Page 33 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 33
M P .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA? CONSILIUL DE STAT
AL
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
DECRET
Pentru convocarea
Marii Adunări Naţionale
In temeiul articolului 64 punctul 1 din
Constituţie,
Consiliul de Stat al Republicii Socialis
te România decretează :
ARTICOL UNIC. — Se convoacă Ma
rea Adunare Naţională în a şaptea sesi
une a celei de a şasea legislaturi, în ziua
de 20 octombrie 1971, ora 10,00 diminea
ţa.
Preşedintele
Consiliului de Stat
ANUL XXIII, Nr. 5 213 MARJI 12 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI NICOLAE CEAUŞESCU
Duminică, zi folosită din plin pentru Intr-o atmosferă de puternică efervescentă politică,
STRlNGEREA RECOLTEI
în prezenta tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU,
Şl lNSĂMlNŢĂRI a evul loc plenara lărgită a Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R.
• La acţiunile organizate pe ogoarele ju • Au fost arate aproape 500 hectare, s-a Intr-o atmosferă de puterni La intrarea în sala de şedin tul de confecţii şi tricotaje şedinţe al Comitetului de Stal
deţului au participat peste 21 000 oameni — pregătit terenul pe 870 hectare, iar peste 600 că efervescentă politică, sub ţă, secretarul general al parti Bucureşti. Ioana Cosma, direc pentru Radio şi Televiziune,
Ilie Rădulescu, secretar
toarea Liceului „Nicolae Băl-
al
cooperatori, mecanizatori, salariaţi, luptători hectare s-au însămînţat cu grîu semnul înaltului spirit de e dului este intimpinat cu vii si cescu", Gheorghe Dumitru, Comitetului municipal de par
îndelungi aplauze de partici
mulaţie şi responsabilitate re
din gărzile patriotice, elevi şi studenţi ® In bazele de recepţie şi la C.L.F. s-au voluţionară, comunistă, a avut panţi, Se scandează „Ceauşescu prim-secretar al Comitetului tid. şi Dumitru Pădure, mem
loc luni, în sala Radiotelevi-
bru al Comitetului de partid
• In cooperativele agricole şi I.A.S., du ziunii, plenara lărgită cu acti — P.C.R.'1. Domneşte o atmo He partid al sectorului 3, Con al Uzinelor „23 August".
sferă de puternică însufleţire.
stantin Chintă, secretarul Co
şedinţei,
După deschiderea
minică, s-a strîns recolta de pe mai mult de transportat mai mult de 400 tone porumb şi vul Comitetului municipal tovarăşul Dumitru Popa. mem mitetului de partid al Uniunii In încheierea dezbaterilor,
Bucureşti al P.C.R., care a a
530 hectare cultivate cu porumb, cartofi, sfe cartofi, concomitent transportîndu-se alte 290 nalizat modul cum se înfăptu bru al Comitetului Executiv, Scriitorilor, Dumitru Cioran, se fnttmpinat cu vîi aplauze, ca
cretarul organizaţiei de bază nr.
ovaţii, a luat cuvintul tovară
clă de zahăr şi legume tone cartofi pentru schimbul de sămînţă. ieşte politica partidului şi sta prim-secretar al Comitetului 3 do la Uzina „Autobuzul", Teo şul Nicolae Ceauşescu.
