Page 32 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 32
IU
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 212 • DUMINICA 10 OCTOMBRIE 1971
lucrările Adunării Generale a 0. N. II. Mesajul adresat de Fumi Vongvicit copreşedinţilor
Conferinţei de la Geneva cu privire la Laos
NEW YORK 9 (Agerpres). a arătat că se impune exclude malizarea situaţiei In zona
— In continuarea dezbaterilor rea emisarilor ciankaişişti. Balcanilor. Jaber Al-Sabah,
din Adunarea Generală n Ministrul de externe al Gha- ministrul de externe al Kuwei
O.N.U. a îuat cuvîntul repre nei, William Ofori-Atta, a tului. a declarat că tara sa se XIENG KUANG 9 (Ager Laosului După ce arată că cu privire la încetarea efecti
zentantul Birmaniei, Thaung condamnat cursa înarmărilor, pronunlă pentru prezenla R.P. pres). — Fumi Vongvicit. se avioane americane „B-52'4, au vă a focului pe întreg teri
Kyi, care s-a pronunţat pentru prin care se irosesc anual 200 Chineze la O.N.U, ce singurul cretar general al Comitetului lansat începind de la 21 sep toriul laoţian, inclusiv a
adoptarea unor măsuri urgen miliarde dolari, In timp ce reprezentant ol poporului chi Central al Frontului Patfiotic tembrie peste 900 tone de bombardamentelor americane,
te de încetare a cursei înar „eliminării sărăciei în unele nez. din Laos, a adresat un mesaj bombe Sn această zonă. în in aşa fel ca părţile laoţiene
mărilor si, în mod special, zone ale lumii îi sini alocate Adunarea Generală a apro mesaj se subliniază că noile interesate să se poală SntSIni
pentru încheierea unui acord sume infime". El a arătat că bat includerea pe ordinea de copreşedinţilor Conferinţei de atacuri ale aviatici SU A. re şi să rezolve împreună toate
prin care să se pună capăt există o strînsă legătură între zi a actualei sesiuni a punc la Geneva cu privire Ia Laos prezintă un pas nou şl pe problemele tării.
experienţelor nucleare. Vorbi progresele pc planul dezarmă tului intitulat „Declararea în care atrage atenţia asupra riculos în escaladarea răz Mesajul cere copreşedinţi
torul a pledat, pe de altă par rii şi al securităţii şi dezvol Oceanului Indian zonă a păcii’. Intensificării de către Statele boiului agresiv din Laos. Ele lor Conferinţei de la Geneva
te, în favoarea restabilirii tarea economică. Această problemă urmează să constituie. In acelaşi timp, un în problema Laosului să ia
drepturilor legitime ale R P. Ministrul de cxlerne al Re fie examinată de Comitetul Unile a bombardamentelor a act de sabolaj a propunerilor măsuri urgente pentru înceta
Chineze îa ONU. şi împotri publicii Africa Ccnlrală. Cle nr. 1 al Adunării Generale. supra unor regiuni din sudul Frontului Patriotic din Laos rea intervenţiei şi agresiunii
va tezei „celor două Chine". ment N'Gai Vueto, a denunţat Dezbaterile generale vor fi Împotriva Laosului, respecta
Lodonghiin Rincin, ministrul continuarea practicilor colo reluate tn plenul Adunării, rea cu stricteţe a acordurilor
de externe al R.P. Mongole, a nialiste pe continentul african. săptămîna viitoare. din 1962 cu privire la Laos şu
condamnat continuarea de că Situaţia, a spus el. va rămine Sn primul rînd. încetarea ime
tre Statele Unite a războiului explozivă alit timp cit colo diată şi necondiţionată a bom
din Indochinn. El a sprijinit nialismul nu va fi extirpai si VESII DIN TARILE SOCIALISTE bardamentelor asupra terito
propunerile R.D. Vietnam şi nu va fi pusă în aplicare De P.C.F. ŞI P.S.F. (Şl PROPUN riului Laosului, pentru ca
Guvernului Revoluţionar Pro claraţia asupra decolonizării. laoţienii să-şi rezolve singuri
vizoriu al Republicii Vietna In cuvîntul său, subsecreta SA C O N TINU E TRADIŢIILE problemele în baza propuneri
mului de Suri, subliniind că rul de stat pentru afacerile U. R. S. S în vedere un grad maxim lor de pace ale Frontului Pa
ele oferă o bază realistă pen externe al Greciei, Xantopou- DEMOCRATICE ALE FRANŢEI de mecanizare şi automati triotic Laoţian din 22 iunie
tru un acord. Problemele In- los-Palamas, referindu-se la Specialiştii Inslilutului zare a proceselor de produc 1971.
