Page 31 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 31
—*“* - r"T------------r» wm
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 212 ® DUMINICĂ 10 OCTOMBRIE 1971
Urmaşii h i Bozan na nebuollor („Cultural"); O
mul care nu poate fl acuzat
Î 1 E 1 4 : („Muocltoresc"); LONEA: Se
Vlttorla
cretul de la Sania
Vfv.*t!
t i -
.|ta?AT5
(„Minerul-); ANINOA8Ai Pri
auzit adeseori povestind prin lumeul circu DUMINICA 10 OCTOMBKIE ma zl de libertate („Munclto-
fabrică, despre cei trei-patru 8,30 Sport şl. sănătate; DEVA: Omul orchestră («Pa rose'); PAROŞENI: Ultimul
mohican („Energia'); PETRI-
copii ai dumitale, cu 'poftă de 3,00 Matineu duminical pentru tria») ; Fraţii („Arta'); SIME LA: Los Taranios („Muncito
şerpi după lapte. l-ai săturat copii; RIA: Cortul roşu — 6erllle I-II resc-); VULCAN: Eliberarea
(„Mureşul») i
HUNEDOARA :
vreodată 7 10.00 Viaţa satului; Asediul („Slderurglstul'); O — seriile M I („Muncitoresc");
rtei care-î invatâ. Vladimîr 11, ÎS Un interpret celebru: vio floare şl doi grădinari — se URICANI: Sechestrul de per
lonistul Dnvld Olstrah pe
Vidviţki, din Suceava i „Am — Nu, nu i-am săturat 1 lui „Gloria" scena Ateneului Român; riile I-II („Constructorul") ; soană („7 Noiembrie") j ORAŞ-
TIE: IntUnlre cu o necunoscu
venit la Simeria ca să „prind" Le-am făcut in schimb nişte 12.00 Ue strajă patriei; Serata („Arta"); CALANi Doar tă („FJncâra"); GEOAGIU-
J0 Emisiune în limba
o meserie care îmi e dragă. castroane mari de tablă şi ei 12, ghiară ; ma un telefon („11 Iunie") | TE- RAli Prea mia penlru un rAz-
LIUC: Doi bărbaţi pentru o
t>ol atlt de măreţ HAŢEGi Nu
După terminarea stagiului mi se bucură pentru că sint 11.00 in reluare, ta cererea te moarte („Minerul"); GHELAR: pleca („Popular*) | BBADt Ţar
mari. Nu le-am văzut pline
litar mă întorc la această u- niciodată", lespectatorilor; Mlhal Viteazul — seriile I-II şr general („Steaua roşie") [
zinâ..." Ion Pâdureanu din Instalat lingă stadionul 14,30 Postmeridian. („Minerul") ; PETROŞANI f (FURABARZAi Ultimul samu
Sport. Fotbalt Danemarca
Călan i „De cînd eram atili- e' adresăm tovarăşului — România (preliminarii Sprijiniţi-) pc şerif („7 Noiem r i i („Minerul")) EL LA i Trimis
turneului
olimpic).
le
ca (ne arată cam un metru de N lrinca, şeful secţiei I, „Cetate", din municipiul De Transmisiune directă dc brie") ; Floarea eoArelul („Re extraordinar („Lumina").
Ia părnînt — n.n.) rai-au plă locomotive: „Vrem să va. circul „Gloria" din Ia Copenhaga; publica"); LUPENI l Sâptâml-
cut trenurile sl drumurile de vorbim cu Bozan I". „Cu Bo Bucureşll prezintă între 10 16.13 Cnmpionaielc balcanice dc
călărie;
fier"... zan ? — întreabă tovarăşul şi 14 octombrie, un frumos 16,4.3 Magazin;
Cită forfota în Jurul aces lrinca. Avem doi, cu care din IN, 03 Film serial penlru tine AvtinpremlerA cotidiană; 10,10
tei locomotive şi cîte vise tre eî ? Unul lucrează la ca- program care cuprinde prin ret: „Planeta giganţilor4'; Cîotece dedicate Zilei petrolişti
trec prin miezul ei I Cum stă zangerie $i altul Ia partida de tre altele numere de dresu 18,33 Vetre folclorice: Rădăuţi. lor.; 10.30 A 7-a ariâ; 11.00 Toam
na muzicală clujeană; 12.33 Re
„Mimira doare a nordu
a§a, cu oamenii alipiţi de tru cilindri...- „Cu cel de la ca- ră. acrobatice şi comice. lui**; frene fără vlrstă; 13,00 Varietăţi
pul său, locomotiva pare un zangerie I" — răspundem noi Astăzi, programul începe 19.15 luor de seri; muzicale; 14.00 Buletin de şuri;
14.0!» Clntece de nuntă şl Jocuri
iii.:t0 Telejurnalul dc seară;
tablou viu al muncii din uzi la întîmplare. Întrebasem în- la orele 16, iar in restul zi 20.00 Crai ova, cetatea hanilor; PROGRAMUL I: 6.00 Buletin de populare; 14,30 Cine ştie, cîşttga;