municipal Bucureşti al P.C.R.,
tului în toate domeniile de ac
tivitate, în lumina ansamblu a prezentat informarea cu pri dor Burghele. rectorul Institutu Ampla cuvintare rostită do
lui de măsuri adoptat de Co vire la activitatea politico- lui modico-farmaccutic. Dumitru secretarul genera! al partidu
1 Strângerea fără pierderi a arăturilor şi Ia pregătirea te mitetul Executiv al C. C. al ideoloqică şi cullural-oducalivă Cheorghisan, prim-secretar al lui, model de analiză marxisţ-
recoltei culturilor tîrzîî de renului in vederea semănatu Hărnicia işi spune cuvintul P.CR., pe baza propunerilor desfăşurată de organizaţia de Comitelului municipal Bucu leninistă a fenomenelor din
toamnă — cartoli, porumb, lui. Ca şi în zilele anterioare, prezentate de tovarăşul Nicolae partid a Capitalei, în luminii reşti al U.T.C., Florin Tănă- societatea noastră, a rolulni
programului de măsuri şî a
sfeclă şî lequmc. precum si mecanizatorii s-au aflat pre Ceauşescu, secretarul general expunerii tovarăşului Nicolnc scscu, directorul Institutului de activităţii de educare polilieo-
cercetări şi proiectări pentru
pregătirea unor baze solide zenţi la datorie. Ei au făcut al partidului. Ceauşescu la adunarea cu ac Industria electronică din Capi ideologică a maselor, al şcolii,
recoltei anului următor, prin arături pe aproape 500 hecta Duminică, la om cind soa unc patriotica de mare am La plenară au participat to tivul de partid din domeniul tală. Alexandru Gomoîu. mem al culturii, «l climatului socia
efectuarea Sn rondilii agroteh re şi au pregătit patul gormi- rele încă nu răsărise, grupuri ploare, sprijin de necontestat varăşii Nicolae Ceauşescu. ideologic. bru dc partid, cu stagiu în ile list ca factori formativi a fost
nice superioare a insămtntă- naliv pe B70 hectare. de bărbaţi, femei, şi tineri pentru activitatea fermei, a Gheorghe Pană, Dumitru Po- galitate. Cornel Pacoste, prim- subliniată în repetate rîndurl
Pe marginea informării au
rilor, constituie acţiuni 'care, Pe agendă, la Ioc de frunte — de la toate întreprinderile început de fapt sîmbălă pescu, Miu Dobrescu. avut loc discuţii la care au secretar al Comitetului de cu puternice şi îndelungi a
în aceste zile. concentrează s-au situat şi insămînlările, şi instituţiile Devei — îmbră la orele 11,00. Simbătă la La lucrări au luat parte, de partid nl centrului universi plauze. Participanţii la plenara
întreaga activitate a organe acţiune care s-a realizat pe caţi în haine obişnuite de Uroi «nu muncit 000 de elevi, asemenea, miniştri, conducători participat tovarăşii : Virgil tar — Bucureşti, Ton Dodu Bă lărgită cu activul Comitetului
lor locale de partid şî de mai mul! de GOO hectare. lucru sau purlînd cunoscute care au recoltat' 26 ha cu po aî unor Instituţii centrale, di Plorea, prim-secrelar al Comi lan, vicepreşedinte al Consi municipal de partid — Bucn-
tetului He partid al sectoru
stot, o conducerilor unităţilor Importante forte şi mijloa le uniforme cu însemnele rumb. rectori ai unor centrale indus lui 5. Constantin Zamfir, se liului de Cultură şî Educaţie reşti şi-au exprimat totala lor
nqrirole, cooperatorilor şi me ce au fost mobilizate la trans dârzilor patriotice se îndrep Făcind o recapitulare, re triale şî mari întreprinderi cretarul Comitelului de partid Socialistă, Gheorghe Borş, adeziune la ideile expuse, vast
canizatorilor. Sarcinile şi in portul recoltei şî al furaje tau către primăria municipa zultă că pe ogoarele fermei bucureşteno, secretari ai comi de la Uzina „Grivîla Roşie", preşedintele Consiliului sindi şf cuprinzător program de ac
dicaţiile date de secretarul ge lor. Spre exemplu, numai pen lă. lin lung şir do autobuze dc stat din Deva au muncit, tetelor şi organizaţiilor de cal a! municipiului Bucureşti. ţiune— penlru organele şi or
neral nl partidului, tovarăşul tru schimbul de sămînlă s-au ale I T.A. şi I G.C.L. Deva, r,îmbată şi duminică, peste partid din întreprinderi şî in Ene Lache, directorul genenl Radu Beliqan, directorul Tea ganizaţiile de partid, pentru
al Uzinei „Vulcan", Eleonora
Nicolae Ccauşescu, în scri transportat de ta unîlălile autocamioane „Bucegi", ,,Car- 1 000 de oameni din Deva şi stituţii, muncitori fruntaşi în Cojocaru, secretarul Comitetu trului naţional „I. L. Caragia- comuniştii din Capitală, pen
soarea adresată oamenilor producătoare 200 tone cartofi. pati", „Tntra'1, tractoare eu Simeria, recollîndu-se — pî- producţie, oameni de ştiintă. tru făuritorii de bunuri mate
muncii din agricultură au nă Concomitent cu nceasla s-nu remorci şi alte autovehicule nâ în prezent — mal mult de artă §i. cultură. lui de partid de la Combina lc‘\ Valerîu Ripeanu. vicepre- riale şi spirituale — pe tărîmol
şit un puternic ecou în rtndu- adus din rîmp la fermele de nşleptau aici un semnal de 110 ho porumb. educării omului în spiritul
riIe lucrătorilor ogoarelor ca animale 250 tone furaje. plecare C A P. Deva a avut în aju înaltelor exigente ale socie
re, animaţi de dorinţa fîer- tăţii socialiste multilateral dez
O menţiune apajte se cuvi In hojdcle cm porumb ale tor, sîmbătă şi duminică, ele
bienlc de o traduce în vială ne în Jcgătură cu preocupa fermei din Deva a I.A.S. Si- vii Liceului industrial de c >n- Furnaliştii de la Hunedoara şi Călan raportează voltate.