dochinei, a aiătat vorbilorul, cvolulia si tu o t iei din Balcani PARIS 9. — Coresponden pentru problemele sudurii al ţie, precum şi instalarea u
pot fi solulionate numai prin în ultimii ani, a subliniat că, tul Agerpres, Paul Diaconescu, Academiei R.S.S. Ucrainene nor cuptoare la care drept Li
retragerea imediată şi necon prin eforturile conjugate ule transmite r Ziarul L'Humani- au realizat un cuptor rotativ combustibil va fi folosit —
diţionată a trupelor americane, guvernelor din această regiu te" din 9 octombrie publică pentru fabrici de ciment, ca penlru prima oară In Bul
Referindu-se la principiul uni ne. s-a instaurat un climal de Declaraţia comună a Partidu re se sprijină pe perne dc garia — propan-butanul.
versalităţii ONU., ministrul cooperare şi înţelegere. El a lui Comunist Francez şi a aer In loc dc piloni rigizi. ATLAS
mongol a sprijinit restabilirea apreciat că restabilirea relaţi Partidului Socialist Francez. Cuptorul arc o lungime Hc R. S. CEHOSLOVACA
drepturilor legitime ale R P. ilor diplomatice între Grecia Cu ocazia înlîlnirii care a 185 m şi este construit la fa
Chineze la Naliunile Unite şi şl Albania a contribuit !a nor- avut loc la 7 iulie 1971, rele brica din Volvograd. Industria prelucrătoare de
vă ziarul, P.G. Francez şi Par VIETNAMUL DE SUD. — Fnr{cle patriotice care acţionează In Problema înlocuitorii su- ţilei din Cehoslovacia a înde
tidul Socialist au hotărît să diverse provincii ale vietnamului dc sud, au lansat in ultimele zile porţilor clasici prin perne plinit în proporţie de 101,3 Spărgător de
peste 50 de acţiuni ofensive împotriva unor obiective
militare
pregătească o declaraţie co amerlcano-salgonezc. Cele mai puternice lupte au fost angajate In de aer a apărut ca urmare a la sulă planul producţiei glo
Declaraţia M.Â.E. al U.R.S.S. mună asupra libertăţilor şi să delta fluviului Mckong. necesităţii de mărire a capa bale pc primele trei trimes gheafă gigant
propună organizaţiilor demo In fotografie: IncA un elicopter america» distrus dc patrioţi. cităţii cuptoarelor. tre ale anului în curs, anun
adresată ambasadei engleze cratice o campanie naţională R. P. ALBANIA lă agenţia CTK. Livrărlte de „Lockheed Shipbundlng
şantierele
La
navale
pe această temă.
produse petroliere la fondul
Arătînd că P.G.F. şî P.S.F. Lunohod -1 “ pielei au fost superioare rea and Construction Co." din
din Moscova îşi propun să continue tradi Necesităţile mereu cre.scin- lizărilor din aceeaşi perioa S.U.A., a început construc
ţiile democratice ale Franţei, JJ de de cadre ale economici dă a anului precedent. ţia unui spărgător de ghea
Declaraţia propune ca, în şi-a încetat activitatea şî culturii albaneze pun în Cel de-al V-lea plan cinci ţă gigant.