nă, o expresie finală a proce tr-o doară, nu ne aşteplam 20.20 „Oaspeţi la Hunedoara**. ştiri: G.00 Concertul dimineţii; 7.un 15.os! Cărturari români. „Vaslle
7.43 Avanpremieră
Radiojurnal:
Hrvan"; 15.35 Formaţia Constan
sului său de producţie. să găsim aici muncitori cu lelor la orele 19.30. Spectacol popular trans cotidiană; a.00 Sumarul presei : tin Alexandru; 15,-45 Publicitate
mis din amfiteatrul in
* numele acesta. Şi totuşi • aer liber, situat Ia poarta 8 (ui Dusirnie muzicale: O.on ora radîo; 10,00 Muzică de promena
satului; 10.00 Rodioinagazinul fe
C'nrvineştihn*;
dă; 1G.30 Serial rodlofontc pentru
(astei ului
„Priveşte la ea, tovarăşe Fi- Intrăm Ia cazanqcrie — lo 22.00 Telejurnalul dc noapte; meilor; 10..10 Ciniâ Hoxana Maici. tinerii uscultâtori ; 17.00 Buletin
Eva Pilarova şl Raphael:
ll.on
Up, te rog uită-te la ea bine, cul unde „clopotele" muncii 22.13 Finala „Cupei Davis" la Buletin de ştiri; 11,05 Inlllnlre cu de ştiri; 17,05 Almanah sonor;
18.00 Concert de muzicâ populară;
ee nouă e şi ce frumoasă. bat toate deodală. Ciocanele tenis tic cimp: S.U.A. — melodia populată şt Interpretul 18,30 Gala marilor interpreţi; 10,45
România. Partida de du
11.13
Vezi luciul ăla de la bielă ? de nituit răpăie in burta ca- blu. înregistrare «ie la preferai: 13.nt» Radiojurnal; Heniyk- Dansuri dc estradă; 10,00 Album
Recitalul
violonistului
Eu l-am dat". zanelor, electrozii sfîrlîe in Chavlnltc — S.U.A. S2eryiig; 13,30 Muzicâ populară : de romanţe; îd.iS Teatru scurt ;
18,45 Douâ orchestre,
două sti
candescenţi şi pereţii vibrea LUNI 11 OCTOMBRIE ll.(JO Unda veselă; M.30 Sport; luri: Bebe Prisada şl Xavier Cu-
1 6 .1 5 Voci. orchestre.
melodii ;
gat; 20,00 Buletin dc ştiri;
20,03
atelier
într-un
ntrăm
I larg cu acoperişul sus ză. II găsim pe Pelru Bozan Tinerii din Lupenî fac bi sensul rezultatelor obţinute. E- re au obţinut rezultate edifi 18.00 Melodii interpretate de 17 00 Frumuseţi nepieritoare ale Revista literară radio; 20.3S Com
17.W
folclorului nostru muzical :
pozitor şl Interpret: Mlchel Pol-
Ani din operete; in.on Caravana
ţinut pe arcuri de otel, — $ef de ochîpă — $î... slăm lanţul eforturilor depuse in ul lovii liceului teoretic au înce catoare la acest capitol, ci şi Mariana lonescu. Aurel fanteziei: 10,00 Radiojurnal: l!U3 nareff; 20.45 Suita „Tablouri dln-
de vorbă I Pare un om slătos.
sus de tot. ca o boltă. Mese Pelru Bozan lucrează in acest timele două trimestre în acţi put cursurile acestui an şcolar ţinerii mineri, preparatori şi loniţA, SlAnescu-ltomâ- Estrada duminicală; 20.00 Tableta ir-o expoziţie" de Musorgskl-Ra-
neşti (la vioară», Dumi
vel: 21.20 Clntece pe versuri de
de seară: 22.00 Radiojurnal; 22.l<>
le de lucru ale muncitorilor loc de muncă din 1946, adică unile de muncă voluntar-patri- inlr-o nouă clădire cu Ui săli lucrători ai F.F.A. „Viscoza". E tru Rusii şi Traian Tir- Panoramic sportiv: 22.30 Meridia Mihal EmLnescu şl Marin Sores-
colea;
sint înşiruite Ungă un perele de un sfert de veac I Nu ştie otică. Dimensiunile timpului dc clasă, dotată cu laboratoa de ajuns să amintim doar fap 18.15 Ecranul — emisiune dc ne melodii; 22 SO Moment poeiic: cu: 21.40 Studioul de poezie; 22.00
Muzicâ de dans; 23.00 Buletin dc
cu menghinele prinse de cîte cazane de locomotivă i-au pentru aceşti tineri au repere re bine utilate. Liceenii au tul că. în ultimele două tri Informaţie şi crllieă cine 21.on Meridiane melodii; 24.00 Bu şilrl; 23.05 Sonata nr. 2 op. 50 in
margine si par foarte mici. In trecut prin mină. Are un trup exacte. In dorinţa de a conti ajulal cu rîvnă la finisarea mestre, au efectuat 223 260 ore matografica ; letin dc ştiri: 0,03—G.OO Estrada Re major pentru violoncel şl plan
nocturnă.