politica înţeleaptă a partidu rea pentru onorarea obligaţii meria au fost prezenţi 250 de st i u cţ îi şî ai Liceului nr. 2 (Agerpres)
lui nostru, sint anqoja|i cu lor contractuale. In total, h oameni care ou recoltai po din Deva Primii au recoltat
toate eforturile în amplele ac bazele de recepţie şi la C.L.F. rumbul de pe o suprafaţă de o suprafaţă de aproape 3 hec
ţiuni ce se desfăşoară pen s-au transportat şi predat mal peste 5 hectare, transportîn- tare porumb, iar ceilalţi ou 2 0 0 0 0 tone fonta peste plan
tru a asigura succesul deplin mult de 400 tone porumb şi du-se totodată )a Fabrica de participat la strîngcrea a 5 000
al lucrărilor agricole de toam cartofi. nutreţuri combinate din Orăş- kg cartofi Sosirea în
nă. Pentru a nu irosi timpul Succesele înregistrate slnt tie mai mult de 25 tone şliu- 40 de elevi de Ia grupul Noi fapte demne de laudă la începutul anului. Este o sumul specific de cocs pla
favorabil de lucru şî a înca rodul măsurilor politice şî or lc\i. La strîngcrca recoltei de şcolar energetic şi 70 de la vin să confirme hărnicia cifră cu mare rezonanţă eco nificat cu peste 8 kg dc fie
dra recoltările şî semănatul In ganizatorice întreprinse de or porumb din zona satului U- şcoala de muzică şi arie plas (urnaliştilor din judeţul nos nomică, care înseamnă dc care tonă de fontă produsă Capitală a
limitele perioadelor slabilile, ganele şî organizaţiile de roi — apartînînd aceleiaşi tice, împreună cu profesorii tru, strădania şi aportul lor fapt penfru industria con de la începutul anului. îm
duminică. 10 octombrie ac., partid pentru a mobiliza ma ferme — au participat 400 de şi diriginţii lor, au fost pre deosebit la sporirea volumu structoare dc maşini, pentru bunătăţirile tehnologice adu
ca şi în duminicile precedente, se largi de oameni aî muncii elevi ai Liceului teoretic din zenţi la C.L.F. din Deva unde lui şi eficienţei producţiei de întreaga economie naţională se regimului termic dc func delegaţiei Uzinei
pe ogoare au fost întreprinse la executarea in condiţii cit Simeria şi 200 membri ai găr au sortat şî aşezat în silozuri metal. In dorinţa de a înde mat mult oţet şi laminate, ţionare a agregatelor şl doză
ample acţiuni Ia strinqcrea şi mai bune e lucrărilor agricole zilor patriotice din întreprin 45 tone cartofi. plini şl depăşi In mod exem mai multe piese, Instalaţii şi rii încărcăturii furnalelor de
înmagazinarea producţiei, la de sezon, pentru a înfăptui’ derile simericne. Ei au strîns In ,,Lunca Mureşului", prin plar sarcinile de producţie şl utilaje. la Uzina „Victoria" Călan „Frezer" din
executarea arăturilor, pregăti cu cinste sarcinile din aceas recolta de pe o suprafaţă de tre alţi cooperatori deveni angajamentele asumate Sn în Dc subliniat faptul că s-au concretizat tn ultimul
rea terenului şi la însămînlari tă campanie agricolă. aproape 10 ha. Această acţi- prezenţi duminică la slrînge trecerea socialista, colective întreaga cantitate de fon- trimesfru tn economisirea a
RâspttnzSnd chemării biroului rea recoltei, am IntTInît şi o le dc muncitori, tehnicieni şl fă dată peste plan s-a pro- peste I 900 tone de cocs de Moscova
Comitetului judeţean de par familie formată din 10 per ingineri de la furnalele Com dus cu cocs economisit. In aprovizionare. Vorbind de
tid şi înţelcgind că slrîngerea soane. Dintre ,,eei 10‘* făcea binatului siderurgic din Hu acest fel. colectivele de mun spre strădaniile depuse In a-
recoltei şt asigurarea unei te parte şi bâtrîna pensionară nedoara şl Uzinei „Victoria" că de Ia furnale au asigurat ecastă privinţă şi rezultatele Luni. a sosit la Bucureşti o
meinice baze producţiei vii Calde mulţumiri Iuliana Sebcştei, de 73 ani, Călan înscriu cu flecare z( transpunerea în lapte a obi obţinute precizăm că la Com delegaţie a Uzinei „Frezer" din
Moscova, la invitaţia adresa
toare constituie o îndatorire care a linul cu tot dinadin ce trece noi şi însemnate re ectivului stabilit de organi binatul siderurgic Hunedoara tă de tovarăşul Nicolae
palrlollcă şi cetăţenească de % sul — după cum declarau cei alizări în producţie. zaţiile de partid privind ri şl uzina din Călan s-au eco Ceauşescu, secretar general
cea mai mare răspundere pen lalţi — ,,sâ ne dea exemplu De data aceasta consem dicarea eficienţei economice nomisit in primele 9 luni ale al Partidului Comunist Român,
alături de cooperatori şt me colectivului F. C. Orăştie de felul cum trebuie să mun năm un succes de scamă : din acest sector. anului peste 14 000 tone dc cu prilejul vizitei făcute Ia a
a muncii tuturor lucrătorilor
tru fiecare cetă(can. duminică,
cocs. cantitate cu mult mal
furnaliştii din unităţile a-
nului curent.
