Page 37 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 37
UTILIZAREA INTENSIVĂ Cuvintarea tovarăşului
A AGREGATELOR — N I C 0 L A E C E A U Ş E S C U
sursă inepuizabilă pentru creşterea
producţiei de laminate la plenara lărgită a Comitetului
municipal de partid Bucureşti
Progresul rnpîcî a) lehnlcii terii indicilor intensivi şl exten le. O metodă eficace de asi
face ca uzura morala a utilQ- sivi de Utilizare a agregatelor. gurare a funcţionării tn bune
jelor să aibâ loc înaintea ce Timpul efectiv de funcţionare condiţiunl a acestora o consti
lei fizice, aşa că utilizarea cu a liniilor tehnologice a cu tuie îngrijirea corectă şi efec Stimaţi tovarăşi. dezvoltarea producţiei indus niei generale marxîsl-leninîsle
* eficienta maximă a capacită noscut o creştere continuă. In tuarea la limp a reparaţiilor. triale, s-au obţinut rezultate a parlidului nostru, ceea ce semnate în loate domeniile,
că politica internă şi externă
ţilor de producţie constituie o cele trei trimestre din acosl In acest scop. ni se spune, Plenara Comitetului munici de seamă tn agricultură, In înseamnă că avem intr-adevăr a parlidului şi statului nos
cerinţa esenţiala a zilelor an, agregatele au funcţionat au fost întreprinse o serie de pal şi a activului de partid loate domeniile de activitate o bună bază ideologică şi po tru duce la dezvoltarea cu suc
noastre. In acelaşi timp folo cu 16 ore mai mult deeft se măsuri care au făcut ca timpul din Bucureşti o dezbătut mă Putem spune că prin munca litică. (Aplauze prelungite). ces a socialismului în Româ
sirea cit mai judicioasă a a- planificase, obtinindu-se pe a- de staţionare să (ie lună de surile necesare tn vederea îm eroică a clasei muncitoare, a nia, la Inlărirea colaborării şl
ceslor capacităţi ore o in ceaslă calo importante spo lună maî mic dectl so pre bunătăţirii activităţii politico- ţărănimii, a intelectualităţii, a Pornind de la acesle consta prieteniei cu ţările socialiste,
fluentă directa, hotăriloare a ruri de producţie. Productivi văzuse. Au fost recondiţiona ideologicc, a ridicării nivelu luturor oamenilor muncii, fără tări. putem aprecia că avem cu partidele comuniste. cu
supra creşterii producţiei si tatea orară realizată în 1970 te o scrie de subansamble cu lui conştiinţei partinice a co deosebire de naţionalitate, loate condicile pentru a rea tortele antiimperialisle. cu loa
productivităţii muncii, reduce a fost si ea cu 0,15 tone su un grad avansat de uzură — muniştilor, pentru formarea prind viată holărîrile Congre liza cu succes holărîrile Con te statele lumii. lără deosebi
rii preţului de cost si ridică perioară sarcinii de plan. de reductoare (a cajele verticale, conştiinţei socialiste a tuturor sului al X-lea al partidului gresului al X-lca, pentru a re de orînduire socială — şi
rii eficientei economice. calajul mărindu-se substanţial axele cardanotelescopice etc. oamenilor muncii din Capita privind făurirea societăţii so parcurge în acest cincinal o dăm o apreciere corespunză
calea
clapă
importantă pe
Colectivul laminorului de în acest an Creşterea indici — ceea ce adus la evitarea u lă. Consider că dezbaterea n- cialiste multilateral dezvoltate construirii societăţii socialiste toare aceslor rezultate — a
sîrmă de la Hunedoara a în lor intensivi sî extensivi are nor defecţiuni. Multe necazuri ceslor probleme şi măsuri in România, ridicarea patriei multilateral dezvoltate, a cre poi nu putem să nu menţio
ţeles pe deplin dimensiunile şi loc pe fundalul perfecţionării produceau trenurile finisoore. le care vor fi adoptate vor noastre pe noi culmi de civi ării condiţiilor necesare pen năm că ţoale aceste înfăptuiri
implicaţiile acestui adevăr, întregii nclivilăli productive, unde se defectau subonsamble- avea rezultate pozitive tn ac lizaţie şi progres. (Aplauze în tru trecerea la făurirea trep stnt strins legale şi de faptul
preocuplndu-se insistent cn fiind o consecinţă directă a le cu turatii mari. Pentru în tivitatea viitoare a comitetu delungate). tată a comunismului în Româ că am obţinut succese de sea
de la aceleaşi utilaje si agre acesteia. treţinerea si repararea cît lui municipal de partid, a acti Pe această bază, stntem în- nia. mă In ridicarea nivelului poli-
gate să oblină producţii tot — O cate importantă de mai bună a acestora au fost vului, a tuturor comuniştilor, Ir-adevăr îndreptăţiţi să ne pu tico-ideologic, a conştiinţei so
mai mari. Deşi o atins de mul creştere a duratei de funcţio conslituilc echipe specializate se vor reflecta tn îmbunătăţi nem tnlrebarea : ce demon Stimaţi tovarăşi. cialisto a oamenilor muncii.