mijlocul acestui amfiteatru de bine clădit şi o forţă de urs. nua pagina glorioasă a istoriei noului lăcaş al lor, contribuind muncă patriotică, renlizind e- 18,43 Stop cadet»; de Felix Mendelssohn-Barlholdy;
IO,
15 Publicitate;
PROGRAMUL II: 6.00 Matineu
muncă, aşezate pe citeva ca Oamenii din echipa sa sint aceslui oraş al minerilor, ei la amenajarea unul drum de conomiî in valoare de 2 251 740 11.20 ioni dc seri; duminical: 6.05 Buletin de şilrl ; 23.29 Suită din muzica baletului
Frieullciul dc Zeno Vancca; 23.51
pre de fier, se găsesc bielele. „copii buni". Pe Nicolae I.c- s-nu dedicat unor importante acces pe o porţiune de 500 m. lei, depăşind astfel planul pro 1H..10 Telejurnalul de searA; ' uo Radiojurnal; 0.0(1 Teatru ra Muzicâ uşoară; 0,15 Festivalul
Aici lucrează echipa din par haci si pe loan Şu$aba el i-i acţiuni patriotice. Pe coordo la transportul a 20 tone balast pus în acest domeniu cu 20.10 Film serial: „Aghiotantul diofonic pentru copil; 9.00 La mi muzical internaţional Schwetzin-
excelenţei sale" (V);
crofon Ilonn Moţtca, Angcla Zllia
gen 19"1: 0,40 Muzică Instrumcn-
tida biele condusă de muncito învăţat meserie. Se miră că natele vacanţei, au putut fi in- din albia Jiului, de asemenea, 1 133 000 lei. 20.50 Prim plan: prof. univ. şi Ertch Chardcn; 0,10 Buletin do tolâ de Theodor Rogalsld; 0,55—
rul Sever Săbău. Colectivul a- nu-1 întrebăm despre activita tîlniţi peste 400 de elevi, la săpăluri penlru noua re In cadrul „Decadei record" dr. docent Oelavian Fo ştiri; 9.35 VA place opera?; 10.00 1.00 Buletin de şilrl.
ilor — rectorul Instiintu-
cesla — format din 12 mese tea sa profesională. „Ciţî copii constiluiţi într-un puternic ţea de alimentare cu apă po 1 700 de tineri au sprijinit pro lui de metliclnA şi far
riaşi si 10 elevi care se cali- am ? Am o fală sî trei bă şantier al tineretului. Cele tabilă a oraşului. realizînd. ducţia prin cele 15700 ore de macie tlin Cluj;
' că Ia locul de muncă — răs ieţii fata este în anul II la 17 500 ore de muncă prestole prin cele 9 360 ore de muncă muncă volunlarâ la aprovizio 21.20 Refrene (ArA vlrsiâ:
21.50 Telejurnalul dc noapte;
punde de mecanismul ce îm pedagogică, iar băieţii, la şcoa de acest colectiv — echivalen patriotică, economii in valoa narea cu material a brigăzilor 22,(»n Finala „Cupei Davis*' la Mica publicitate
pinge locomotiva pe drumul la generală, în ordinea clase tul a 68 440 lei economii ne- re rle 33 440 lei. de mineri, descongestionarea tenis de cimp: S.U.A. —
România. Ultimele tlouA
de fler. Şeful de echipă măsu lor : a Vllf-a, a Vll-a si a finantale — sînt elocvente in Nu numai elevii sînt cei ca- galeriilor, ajutor efectiv acor meciuri de simplu. înre Vind casă, 5 camere. 40 000 lei. Caut femele îngrijire copil 2
ra cu sublerul lăcaşul fiecă Vl-a. Dacă serpisorii mei au dai brigăzilor rămase sub plan. gistrare dc la Chavlntte Gh. Doja, nr. 20, Simeria. Berţl. ani, Deve. telefon 12197.
*
rei biele pentru a verifica da ce mînca ? Cum să nu aibă, Cifrele sînt concludente. Din - S.U.A. *f Pierdut chitanţele nr. 710 şl
vind casă, Slmerln. Ştefan cel
că acesta corespunde cu in tovarăşe I In Şibot, judelui colo de configuraţia lor, lucru Mare colţ cu Mlhal Viteazul, 20, 741 din 1971 — eliberate de Con
strucţiunile. „Cînd dimensiuni Alba, unde locuiesc, mi-am fă rile au căpătat individualitate, informaţii; Şoseaua Naţională, 29. signaţia Hunedoara, pe numele
Matei Gheorghe. Le declar nule.
le nu corespund, biela se tri cut casă nouă si mare : 4 ca un plus de concrelizare.