MOSCOVA 9 (Agerpres). — desfăşoară o activitate Incom scopul asigurării securităţii ce- faţa învăţămîntuluî din n- nal ridică importante sarcini Nava, care urmează să
Agenţia TASS relatează că patibilă cu statutul lor ofi lălenilor francezi, să fie ana ceastă ţară sarcini majore în faţa petroliştilor ceho fie lansată în 1974, arc o
Ministerul Afacerilor Externe cial trebuie să părăsească te lizate şi modificate unele legi, MOSCOVA 9 (Agerpres) — Activitatea laboratorului se pentru perioada celui He-al slovaci Astfel, în domeniul lungime de 122 metri, o
al U.R.S.S. a adresat o decla ritoriul U R S S. în termen de precum şi unele metode care lenar autopropulsat „Lunohod- cincilea plan cincinal (1971 — prelucrării ţiţeiului se preve lăţime de 25,5 metri şi un
raţie Ambasadei engleze din două săptămîni. M.A E. al lin de justiţie şi de activita Agenţia TASS transmite că, la 1“ a permis, după cum relevă 1975). Aslfet, fată de 6G1 000 de ca producţia anului 1975 deplasament de 12 000 de
Moscova. Reamintind protestul U.R.S.S. declară că depinde tea politiei. Declaraţia cere 4 octombrie 1971, s-a încheiat agenţia TASS, să se tragă elevi şi studenţi existenţi in să atingă 8,6 milioane tone, tone. Ea va fi dotată cu un
în legătură cu acţiunile între de partea engleză dacă relaţii abrogarea legii adoptate în activitatea pe satelitul natural concluzii privind justeţea so anul şcolar 1970—1971, în faţă de 4 milioane tone pre nou sistem de instalaţie
prinse de aulorilălile britanice le sovielo-engleze vor conti al Pămîntului a laboratorului luţiilor adoptate la construi 1975 vor exisla 780 000 lucrate in 1970. motrică cu o putere de
fată de un mare grup de cola nua să se înăsprească sau da 1970 împotriva demonstranţi automat autopropulsat „Luno- rea lui, precum şi înalta si de tineri, la care sc vor 60 000 CP, care-i va permi
lor, apărarea dreptului de aso
boratori ai ambasadei, ai re că o asemenea evoluţie inde hod-1". debarcat pe suprafaţa guranţă de funcţionare a tu adăuga alte cîteva mii R P. UNGARA te să străpungă gheţuri de
prezentantei comerciale, ai al zirabilă va fi curmală şi între ciaţie şî respectarea dreptului Selenei la 17 noiembrie 1970. turor subansamblurilor sale. de elevi ai şcolilor teh- 6,5 metri.
tor instituţii sovietice din An U.R.S.S. şi Anglia vor fi re de azil pentru refugiaţii poli In decursul celor peste zece Totodată, au lost verificate mico-profesionalc. O trăsă Navigaţia fluvială şi mari
glia, precum şi campania pro stabilite relaţiile normale. tici. luni de funcţionare, „Luno- principiile sistemului său de tură caracteristică a noului timă ocupă un loc din ce
vocatoare la adresa reprezen hori-1" a parcurs pe suprafaţa telecomandă şi ale metodelor cincinal o va constilui dez în ce mai important Sn sis Poliţişti
tanţilor sovietici in Marea astrului nopţii 10 540 metri, voltarea considerabilă a în- temul dc transport ungar. In
Britanie, declaraţia arată că, explorînd o suprafaţă de 80 000 de navigaţie în condiţiile Lunii. văţămîntului la sate, în spe ultimii cinci ani, volumul consumatori
in condiţiile care s-au creat, de metri patrati. In acetaşi încetarea activităţii labora cial a celui mediu, concomi transporturilor pe apă a cres
guvernul sovietic consideră Sindicatul docherilor americani a cerut timp, au fost obţinute; cu aju torului selenar a fost deter tent cu sporirea numărului cut de două ori. de narcotice
imposibile desfăşurarea vizitei torul sistemelor de televiziu minată dc epuizarea surselor celor.care vor învăţa în şcoli Cunoaşte o dezvoltare deo
oficiale în U.R.S.S. a ministru membrilor săi să reia lucrul ne, 200 de imagini panoramice sale radioactive de căldură, în de diferite grade din sistemul sebită flota dunăreană. A Consumul de stupefiante
lui afacerilor exlerne al An ale suprafeţei lunare şi peste urma funcţionării îndelungate seral sau fără frecvenţă. nul trecut, vasele fluviale au in RF. a Germaniei înre- /
gliei, organizarea la termene şi reducerii, din această cau i transportat 2,3 milioane tone gistrează o curbă asccnden- )
.
le stabilite a sesiunilor ordi NEW YORK 9 (Agerpres). rile de pe coasta răsăriteană 20 000 de fotografii. In peste ză, a căldurii interioare din R. P. BULGARIA tă. Narcoticele au început 4
nare ale Comitetului Consul — Conformîndu-se ordinului a Statelor Unite şi din Golful 500 de puncte de pe traseul compartimente în perioada de încărcături — minereu de să pătrundă şi in lumea !