tă vreme parametrii proiec nare a agregatelor — ne-a de în reductonre care execută rea întregii activităţi a orga strează realizările din primele Pentru că, fără aceasta, nu nr
taţi, laminorul va realiza In clarat inginerul Zoltan Lucaci, nizaţiei de partid din Bucu 9 luni ale cincinalului 1971 Organizaţia de parlid o Ca M fost şi nu ar ti posibile re
acest an cu 11500 tone otel şeful secţiei — O constiluic tunar revizii si centrarea în reşti. (Aplauze puternice). 1975? In primul rind, putem pitalei, cu cei pesle 211 000 de zultatele pe care le avem fn
beton mai mult decll în 1070, reducerea opririlor tehnologice tregului ansamblu. Rezultatele Tn limpul discurilor, nu afirma că ele evidenţiază jus membri ai săi, constituie o tor toate domeniile de activitate.
/apt care demonstrează că, va- Si accidentale. In acoaslă di fost evidenţiate realizările în teţea liniei generale elaborate tă uriaşă. In cadrul acestei or (Vii aplauze).
Inrificînd cu intelîgcnlâ şi recţie rezervele de care dis AL. SANDULESCU semnate obţinute de oamenii de Congresul al X-lea al par ganizaţii îşi desfăşoară activi Poate însă unii tovarăşi vor
competentă toate rezervele punem stnt încă mari Opriri Laboratorul E.M. CertcJ-SA- muncii din Capitală, sub con tidului, a holăiirilor Comite tatea mii, aş pulea spune zeci pune înlrebnreo : dacă avem
disponibile. sporirea produc le* accidentale sînt determina cArlmb. Aici se „InventariazA" ducerea organizaţiei de partid. tului Central al partidului, ca de mii do activişti de bază ai asemenea realizări, inclusiv in
ţiei nu întimpină bariere de te deseori de lipsa de aten conţinutul «le mclAlc al mine Fără îndoială, îndeplinirea cu
(Continuare fn pag. a 4-a) reurilor supuse preparAril. re — călăuziikIu-sc după con parlidului nostru. Aici, în domeniul muncii idcologirn-
nclrecuf. Surplusul se va ob ţie sau neglijenta celor che succes a planurilor economi cepţia malerialist-diftlectică şi Bucureşti, se află a 1U organe polilicc, alunei de ce mai cri
ţine îndeosebi pe scama creş maţi so exploateze agregate ce, dezvoltarea tnvă|âmîntului. istorică despre lume şi apli- le centrale de partid, ctt şi ticăm o scrie de neajunsuri, de
ştiinţei, culturii stnt fapte cn- cînd tn mod creator adevăru re a mai fosl necesar să se
re vădesc capacitatea şi forţa rile generale ale marxism-le- conducerile organizaţiilor ob ia, de către Comitelui noslru
şteşti, guvernul, ministerele —
de care dispune organizaţia ninismului la condiţiile con deci torta politică principală s Executiv, măsurile cunoscute ?