★
★
mite la topit" — ne spune el. mere, bucătărie, baie. Soţia Sînt preocupări ale tinerilor Vind casă mare. nouă. In ro Bărbat vfrstnic. caut cameră
Sever Săbău e din Uroi. mea este cooperatoare, eu cî$- Zi sportivă de to a m n ă Lupenîului. animaţi de conşti VREMEA şu. grădină, anexe. Simeria. mobilată, cu încălzire, Informa
Are doi copii, iar soţia sa es tig foarte bine... Aş mai pu inciozitate. seriozitate, simţ al Aurel Vlalcu, 17. ţii Deva, str. Cernel* nr. 4.
★
te cooperatoare. De 18 anî lu tea să cresc încă patru şer- Toamnă bogtă. Măsurăm Irecerea şi celui de al doilea datoriei. Ancoraţi puternic în ★ Pierdut, carnet dc muncă, pc
crează în uzină, la acelaşj loc pîsori !" belşugul, cintărim roadele prag nf competiţiilor europe idealurile generaţiei de azi, ti PENTRU 24 ORE Vind Ieftin Opel, cnmbl tip numele Szltko loan. Eliberat de
de muncă. Are mullî colegi ★ muncii. Numărăm — cum o ne. Toamnă bogată pentru nerii aceslui oraş constiluîe un Vreme frumoasă şi câldu- 1960. Hunedoara, Mr. Transilva Fabrica de fire şl fibre artlflcla- f
niei, nr. 5/10. telefon 2609, Va-
fruntaşi, ca si el. in muncă: Ne îndreptăm spre ieşire. bişnuim să spunem — bo fotbalul românesc. Toamna roasA ziua, dar rece noaptea şi silescu. le „Viscoza** Lupenl. 11 declar i
nul.
dimineaţa. Cerul va fi varia
Gheorghe Geogeanu. Cosma Mai zăbovim o clipă în spa bocii. Chiar şi in sport ! Ce relansării sale; Campionatul valoros potentator de energii, bil. Vlnt slab pin.\ (a potrivit
Ghcrman, Viorel Condor, Con tele clădirii administrative a numărăm in sport 7 Înşirăm european, calificarea la O sini exemplu de dăruire unei din nord-vest. Temperatura
stantin Izvorisanu si alţii. O uzinei, lingă locomotivele ca ceea ce ne revine mai preg limpiadă, afirmarea echipelor cauze nobile a întregului po mlnimA va fl cuprinsA tntre
1 şl 3 grade, iar ceu maximA
serie de elevi — Petre Go- re aşteaptă pe o „linie moar nant in memorie, ceea ce s-a de club şi un campionat nu- por. Intre 18 şi 2î gratie. Dimineaţa,
nan. Viorel Neagu, loan Drâ- tă". Sînt înghesuite cu bolul impus cu mai multă tărie. tohlon interesant. Avem ce ccaţA locală.
golescu etc. — învaţă sul) în una In alta ca o turmă de Performanţa voleibaliştilor număra... Chiar şi in fotbalul ION GIF-DEAC întreprinderea de *
drumarea sa „taina" bielelor. elefanţi. Aici locomotivele vin noştri la Campionatele euro hunedorean. Azi, Minerul Te-
Am plecat dc lingă Săbău si pentru reînnoire. Le redau via pene — locul III. la egalitate liuc şi Minerul Ghelar inlil-
oamenii săi cu sentimentul ta urmaşii lui Bozan $î ai lui dc puncte cu campioana — nesc, în „Cupa României", pe
siguranţei că locomotivele re Filîp — conştiinţe muncito demonstrează că voleiul ro cele două formaţii timişore construcţii forestiere Deva
parate au biele sănătoase §î reşti pe care Ie intîlnim azî ii mănesc are posibilităţi mai ne : Politehnica şi, respectiv,
mari. La zi, deasupra tuturor
lucitoare. multiplicate $i ridicate la noi succeselor şi performanţelor, C F R. Prilej pentru fotbaliş Izvorul ANGAJEAZA d e u r g e n ţ a
tii din Poiana Ruscăi sd a
+ valenţe în toii oamenii po se situează marea finală de dauge noi galoane la palma
Tovarăşe Bozan, tc-am porului nostru. la Chnrlotte. Rezultatul pri res ... Şi Corvinul joacă in Ingineri constructori sau forestieri cu
mei zile nu ne prea suride, „cupă", la Cimpia Turzii, cu
dar nici rău nu e. Dacă Ţi- Industria sîrmei. Nu punem experienţă pentru funcţia de şef serviciu
riac învinge in meciul între la îndoială victoria hunedore-
rupt cu Froehling — 2—2 la nilor.
seturi şi 6—6 la partide — fi Aşadar, suficiente motive şi contabil şefi la unităţile exterioare.