tativ sovieto-englez penlru unui judecător federal din Mexic, începută cu şase zile parcurs au fost cercetate pro celei de-a 11-a nopţi selenare. In localitatea bulgară Novi fier, cocs. produse agricole. poliţiştilor, ceea ce a dc- \
riezvollarea relaţiilor bilatera San Francisco, sindicalul do In urmă continuă. După cum prietăţile fizico-chimice ale La sMrşilul zilei selenare Pazar se desfăşoară construc In acelaşi timp, a crescul terminat pc ministrul de 4
le, a Comisiei inlerguverna- cherilor americani a cerut se ştie, preşedintele nu a ce precedente, „Lunohod-1" a fost ţia celei maî mari fabrici dc şi ponderea transporturilor interne al landului Rena- !
menlale pentru colaborarea membrilor săi să reia lucrul rut aplicarea legii Tafl-Hartley rocii, iar Sn 25 de puncte s-a oprit pe un platou orizontal nia de nord-W est falia să )
tehnico-şliintifică şi comercial- începind de simbătă în portu şi în cazul greviştilor de pe efectuat analiza compoziţiei astfel îneît reflectorul unghiu porţelan din Bulgaria. Pro maritime: anul trecut, car semneze o circulară prin \
economică şi a Comisiei so- rile de pe coasta apuseană a coasta răsăriteană. chimice a rocii lunare. lar laser francez instalat la ducţia anuală a viiloareî în gourile ungare au transpor care interzice poliţiştilor să i
vieto-engleze < penlru naviga Statelor Unite, Pentru moment, bord să asigure posibilitatea treprinderi urmează să fie de tat aproape 500 000 tone de poarte asupra lor $| sâ J
ţia comercială. Ministrul co ordinul tribunalului, care a 16,5 milioane piese din por consume narcotice. (Pică- \
merţului exterior a) U.R.S.S. aclional la cererea preşeriin- măsurării, timp de mulţi ani, a mărfuri, ancorînd in 25 de tura care a umplut jiaha-
este nevoit să renunţe la invi lelui Nixon, prevede întreru ARGENTINA distanţei Pămînt-Lună cu aju ţelan. Proieclul lucrărilor are porturi ale lumii. rul a fost arestarea recentă /
taţia părţii engleze de a face perea grevei pentru 10 zile, Eşuarea unei tentative torul laserului. a trei tineri poliţişti care 1
o vizită Ia Londra, iar vizita urmînri ca săptămîna viitoare foloseau haşiş). |j
Sn U.R.S.S. a ministrului con ordinul să fie extins pentru
strucţiilor civile al Angliei nu cele 80 He zile prevăzute de de lovitură de stat
este considerată posibilă. legea Tafl-Hartley, invocală mio Nishizawa. membru al ţa capitală împotriva a 18 Acţiuni de \
Colaboratori ai ambasadei şi de preşedinte. BUENOS AIRES 9 (Ager agenţia France Presse, preşe Biroului Permanent al Pre persoane, acuzate de a fi combatere a \
ai altor instituţii engleze care Greva docherilor din portu pres). — Agenţiile internatio_ dintele Lanusse a ordonat zidiului, au ţinut rapoarte a- „încercai să răstoarne prin
nale de presă relatează că garnizoanelor rebele să se criminalităţii )
garnizoanele militare de la predea imediat, fără a fi ne su.pra vizitelor efectuate în forţă ordinea constituţională
Azul şi Olavarria (Argentina), voie să se facă uz de forţă. Republica Socialislă Româ şi parlamentară a Republicii In ultimele zile au avut 1#
situate la aproximativ 300 de O ultimă ştire transmisă de nia, Italia, U.R.S.S. şî R.D. Turcia'1, Alţi trei acuzaţi au loc ample acţiuni in mai !
kilometri suri de Buenos Aires. agenţia France Presse anunţă Vietnam. Participanţii au a fost condamnaţi la 5 ani în multe provincii ale Italici, \
s-au răsculat împolriva guver că şefii rebeliunii de Ia Azul probat în unanimitate rezul chisoare. in scopul combaterii crimi- 4
nului condus de generalul A- şî Olavarria au hotărît să se tatele vizitei. Condamnaţii au la dispo nalităţii, la care au parti- .