canizatori, au fost prezenţi pe cim" I parţtnătoare Centralei In Nu este lipsit de impor mare declt cea necesară pen ceastă uzină tn primăvara a
tru topirea şl elaborarea fon
ogoare mii de salariaţi, luplă- Chimiştli de la Orăştie sint a Ic mulţumi călduros. în nu MARIN NEGOIJA dustriale Hunedoara au tanţă să aminfim că furnaliş- Delegaţia este condusă de
torl din gărzile patriotice, e- unul din colectivele indus mele tuturor cooperatorilor produs cea de-a 20-a mie tei produse peste plan. tovarăşul V. S. Voronkin, di
Icvj şl studenţi. In total, la ac triale din judeţ care, In am* noştri. tonă de tontă peste sarcinile tli de la Combinatul siderur rectorul uzinei.
ţiunile Iniţiale au participat pla acţiune declanşată în a Cuvinte de mulţumire la de plan ce le-au revenit de gic Hunedoara au redus con A. ZAHARIA I
mal mult de 21 000 oameni, gricultură ca răspuns la scri adresa muncitorilor de la (Agerpres)
eforturile lor concretîzîndu-se soarea tovarăşului Nicolae F.C. Orăştie. a comuniştilor
în rezultate fructuoase me Ceanşcseu. dovedesc o înal de aici, am consemnat şi din Alie relatări
nite să îmbogăţească bilanţul tă conştiinţă muncitorească, partea tovarăşilor Toan A
muncii depuse pentru termina responsabilitate şl dăruire. vram, inginer Şei. şi Marin Zi de munca L A E . M . D Î L J A
rea grabnică a recoltatului şl La chemarea organizaţiei de Şurcă. preşedintele C.A.P. O- în legătură cu pafriofica
fnsămfnţărllor. partid, comuniştii. uteciştii. răşlie.
toţi salariaţii fabricii partici
Pe nn prim pl^n al preocu pă zilnic, după programul de Intr-adevăr, la tel ca Şi in desfăşurarea Din Iniţiativa organizaţii
părilor de sezon se înscrie lucru, şl In zilele libere, la secţiile şi atelierele fabricii, lor U T.C. din oraşul Lupenl.
recoltatul culturilor, acţiune muncă patriotică. In cadru) chimiştii sc achită cu ace ultima duminică a fost de Se impun masuri energice, cu
rare prezintă o importantă cooperativelor agricole din eaşi pasiune şi dăruire, de lucrărilor clarată z.i de muncă patrio
deosebită deoarece, pe lingă Prlcaz şl Orăştie. muncitori inaitaţi. de îndato tică. In cadrul acestet ac
rirea patriotică de a contri
necesitatea înmagazinării fără — Participarea chimlştllor bui la strinsul recoltei. Co ţiuni, peste 1 500 de ute-
pierderi a producţiei, prin eli la muncile cîmpului a fost muniştii fosil Rusii, Vasile agricole de ciştl din oraşul minerilor au
berarea cu operativitate a te deosebit de rodnică Ia recol Chişcan, Ton Susan, Grlgore participat la acţiuni de mun
renului se creează un front tatul cartofilor, sfeclei, po Negrea, Ion Lazăr, Ştctan că voluntar-patrlotică pen eficienţă practică, pentru re
larg de lucru pentru însămln- rumbului şi la eliberarea te Pop şl alţii, in frunte cu in sezon sini tru colectarea (ierului vechi,
tărî. La rezultatele dobîndite renului — declară cu satis ginerul Gheorghe Vaier, di înfrumuseţarea localităţii, a
anterior, la strfngerea produc facţie tovarăşa Ana Băcilă. rector. şi Ioan Beşteleie, loc şcolilor şl a incintelor uni
ţiei, duminică s-a mai adău ingineră la C.A.P. Pricaz. ţiitorul secretarului comite publicate în tăţilor economice, colecta
gat recoltarea porumbului, Săptămina trecută, am avut tului de partid al fabricii, rea fructelor de pădure etc.