dacă cuplul român îşi adju să aşteptăm rezultatele unei
decă proba de dublu (la apa zile sportive bogate, cu fotbal Acolo, unde drumul Romosulul se arcuieşte domol peste un Salarizarea conform H.C.M. 914^1968:
riţia acestor rinduri se cu mult şi bun, şi mai ales cu tâpşan plin de stufărişuri crescute din malul rtpos, Jn apropierea
noaşte rezultatul prin undele tenis de cimp.. atu de cunoscutului Drum al Iul Troian, care unea castrcle roma Relaţii, la conducerea întreprinderii:
radio), atunci şansele noastre N. STANCIU ne din apropierea munţilor Orâştiel cu celelalte costre ridicate pe
culmi şl străjuite de oştenii din legiunea a XlII-a Gemina. de sub
cresc vizibil. Dar, să aşteptăm Ierburile uscate In acest prag de toamnă răzbeşte încet şl conti
şi să credem in băieţii noştri. ★ nuu un ochi de apă limpede. Vremurile au trecut, ogltndlndu-se
xemple că nu este suficient Tot la zi, notăm străduin Nota redacţiei. Pentru apre în el. coifurile şl panaşele oştenilor, zângănltul lăncilor lovite de
scuturi Şl platoşe, convoaiele nesflrşlte ale cohortelor romane n-au
ca întreprinderile noastre să ţa fotbalului nostru reprezen cierea cit mai obiectivă a evo putut să-l înăbuşe. Acel Izvor, martor al atltor timpuri şl Intîm-
livreze integral cantităţile de tativ de a se remarca ctf mai luţiei Jucătorilor — prin no plărl năprasnice, trăieşte încă şl astăzi şi drumeţul dornic de
produse contractate ci trebuie solid pe plan internaţional. tare — rugăm corespondenţii amintiri şl poveşti străvechi işl ridică cuşma, aatlmpărîndu-şi se
tea, bînd apă limpede, cu pumnii, ca dacii şl oierii cc-au năzuit şt
ca acestea să corespundă din Azi, la Copenhaga — o nouă sportivi ai ziarului ca în acor sălăşluit în aceste locuri.
In fata unor astfel de „jus punct de vedere calitativ, a tentativă. Echipa olimpică, darea notelor să consulte şi La o vreme grea de furtună am poposit lntr-o colibă cu şin întreprinderea de
tificări", în mod firesc se nasc dică să se încadreze tn nor masiv întărită cu componenţi antrenorii celor două formalii. drilă ruptă, înnegurată de fum. Acolo, am auzit acea crudă răs
unele întrebări cărora trebu mele tehnico-functionale con din lotul A, joacă un meci Aceasta, pentru că antrenorii plată a voinicilor care s-au înfruntat, de la un bâtrîn oier vremuit industrializare a laptelui
dc ani care-şl mina turma, spre linele lunci ale Mureşului, câu-
ie să li se dea un răspuns venite între părţi prin con decisiv pentru calificarea la ştiu mai bine în ce măsură tîndu-şi sălaş. Legenda nescrisă încă în nici o filă a istoriei tul
faptic. Cine trebuia să core tracte. Jocurile Olimpice de la Miln- jucătorul X s-a achitat sau nu bură adtnc prin farmecul el de trecut zăgăzuit sub volnlcie şl
trudă.
leze planul de producţie cu chen. In mod norma), nu pu de sarcinile primite înaintea Se spune că, Înainte de a zăbovi 2 orl! libertăţii şl al sloboze Hunedoara-Simeria
• ermenele din contracte? Cine Am exemplificat aceste cile- tem pierde meciul cu Dane meciului. Consultaţii similare niei în aceste ţinuturi, cu praguri de ani în urmă, un anume Si-
'rebuia să stabilească măsuri va situatiî anormale cu scopul marca. Pe de altă parte, Di- pot avea loc şi în privinţa ar mton Mlhu trimisese o „dilîginţâ* sâ aducă bucate din cîmpille ANGAJEAZA DE URGENŢA
nenlru realizarea planului de de a atenţiona toate con namo, Steaua, Rapid şi U T.A. bitrajului şi a sportivităţii pu Banatului. Era un an de foamete atunci, prin 1847. „DiUglnţa". cum
îl spun bâtrînll, era o căruţă lungă de doi stînjenl, asemănătoare
ducerile unităţilor care In tri
uodnclie. sau ca producţia fa mestrul III au lăsat pe plan iau măsuri serioase pentru blicului. unei dube, trasă de patru cal şl păzită de doi ficiori înarmaţi cu FABRICA SIMERIA