de partid din Capitală. Ne
Pentru a răspunde la aceas
Sporuri de produefie pe seama creşterii productivităţi bucură că. pe primele 9 luni ale crete ale României — au tra societăţii noastre socialiste. De tă întrebare, ar trebui să ne
sat orientările pcnlru mersul
Elorturile depuse sfătui al anului. chlmişUi au ri Baza acestui imporfant anului, oamenii muncii din înainte al poporului nostru pe aceea, Comitetul Central a referim mai pe larg la o se
cordă o atenţie deosebită mun
tor de colectivul F.C. O- dicai volumul producţiei succes o constituie preocu Capitală au depăşit sarcinile calea făuririi noii orlnduiri cii organizaţiei ş) activului de rie de caracteristici ale comu
răştie capătă cu liecare zi suplimentare pe anul tn prevăzute pentru această pe socialiste şi comuniste. partid din Bucureşti j de aceea niştilor, ale partidului nostru,
curs la peste 5.5 milioane parea pentru creşterea pro rioadă In planul pe 1971. De care întotdeauna a acţionai
de muncă noi valori de altfel, după cum ştiţi, în în In al doilea rind, putem n- şi pretenţiile Comitetului Cen împotriva a tot ceea ce este
lei, în limp ce depăşirea ductivităţii muncii, indicator firina că acesle realizări de tral fală de organizaţia de
prestigiu. Prin depăşirea la producţia marfă vtndu- la care s-a obţinui un spor treaga (ară, pe primele trei monstrează capacitatea organi partid, de comitetul municipal vechi, perimat, a supus per
prevederilor pe prima de tă şl incasală se cifrează ta trimestre ale acestui an. nlc zaţiilor de parlid, faptul că ele de parlid stnt mult mal mari manent criticii şl autocriticii
activitatea sa, a făcut şi lace
cadă a ultimului trimestru 3.8 procente. de 2.4 la sulă. actualului cincinal, s-au reali Işi îndeplinesc cu cinsle rolul In cadrul acestei şedînle din critică şi autocritică o le
zat cu succes sarcinile privind*
de forţă conducătoare tn toa Ircbuic să ne punem întreba ge a propriei sale dezvoltări,
te sectoarele de nclivilate. Şi rea : cum răspund comitelui a însăşi dezvoltării socielălii
tocmai datorită acestui lapl municipal, activul său, orga româneşti. Fără nici o îndo
poporul nostru realizează cu nizaţiile de partid din Capita ială, dacă nu am proceda ast
succes orientările şi progra lă sarcinilor mari care le re fel. n-am fi comunişti ; ar în
URGENTE PE AGENDA LUCRATORILOR OGOARELOR mul stabilii de Congresul al cazul să facem o analiză mul- lomuttumire, de tngtmfarp, să
semna să dăm dovadă de nu-
vin ? Desigur, nu este acum
X-lea al partidului. (Vii aplau
considerăm că nu mai avem
ze).
lilalerolă a întregii activităţi
In al Ireilea rînd, ţoale a a comitetului municipal, avînd nimic de tăcut • or, atunci am
Înceta de a mai fi comunişti,
ceste in(ăptuiri subliniază tn- tn vedere că ordinea de zi de partidul nu şi-ar maî pulea în
fineşte precis că ne ocupăm
Insămînţarea grîului, strîngerea recoltei că o dată capacitatea creatoa îndeosebi de activitatea poliii- deplini rolul de forţă condu
re a clasei muncitoare — cla
cătoare a socielălii, rol care
analiztnd
co-ideologică ; dar,
societăţii
să conducătoare a
nent noul, a asigura dezvolta
socialiste româneşti —, a ţără felul tn care stnl realizate pre impune a promova perma
nimii şi jnteleclurililă|ii, de vederile de plan în loate do rea continuă a socielălii romA-
şi onorarea obligaţiilor contractuale monstrează unilalea de ne meniile de activitate, nu pu- neşli, a luturor laturilor acti
vităţii sociale. (Aplauze puter
lem să nu apreciem că orga
zdruncinat a acestor clase şi
nice).
nizaţia de parlid a Capilalel
lor(e sociale, a tuturor oame
nilor muncii, lără deosebire de tşî îndeplineşte în bune con- Tocmai de la acesle consi
naţionalitate, care înfăptuiesc ditiuni sarcinile, că ea consti derente principiale am pornit
In perioada actuală, coope decadă a lunii oclombrie s-ar mlnţări, în actuala campanie neabătut politica Partidului tuie una din cele maî puter atunci etnd am supus unei a-
ratorii şi mecanizatorii sînt fi utilizat cu randament maxim s-au luat măsuri eficace pen Comunist Român, văzînd tn ea nice organizaţii, o forţă de ba nalizc rrilice stările de lu
confruntat! cu un volum în era posibil ca atît la semă tru utilizarea mai judicioasă o politică ce corespunde pe ză a parlidului nostru. (Aplau cruri din domeniul activîtăliî
semnat de lucrări agricole, în- nat cit şi la recoltări realiză a bazei lehnico-malerialc şi Muncitorii si tineretul deplin năzuinţelor vitale ale ze puternice). In acest cadru politicn-idcoloqice. Faţă de
lrc acestea la loc de frunte rile să fie mult superioare ce asigurarea executării acestei inlregîi noastre naţiuni socia pulem, fără nici o îndoială, n- dezvoltarea generală a tutu