Icjandro Lanusse. După cum predea, ca urmare a eşuării ziţie un interval de o săptă- cipat aproape 36 000 de ca- 1
transmite agenţia Reuter, pos tentativei lor de a răsturna ANKARA. — Criza de gu mină pentru a face apel. rablnieri Cu acest prilej, ^
tul de radio Azul. ocupat de guvernul. Agenţia precizează PRAGA —- In urma con vern din Turcia continuă să nu fost arestaţi 329 de cri- i
trupele rebele, a difuz3t un că răzvrătiţii sint calificaţi de vorbirilor purtate de delega se menţină ca urmare a de RANGOON. — La Ran- minali şi s-au confiscat pc- J
comunicat prin care se cere comandamentul militar drept ţiile guvernamentale ale misiilor miniştrilor Partidu goon a avut loc un schimb ste 1 400 dc nnno dc foc, )
demisia imediată a preşedin elemente de dreapta. Rebelii Cehoslovaciei şl Indiei, la lui Dreptăţii din actualul ca de scrisori privind acordul 500 de grenade. aproape 4
telui Lanusse $i a ministrului au avut de partea lor doar Praga a lost semnat proto binet. După întrunirea pri dintre R P. Chineză sl Bir- 190 000 cartuşe, precum şi ?
apărării. Comunicatul a fost trei regimente, restul trupelor colul referitor Ia schimbul mului ministru Nihat Erim mania in domeniul colaboră 105 000 kilograme da ex- \
semnat de colonelul Fernando râmînînd fidele guvernului. bilateral de mărfuri pc anul cu preşedintele Cevdet Su- rii economice şl tehnice. plozibil 4
Amadeo Maldrich şi de loco- In cursul nopţii, preşedinte 1972. Agenţia CTK relevă că nay şi cu şeful Stalului Ma Scrisorile, relatează agenţia In cursul acţiunii au fost i
lenei.'-colonoîul Florentino le Alejnndro Lanusse a adre partea cehoslovacă acordă jor, generalul Meniduh Tag- China Nouă, sc referă la percheziţionate 25 000 de *
Diaz Loza. Sursa citată infor sat naţiunii un mesaj radio mare importantă relaţiilor mac, s-a anunţat şi demisia prelungirea termenelor u magazine, restaurante, ga- \
mează că şi garnizoana Of- difuzat, în care condamnă re sale economice cu India, ministrului informaţiilor şi nor împrumuturi acordate raje, ateliere, emiţindu-se 4
formosa. din nordul ţării, s-a beliunea grupului de ofiţeri deoarece această ţară este turismului, ceea ce face ca Uniunii Birmane de către 8 000 de mandate de ares
alăturat răsculaţilor. din Azul şi Olavarria şi pro unul dintre cei mai impor numărul miniştrilor demisio- R P. Chineză. tare. Cu acest prilqj, au }
CUBA. — Aflmrtu-se In frnim l importanţilor curenţi marini, Un purtător de cuvînt gu nari să ajungă la cinci.
Cuba arc o situaţie privilegiata in privinţa produselor marine, mite o pedeapsă exemplară. tanţi parteneri comerciali ai După cum s-a mai anunţat, LUSAKA. — Preşedintele fost descoperite 812 auto- 4
rnnslMc sale abiinillnd in nnmr roase sperii dc peşti, crustacee vernamental a declarat că u- Preşedintele a reafirmat, tot Cehoslovaciei din rîndul ţă mobile furate, precum şi t
broaşie ţestoase. Pescarii cubanezi slnt In special interesaţi in nilâlilc armatei de lingă odată, holărîrea guvernului dc rilor Sn curs de dezvoltare. cauza demisiilor o constituie Z.imbiei, Kenneth Kaunri.i. a bunuri sustrase, in laloara t
prinderea dc hoinari şi crcveţi, care au o marc cAulare pe piaţa Buenos Aires au primit ordin a organiza alegeri generale Ia dezacordul cu unele reforme declarai vineri, că elicopte de peste o jumătate de mi- \
ntondlalA. preconizate de actualul gu re aparţinfnd Republicii
In fotografie: Una din halele de prelucrare a homarilor la Fa să înăbuşe revolta ofiţerilor 25 mai 1973 şi de a remite VIENA. — Asfăzi au Ioc liard de lire italiene. ^
brica dc produse marine „Steaua roşie'1 din Camagncy. dc Io garnizoanele din sudul puterea noilor aulorităţi con în Auslria alegeri pentru vern. Sud-Africane au violat spa
ţării. In acelaşi timp, anunţă stituţionale alese în mod liber. Camera deputaţilor. Sint ANKARA. — Tribunalul ţiul aerian zambian în re
chemaţi la urne 4 984 440 de stării de urgenţă din Anka giunea de graniţă cu zona Nadzira Hirkici |
cetăţeni spre a alege 183 dc ra, anunţă agenţia France Caprivi din Africa de sud- a născut 4 gemeni \
deputaţi în Parlament. Scru Presse, a pronunţat sentin vesl. administrate de regi
mul de la Pretoria.