Elevii din cadrul
celor
cartofilor, slecleî de zahăr şi zilnic In cooperativă zeci de sint animatorii întregii munci şase şcoli generate şl şcoa dresarea producţiei de cărbune
legumelor de pe mai mult de salariaţi de la fabrica chi patriotice desfăşurate de co pagina a ll-a
530 hectare. Paralel cu aceas mică. Ajutorul lor ne este lectiv pe ogoarele celor la proiesională au colectat
ta, 270 hectare au fost elibe preţios, şl-ml fac datoria dc două cooperative învecinate. peste 300 kg măeleşe şl a
rate de resturile vegetale, per- menajat baze sportive. Pentro actoalul cincinal, rilor de eficientă. Planul do ţiei. Apoi, în subteran forma
Exploatării miniere Dilja ti re beneficii prezintă o restantă
mitînd trecerea la executarea ţiunile noastre de lucru in-
vin sarcini deosebit de mobi de 2.6 milionne lei In timp ce tîlnesc Inca situaţii necores
lizatoare. Numai în acest an, preţul de cost planificat a În punzătoare pentru o desfăşu
fată de cel precedent, este registrat numai pe 8 luni o rare normală a activităţii. Exis
prevăzută o creştere a pro depăşire ce însumează peste tenta unor lucrări vechi, ne-
ducţiei cu 80 700 tone de căr 3,36 milioane lei. Care sînt confirmarea rezervelor tn
bune brut, aceasta fiind funda explicaţiile faptului că zl de blocurile 2 şi 3, precum şi
mentată pe seama măririi ca zi, lună de lună restanta de existenţa unor presiuni mari
pacităţii de producţie a minei, cărbune extras se amplifică ? In subteran au dus la execu
n măsurilor tehnico-orqaniza- — In nici un caz sîtuatia nu tarea onul mare volum de
lorice menite să asigure ptnă este de natură să ne mulţu lucrări suplimentare, ceea ce
la siîrşitul anului în curs o mească — declara inginerul a diminuat din plin realizări
sporire a productivităţii mun Mircea Popescu, directorul ex le.
cii cu 3 la sută. ploatării. Fără scuze sau justi O influentă nefavorabilă a
Realizările înregistrate în ficări trebuie arătat că sub supra îndeplinirii planului de
primele 0 luni lasă să se în stanţiala restanţă provine tn extracţie a avut-o şî fluctua
trevadă insă neîncadrarea ex primul rînd din influenţa unor ţia exagerată a forţei de mun
ploatării la înălţimea preve factori care ne-au depăşit po că.
derilor. faptul că in general sibilităţile. Aş aminti faptul Evident, alături de aceşti
rezultatele sint la un nivel că T.C.M.M. a încheiat lu factori au existat alţii de na
nesatisfăcător. crările noului put cu skip cu tură subiectivă care au ampli
Nerealizarea productivităţii un an tn urmă fată de cum ficat efectul negativ al cauze
muncii In abataje, precum şi fusese prevăzut. Din acest lor amintite. Astfel, orqaniza-
nerespectarea numărului de motiv puţurile oarbe nr. 1 şi rea unor brigăzi s-a făcut ne-
posturi planificate au deter 2, care fac legătura ntît între corcspunzălor, atît şelii dc
orizonturile 440 şi 607, au
minat ca la sfirşilul primelor formaţiuni, cit şi conducerea
fost suprasolicitate atît pen
trei trimestre E.M. Dîlja să lru extracţia de cărbune cil cvnbi,itării neinsistînd asupra
„acumuleze14 o restantă la şi pentru aprovizionarea br i- ILIE COJOCARU
planul de extraclie de 38 340 qăzilor cu materialele necesa
re. Faptul a dus la dese
tone cărbune. Desigur, aceas „gîluîri" ale traseelor de
Sute de luptători din gâdile patriotice au fost prezenţi duminica ia dcspAnuyatul porumbului, In cadrul fermei agricole de stat din LApuşnic.^^ ^ Ovoru tă nereallzare « atras după transport cu repercusiuni qra- (Conţinnone in pag. a 3-a)
sine şl deteriorarea indicato v« asupra ritmicităţii produc