bricată să se încadreze în secundar activitatea de livrare securi. în faţă şl doi, în spatele el. Bucatele se dădeau celor din ® sudor autogen
iiormatjve. ori ca utilajele să Romos. Geoaglu, Pjşchinţl, Vinerea şl. în schimb, dacă nu le pu
teau înapoia 11 se luau holdele date în zălog. A mers cit a mers
Junclioneze normal în toată a produselor, relaţiile lor cu acest negoţ, dar oamenii vâzindu-şl holdele luate pentru un sac ® primitori distribuitori produse pe re
beneficiarii. Acestor conduceri
(terioadn ? Desigur, în toate le reamintim că în conformi de cucuruz sau de secară au început sâ se întrebe ce vor face ţeaua comercială
clnd dă colţul Ierbii 7 Atunci s-au ridicat opt volnici ficiori, )u-
nzurile răspunderea revine ruindu-şl credinţă şl au aşteptat „dtltginţa" într-un prag de noap
• onducătorilor întreprinderilor tate cu prevederile din legea te în preajma acestui Izvor. Au aşteptat ei mult, sub scllpăt de BAZA HAŢEG
contractelor economice, după
lună... într-un tfrzlu dinspre drumul ţârii, străjuit atunci de cireşi
mintite care. do altfel, au şi ce esle semnat de ambii parte tineri, s-au auzit zuruit de căruţă, tropotele cailor şl strigăturile pă
•minat contractele respective. zitorilor. S-au ascuns în stufărişuri... Clnd s-a apropiat „dlliginţo", ® revizor tehnic auto
neri, contractul devine lege,
doi din el ou sărit la cal slrunlndu-1. S-a pornit mare învălmă
Un alt aspect negativ care iar legea trebuie respectată în şeală. Au sărit păzitorii „dlliginţel", au sărit şl volnicii. Securile BAZA ORAŞTIE
• -a manifestat în primele 9 tocmai, fără nici o justifica au sclipit... Primul voinic, pălit în frunte, a căzut alături de Izvor. ® revizor tehnic auto
luni ale anului curent constă re. Trimestrul IV poate oferi Au dat năvală ceilalţi, mal furioşi. Gemetele şl loviturile date cu
hăcuit, ca şl clnd or îi doborlt stejari, umpleau locul. Au rămas
tn aceea că unele întreprin un teren favorabil pentru re acolo, asupra morţii, păzitorii „dlliginţel" şl patru dintre volnici. BAZA ILIA — SECTORUL BRAD
deri industriale nu au livrat cuperarea restantelor si reaşe „Dlllginţa*. spartă şl jefuită de ceilalţi, aprinsă, a fost purtată • îndrumător contractări achiziţii
jniotdeauna beneficiarilor lor zarea obligaţiunilor asumate apoi de caii înnebuniţi, în goană turbată, pînâ în Vinerea.
De atunci. în preajma izvorului a fost ridicată o movilă de
, roriuse de calitate corespun- prin contracte la locul cuve pAmtnt sub care dorm somn de piatră cel daţi morţii. Drumeţii şl Salarizarea conform H. C, M. nr.
ătoare, fapt ce a atras după nit, în aşa fel Incit la finele oamenii bâtrînl din preajma locului [şl mal aduc aminte de aceas 914/1968.
inc unele refuzuri din partea anului industria hunedoreană tă legendă şl In faţa izvorului işl ridică cuşmele.
Acum. la vreme de toamnă, asupra movilei Şl a Izvorului se
i eneficianlor. Aceasta mai cu să fie la înălţimea tradiţiilor scutură frunzele. Informaţii suplimentare la sediul între
seamă la C.E.I.L. Deva, Uzina sale de muncă, să poată ra In cartierul Aeroport din Petroşani se ronstruic.se anual suie
Victoria" Călan, I.P.B. Bîr- porta îndeplinirea exemplară dc apartamente, el njungind In prezent la dimensiunile şi popu AUGUSTIN JULA prinderii, telefon inter. 13, Simeria.
ea, Centrala cărbunelui Pe a sarcinilor de plan la toii in laţia unul oraş. (261)
In fotografie: Aspect de pe strada Independenţei.
troşani. Se vede din aceste e- dicatorii. Foto: N. GIIENA
S P I O N A J U L U I IN D U S T R IA L
Episoadele precedente ne-au cu cravate, lenjerie de damă şl tal. Culeg Informaţii amănunţite vat consta in petrecerea conce au biruit. Cel doi s-au retras ne sul fâcut. Colectivul ti oferă o-
punot prin lumea perfidă a con alte „mărunţişuri*1. Dc fapt, este despre persoanele cu care vin In diului, pe cheltuielile firmei. In putincioşi. Ingrată şl meschină ceastâ posibilitate.