tinul dc la 10 octombrie de
m riim t cu mm m m m limitează cea mai scurtă pe litatea iugoslavă Lozniţa, ţ
lnlr-un spital din loca- J
rioadă legislativă : după cum
sătcanca Hndzira Hirkici a i
se ştie, ultimele alegeri par
lamentare au avut loc în BONN. — Considerate drept un nou test asupra rapor născut vineri jtatru gemei, /
doi băieţi şi două fele. Pri- )
martie 1970. tului de lorţe pe arena politică vest-germană. astăzi mul dintre aceştia a fost 4
După trei săplămîni de Ia data în prezent, cercurile politice nat cu energica grevă a mun lectoral social-dcmocrat acest (duminică) urmează să se desfăşoare alegeri pentru adus ))e lume joi, mama ■
alegerilor legislative din Da daneze sint înlciesate in spe citorilor din industria navală. aspect a losl tratat in ter TOKIO. — Ziarul „Akaha- dieta landului Bremen. In faţa urnelor sînt aşteptaţi primind felicitările de ri- )
nemarca, timp in care in ju cial de poziţia pe care o va In limpul campaniei eleclo- meni echivoci, incit contri ta" din 9 octombrie infor să se prezinte 558 000 persoane, dintre care 63 000 goare. Dar spre surpriza \
rul problemei viilorului gu lua noul guvern laţă de pro rnle, socinl-democraţii au în buabilii danezi nu-şi pol pu mează despre şedinţa ordi pentru prima oară, pentru a alege 100 de deputaţi din generală, ca a trebuit in- ^
vern au plutit, unele incertitu blemele complicate economice cercai să prezinte un pro ne prea mari speranţe in a- nară a Prezidiului CC. al 252 candidaţi, reprezentind Partidul Social-Democrat. tomată din nou, născind în »
dini. Jens Ollo Krag a primii în şi sociale pe care Ic va aven gram de guvernare ceva mai teniiciiea poverii fiscale. P.C. din Japonia, Sn cursul Partidul Creştin-Democral, Partidul Liber Democrat şi ))rimclc Ore ale zilei de vi- \
sărcinarea formării unui nou de înfrunlal. Aceasta cu ntît atractiv pentru alegători în La numeroasele şî compli căreia Kcnji Miyamoto. pre Partidul Comunist. nori încă trei copii Atît i
guvern. De lapl, incertitudini maî mult cu cit socinl-de- comparaţie cu cele ale parti catele probleme de ordin e şedinte al Prezidiului, a pre Alegerile de astăzî sint considerate de către obser noii născuţi, cit şi mama se :
le politice au lost oarecum mocialii se reîntilncsc cu o delor coaliţiei guvernamenla- conomic sc adaugă şi cea a zentat un raport asupra ac vatorii politici şi ca un prim test al noii conduceri a simt bine. In afară de cei )
exagerate de anumite grupări aderării la Piaţa comună. Deşi tivităţii Prezidiului Perma Partidului Creştin Democrat (aleasă recent la Con jtairu gemeni, Hadzira Hir- 4
politice în specia) de cele ca holărîrea definitivă urmează nent. Kenji Miyamoto şi To- gresul de la Saarbrucken). kiei mai avea cinci copii. ^
re au format coaliţia de pînă COMENTARtUL ZILEI să fie luată în urma unui re
acum, deoarece era aproape ferendum. partenerii noii coa
un fapt sigur că pînă la ur liţii sini dezbinaţi în aceas
mă social-democru|iî vor fi serie dc dificultăţi pc care le. Ei au dat asigurări că vor tă chestiune. In timp ce par
chemaţi să alcătuiască un nou acum palru nni Ie lăsaseră adopta măsuri. în eventualita tidul social-democrat ezită să
guvern -împreună cu alte par coaliţiei guvernamentale de tea revenirii la guvern, care se pronunţe inlr-un fel sau
