau alegerile prezi litice electorale. Cu toate ar- este însă posibil să nu se în > graf“, cărora li se vor a- \
alcătuit un guvern „monoco- denţiale un test de primă susţin că nu au prezentat in qumculele folosite de socia registreze deplasări electora ) dănga alte trei nave ştiin- [
lor" formal din reprezentanţi importantă privind desfăşu Consiliul naţional austriaco lişti in perioada lor de gu le substanţiale pe care aces ^ ţifice sovietice şi colecti- 1
ai Partidului socialist. Pină rarea ulterioară a raporturi serie de legi care să soluţio vernare, preţurile au cunos ta le aşteaptă. O asemenea » tele staţiilor sovietice „Po- \
atunci, Austria fusese guver lor dintre partidele politi neze aceste probleme tocmai cut o sporire rapidă la fel eventualitate va determina o 1 Iul Nord", aflate în pre- i
nată fără întrerupere de o ce austriece. Se aprecia că pentru eă nu dispuncou de o ca şi impozitele asupra sala reevaluare a relaţiilor din- \ zent în derivă pe banchi-
( zelc calotei de gheaţă nord
coaliţie qu vornamcntală a alegerile prezidenţiale vor majorilalc sigură In Parla riilor. fn sectorul agrar s-au Ire partidele politice, reîn- J polare.
Partidului populist şi Partidu oieri partidelor politice mo ment. Cnncclorul Bruno ' acumulat de asemenea, mut ccrcări de reeditare a vechii
lui socialist, iar — întrucit tive in plus sau fn minus Kreisky a afirmat în mod ex ic nemulţumiri, iar ritmul „mari coaliţii" dintre socia 1 Scopul cercetărilor con-
populîştii erau acei care n- penlru a dori sau nu alegeri plicit acest lucru Intr-un in de creştere a producţiei a lişti şi popuhşti sau o alian ţ stă in precizarea meeanis-
1 inului schimbului dc tem
veau majoritatea relativă în înainte de termen ; ceea ce, terviu acordat agenţiei UPI, lost lent ţă a Partidului socialist cu ) peratură şi de umiditate
parlament — în aceste coa de altfel, s-a confirmat In declarind că „cele mai mulfe In această campanie elec Partidul liberal Ultima nu ^ între atmosferă şi ocean în
liţii funcţia de cancelar le-a tru totul. probleme nu au putut fi re toralo, Partidul comunist au pare deloc exclusă. ţinînd 1 diferite anotimpuri. l
revenit întotdeauna. Partidul socjolist a holărîl zolvate de guvern deoarece striac a desfăşurat o amplă seama de foplul că cele două . Oamenii de ştiinţă con
In aprilie anul acesta, cea să nu scape şansa care s-a acesta nu a dispus de majo acţiune pentru adoptarea unor grupări politice au găsit în ) sideră că prin intermediul
de-a doua confruntare elec conturat după aleqerile pre ritatea necesară pentru a reforme în domeniile social şi ultima legislatură un lercn t cercetărilor in cadrul pro 1
torală — alegerile preziden zidenţiale de a cîştiga majo probarea măsurilor; în acest economic Printre altele, el comun de colaborare in une- , gramului „Experimentul \
ţiale — a <\s‘ din nou cîştiq ritatea absolută in Parla fel. activitatea quvernului a preconizează o politică so Io probleme. ) pular“ sc va îmbunătăţi ca- 1
S.U.A. — Reproducem dupA ziarul „Daily World" o carir.KiirA de cauză socialiştilor prin ment, punîndu-se aslfel la a fost limitată". După părerea cială oclivâ orientală spre o L litalca şi precizia progno- '
sugestiv* pentru sima|i.i in caic sc afli dolarul. Comcniariul care realegerea în funclia de dăpost de orice surpriză pe lui Kreisky, noile alegeri
însoţeşte coricatura csrc foarte laconic: .La ananghie...". redistribuire mai echitabilă a C. VARVARA j zelor meteorologice. \
J i
fteâac|la $1 administrat!* rlarnlali Deva. iii. Dr. P. Groza. or. 3$. Telefoane Bl. 133 17 «| 1 15 88. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.