curentei capitaliste, In care toiul un... acont, „Urieienul" sâu din contact, îndeosebi despre cele cu tr-o staţiune de pe coasta medite „meserie" de trădători. Sâ mat Au fost citate ctteva exemple Beva
sc vinde şi se cumpăr», în care occident i-a dat dc înţeles câ fir funcţii de răspundere. Au predi raneana ! cităm un exemplu: Tînărul P. din care se desprinde limpede
noţiunile de patriotism, cinste. o- ma pe care o reprezintă, ştie lecţie spre cel cu „minusuri* în Cînd întîmpinA rczisienţA. re este de profesie tehnician. De faptul câ firmele occidentale, pe
ncstilate sint schimbate In bani. xa-şi „onoreze" colaboratorii... convingeri şi educaţie. studiază curg la intimidare sau şantaj. Un ficitar ca educaţie, fire influen- lingă spionajul reciproc, uzează
Am făcut cunoştinţă cu rechini Desigur, organele noastre de siat pasiunile şi viciile acestora. Dc tînAr şi talentat inginer român, ţabilâ. atras de mirajul creat cu de o gamă largâ de procedee şi
ţaţa sâ-şl înghită confraţii, cu au dejucat, la timp, planul celor la culoarea autoturismului perso salariat al unei unităţi economi nbiltiaie de propaganda mincinoa metode pentru a spiona economia
huli notorii de Informaţii şl date doi. nal şi pînA la starea sănătăţii co ce din Judeţ, se afla în Interes să a lumii capitaliste, profită de ţârilor socialiste. Derutaţi, oare RECRUTEAZĂ
cu care lovesc în concurentul po Esie cunoscut faptul că urni ce piilor persoanei vizate. Ii intere o excursie In străinătate, refuzlnd cum. de specificul socialist de or
tenţial, cu metode şi mijloace tăţeni străini, speciallşll sau oa sează absolut totul. dc serviciu tn străinătate. In- sâ se reîntoarcă In ţară. Reţinut ganizare şt muncă, se arată to
tr-una din seri poate fi văzut,
dintre cele mai „subtile". Dar sa meni de afaceri, vin in ţară cu aşezai la o masa. inir-un frumos de organele de ordine, este inter tuşi destul de „ingenioşi* în a-şi candidaţi pentru cursurile de specializare post-
părăsim, fârâ regret, lumea fan sarcini bine definile. sarcini care De unde, cum şi în ce fel cu nat într-un lagăr. Urmează" zile ajusta şi adapta interesele în
tastică a electronicii folosite In depăşesc cu mult cadrul oficiat de calvar. In baracamente cu funcţie de acest specific. Profi- liceală, băieţi — se primesc şi cu stagiul militar
scopuri atft dc puţin oneste şi să al misiunii lor. Hunedoara socia cămăruţe minuscule sint cazaţi, tînd de indivizi cu carenţe poli-
privim, cu atenţie, cotidianul pro listă, cu o pondere industrială re de-a valma. Indivizi din toată Eu tico-idoologice şl de ordin cuc. nesatisfăcut - pentru specializare în meseriile
zaic pe care l-ar putea trai fie marcabilă în economia ţării, pre ropa. certaţi cu legea. Criminalii încearcă, sistematic, să-şi atingă de electromecanic S.C.B. şi electricieni I.F.T.E.
care dintre noi. * zintă un Interes deosebit pentru — ULTIMUL EPISOD - de profesie, alături de banalii scopul In detrimentul economiei
Imaginaţl-vâ următorul episod: aceştia. LI interesează totul : sala hoţi dc buzunare, fşi "găsesc aici noastre naţionale. (linie de contact la secţia tracţiune electrică).
O mare uzină din Judeţ prospec riaţii cu funcţii dc răspundere, „lăcaş**, In speranţa câ 11 se v.» Se impune din partea fiecărui
tează piaţa externa In vederea specialiştii, dispunerea unităţilor pierde urma. Tînărul P., îngrozit, angajat al unei unităţi socialiste, Durata şcolarizării este de 10 luni şcoală şi 6
achiziţionării unor aparate de economice, importanţa lor, felul are senzaţia unul coşmar. Pentru a fiecărui cetăţean sâ-şl dezvolte
precizie De îndatâ, mai multe producţiei, planul de investiţii şl a-şt plâil Întreţinerea trebuie sâ spiritul de vigilenţă la locul său luni practică. Cursurile vor funcţiona pentru e
firme străine îşi trimit emisarii desfacere, reloţllle externe etc. leg Informaţiile aceşti „experţi" local parizian. Ca pretutindeni, muncească la diferiţi fermieri — de muncâ. in întreprinderea sau
pentru „tatonare*. In vederea asi Sint preocupaţi. In permanenţa, străini 7 Profită de „bunăvoinţa" muzică, bună dispoziţie. La o ma o muncă necallflcatâ şi prost re lectromecanici S.C.B. la Braşov, iar pentru elec
gurării tranzacţiei. DInd curs li de culegerea informaţiilor. Fac unor şefi de Instituţii şi întreprin să vecină, doi Indivizi 11 ţm sub tribuită. Regretă amarnic pasul Instituţia în care lucrează. Orga
nei telegrame, inginerul N. des totul pentru a Intra în posesia deri care, contrar legilor, dau observaţie Urmează o „combina râcul. Este chestionat pe îndelete. nizaţiile de partid, U.T.C. şl ce tricieni la Bucureşti.