tide politice înrudite prin uentru-dreapta. In plus, vechea să oprească ciesterea preturi altul fală dc irieea aderării,
conformaţia tor politică. Pe coaliţie a împovărat şi mai lor la bunurile de consum. Partidul socialist-populnr s-a
rioada de interimat a cetor mult inventarul problemelor In scopul înviorării economici declarat clar împotriva intrării
trei săptămîni a fost determi nesoluţionale. ei au anunţat că intenţionea Danemarcei in C E I. Mulţi
nată dc aşteptarea rezultatu Astfel, în timpul ■ guvernării ză să înfiinţeze o bancă de observatori politici apreciază
lui alegerilor din Insulele Fc- sncial-dcmocjate delicilul ba investiţii de stat. Pe plan so că această poziţie constituie,
roe de unde toată lumea, po lanţei dc plăţi a înregislrat o cial. PSD. a promis o „par de altfel, explicaţia succesu U. R. S. S. — n.'w)lo|rlc«;ro-
pul „ U T H - 2 " , r o n s t r n i l dfi spe-
trivit unei vechi tradiţii, ştia cre.şlcre de la an la an. Coa ticipare" a muncitorilor la lui în alegeri a socialist-popu- < i;i|iş i" I u s tin ii u lu i dc r.'uHnfi-
r.ă un mandai va reveni liţia guvernamentală care n rîştigurilc întreprinderilor. A- larilor care şi-au sporit nu /icA .fi H c i't r m iir A (lin U c r a i
social-democraţilor. Tradiţia urmat după guvernul lui Kraq cesle presupuse cişligun n-ur mărul mandatelor in parla n iA ic este c o n s id e ra i cea mai
na.
in s lu lA ţie
radio-a.s(voun-
confirmindu-se, P.S.D. împreu n sporii acest delicii la impu urma insa să intre în buzu ment de la II la 17. niicft. Kl csic d e s tin a t c a ţilă n i
nă cu Partidul socialisl-popu- nătoarea sumă de 4 miliarde narul salariaţilor, ci să lie O majoritate Iragilă în par ţ i i n t e n s ific ă r ii r a d ia ţ iilo r s o
lar delîn ncum în parlament coroane. Tendinţele inflaţio destinate sporirii fondurilor lament complicate probleme lare , n e b u lo a s e lo r eic.
89 do locuri din 179. lnlie niste ce se manifestau in rle investiţii ale întreprinde rle ordin economic, existenţa In f o to g r a fie : V e d ere p a r ţ ia
timp. încercarea fostului prim- limpul guvernării social-dr- rilor. aşa incit unii comen încă de pe acum a unor di lă a c i m p n l in dc a n te ne a
ministru Hilmar Baunsgnard mocratc, nu au lost stop de. tatori au caracterizat inlcnţia vergenţe intre Partidul so- n o u lu i ra d io trle s c o p .
de a reface vechea coaliţie de In ciuda unor măsuri de spo socîal-democralilor „pur for cial-democrm si Partidul so-
cenlru-dreaptu. rccurgînri chiar rire a impozitelor şi de în mată". cialisl-populai in special în
Io o nouă numărătoare dc voturi gheţare a salariilor inllaţia a O serioasă problemă o va ceea ce privcşle aderarea la
a unei micî grupări favorabilă continuat să se accentueze. conslitui lără îndoială, poli Piaţa comună, anunlă încă dc
Drept urmare. Danemarca a tica fiscală, care a fost comu pe acum sciionse dificultăţi
vechii coaliţii, s-a dovedit pî-
fost cuprinsă în ultimele luni na. alit guvernului lui Otlo pentru noul guvern.
nă la urmă un interludiu po de un puternic va! de mişcări Krag, cit şi celui al lui
litic lărâ nici o consecinţă. revendicative care au culmi Baunsgaard. In programul e- C. VARVARA
Redacţia el administraţia ziar ului i Devau Ijf. Dx« P* Croza, uf. 25. Telefoane or. 12317 fl 1 15 88. Tiparul] întreprinderea poligrafica Deva*