cinde la un hotel din Bucureşti. lor. Unii dintre reprezentanţii fir străinilor posibilitatea sâ facă a- ţie" cu chelnerul şi cel doi se Are în faţă un formular. I sc cere lelalte organizaţii de masă sint
Inlîlnlrea cu reprezentontul fir melor străine sînt, în prealabil. devArate ..raliuri" prin unităţile arată entuziasmaţi dc a îmilni. la sâ răspundă la o seric de între chemate să-şi adînceascâ nctlvl- CONDIJII — cu şi fârâ bacalaureat
tntea de educare a salariaţilor în
mei occidentale este plinâ de e Instruiţi minuţios in această di respective. Clnd sint determinaţi Paris, un concetăţean. (Facem o bări. printre care : locul de mun spiritul cunoaşterii legislaţiei so
fuziune. S-au cunoscut cu ani în recţie. La reîntoarcere au obliga sâ se limiteze la cadrul oficial ol paranteză: cei dui sint de fapi. că în ultimii cinci ani. funcţiile cialiste. să dezvolte în rîndunle VIRSTA - 18-40 ani
urma, cu ocazia unei expoziţii ţia să prezinte rapoarte detailate. vizitelor, se folosesc de limbuţit» l'ugori care se ocupă cu racola avute În această perioadă, profi
Industriale Internaţionale. Specia In funcţie de aceste rapoarte le unor cadre, de lipsa de vigilenţă rea specialiştilor români aflaţi In salariaţilor patriotismul militant, EXAMENE — ® matematică scris şi oral (cl.
listul străin nu-şl ascunde satis sint cotate calităţile dc ..prospec- in discuţii şl în manipularea do tr-un fel sau altul peste homroi. lul întreprinderii, relaţiile între dragostea şi ataşamentul faţă de 9-11)
facţia. Sentimentele inginerului lort" oi pieţei româneşti. Iată. de cumentelor. Alteori, invită sub Tînărul inginer neavizat, penlru prinderii cu furnizorii şi benefi uzina, Tabrica sau Instituţia în
român nu s-au alterat. In cuvime pildă, ce îşi notase în agendă un diferite preiexie la anumite „pe moment, se bucură sincer dc ciarii externi, date despre perso care lucrează — bunuri ale între
pline de consideraţie. elogiAzâ lip robust. între două viiste. ori treceri" pe unii salariaţi care sint compania „concetăţenilor**. Trep gului popor —, 9â se pregătească 9 fizică scris şi oral (cl. 9-11)
performanţele tehnice obţinute de ginar dlntr-o ţarâ vesi-europcană: „descusuţi* cu multă subtilitate. tat. reuşeşte sâ desluşească ve nalul de conducere, tehnice şl ad sâ apere interesele şl Integritatea
specialiştii firmei. Intre douâ pa „directorul comercial — intere In situaţiile în care constată o ninul din vorbele acestora. I se ministrative etc. îşi dă seama câ unităţii undc-şi desfăşoară acti Se atribuie bursâ de 400 lei lunar pentru cei
hare de wlsky. oferit cu dărnicie sant; Inginerul M. foarte intere „amabilitate" excesiva nu se sfiesc fac propuneri care mal dc care este pe punctul de a comite un vitatea împotriva oricăror încer care provin dinafara C.F. sau media salariului
de emisarul străin, se culeg Infor sant : secretara S. drăguţa şl n- sA facA propuneri care. chipurile, mai tentante. „Nimic mai uşor — act potrivnic ţârii sale. Refuză sâ cări dc infiltrare Şl „cunoaştere" pe trei luni pentru cei din calea feratâ.
maţii. se pune la cale un plan mabllă : domnul IC. de loc Intere nu angajează la nimic pe cel in sugerează aceştia —, nu te mal răspundă. Este ţinut sub observa de către emisarii lumii capitalis
care are drept scop impunerea sant". Nu este greu de înţeles Ia • cauză. Este nolunu cazul unul întorci şi basta". La refuzul cate ţie dar reuşeşte sâ-şl găsească te. gata orlcind sâ lovească pe câl Data înscrierii, pînă la 15 octombrie.
preţului fixat de firmă, cu mult ce îi servesc aceste adnotări şt specialist străin care, după mal goric al inginerului, caracter In refugiu la reprezentant noaslrâ multiple — de multe ori abil as
mal mare decit cel rezonabil, ofe cu ce scop au fost făcute. multe zile dc studiu, propune u tegru şi onest, cei doi trec Io a- diplomatică. Azi se află dm nou cunse — In cuceririle poporului Informaţii suplimentare la telefon 12 630-12 631
rit de alte firme. Concurenţa In Investigaţiile lor psihologice nul angajat ce-l însoţea să-i pro menmţârl: „Nu vei mai ajunge fn mijlocul tovarăşilor săi şl este nostru, care făureşte hotârit so
este mare şi Inginerul român poa merg mult mai departe. Nu Igno cure o llstA completa cu cadrele In ţară, avem noi grijă" sau hotârit sâ le reclştlgc încrederea cietatea socialistă multilateral interior 570.
te fl util în facilitarea acestei ră nici un amănunt care le-ar de conducere ale Instituţiei, înso ... vom Informa pc cel dm ţarâ printr-o muncă asiduă, perseve dezvolta tâ.
tranzacţii. La plecare, vnlljoarn putea fi de : >s intr-un viilor ţită de scurte caracterizări. „Pla de legătura ta cu noi...". Fermi rentă, este hotârît sâ demonstreze (265)
de voiaj a acestuia este garnisiţi mai mult sau mal puţin indepăr- ta" unul serviciu atît de nevino tatea şi patriotismul inginerului câ a greşit, câ regretă sincer pa AUREL GEORGEECU