activitate,
ror sectoarelor de
siluindu-se insăminlarea griu lor existente. In această pri acliuni intr-un timp ctt mai i liste (Aplauze puternice). precia că şi tn ce prîvcşle ac şi mai cu seamă lată de creş
lui, slringerea recoltei de vinţă sînt concludenle rezul scurt Ca urmare a eforturi Subliniez acest lucru pentru tivitatea de educare ideologi
cartofi, porumb, sfeclă şi le tatele mult prea diferite Înre lor depuse, in prezent tn nu că, dezbălînd problema activi că, de dezvoltare a conştiin terea uriaşă a forţelor de pro
gume. De asemenea, paralel gistrate de la ounilale'la alta meroase unităţi insămînlările din Simeria sint zilnic tăţii politico-ideologicc, tre ţei socialiste a oamenilor ducţie a societăţii noastre, se
cu desfăşurarea acţiunilor a- in condiţii de producţie ase de toamnă se găsesc Intr-un buie să pornim de la felul In muncii există o serie de rezul observă o anumită rămtnere în
minlite o deosebită atenţie sc mănătoare. ceea ce, desigur, stadiu avansat, la unele coo care partidul nostru, conduce tate De altfel, acesle apreci urmă tn ce priveşte munca po-
cere acordată predării la fon oglindeşte şi o preocupare di rea sa rezolvă sarcinile de ba eri slnt valabile penlru acti lîlico-ideologică, de formare a
dul centralizat al statului n ferită a conducerilor C.A.P. şi perative agricole lucrarea res ză ale dezvoltării societăţii vitatea Întregului partid, a tu conştiinţei socialistei tn fapt,
intregii cantităţi de produse cadrelor tehnice fată de soar pectivă executindu-se pe ulti prezenţi pe ogoare noastre, tn care elaborează po turor organizaţiilor de partid
contractate. ta recoltei. mele hectare. Exemple demne litica internă şi externă a tă din tara noastră. începuseră să se manifeste ten
Analiza stadiului de execu de evidenţiat ne oferă C.A.P. rii, Putem aprecia că faptele, Menţionez acest lucro pen dinţe de automullumire, de
SE INSAMINŢEAZA viata, desfăşurarea evenimen tru că trebuie să privim lucru
tare a lucrărilor agricole de Rişculila, Ribiţa. Rişca, Brad şi telor — atll interne ctt şt In rile tntr-o strînsă interde
sezon evidenţiază faptul că. ULTIMELE HECTARE altele, unde au mai rămas de In acesle zile holăritoare pentru slringerea rodu
lui bogat a) toamnei şl pregătirea recoltei anului vii ternaţionale — demonstrează pendentă ; dacă constatăm cu (Continuo»* in . paf. o 2*o)
faţă de perioada în care no In mod pregnant justeţea li
Dacă in anii anteriori coope tor. unităţile agricole din jurul Slmeriei se bucură de totii că avem realizări În
aflăm, rezultatele nu stnt pe rativele agricole din zona Bra un neprecupeţit sprijin din partea salariaţilor şl ele
deplin satisfăcătoare. Dacă dului se situau printre ulti (Continuare In /pag: ^jcr. 4-a) vilor simerienl. De o săplămînă, pe terenurile I.A.S.
timpul favorabil din prima mele unităţi din judeţ la tnsă- şl C.A.P. din oraş, ale cooperativelor agricole SIntan-
drei. Totia. Rapolt. Polt. Banpoloc. sînt prezenţi In
fiecare zi. la muncă patriotică, sute şl sute de mun
citori ceferişti. sa!aria|i at Întreprinderilor şl institu Spectacol de gală al Teatrului
ţiilor. elevi ai şcolilor din Simeria.
— Ţăranii cooperatori, muncitorii, intelectualii, ti
nerii utecişli. elevii au răspuns cu entuziasm chemă
rilor adresate de tovarăşul Nicotae Ceauşescu penlru academic „Vladimir Maiakovski“
terminarea fn timpul optim a lucrărilor agricole de
toamnă — ne-a declarat tovarăşul loan Trimie, secre Teatrul academic „VJadi- culturale şi artistice, ziarişti, partizani caic, alături de tru
tarul Comitetului orăşenesc de partid Simeria. In baza mir Maiakovaki" din Mosco un numeros public. pele Armatei Roşii, a luat
planului de acţiune inlocmit, noi am asigurat tn fie va, aflat pentru a doua oră Au luat parte V. S. Tiku- parte la lupta împotriva duş
care zi o intensă mobilizare la lucru. Incepfnd de în turneu In ţara noastră, a manilor interni ai puterii so
miercurea trecută am Irimls zilnic In unităţile agri prezentat, în seara zilei de 12 nov, însăroinat ou afaceri vietice, pentru alungarea in-
cole peste 700 de elevi şl salaria||. am mobilizat toate octombrie, pe scena Operei ad-lnterim al Uniunii Sovie
mijloacele de transport. Pot spune că s-a muncit cu Române din Bucureşti, un tice Ja Bucureşti, şefi ai mi tervenţioniştilor străini.
hărnicie, muncitorii şl elevii noştri aducînd un pre spectacol de gală cu piesa siunilor diplomatice, precum Spectacolul s-n bucurat de
ţios aport la recoltatul porumbului, cartofilor, sfeclei, „Inîrîngerea". şl membri ai corpului diplo o primire călduroasă. In re
la eliberarea terenurilor şi transportul produselor. matic. petate rînduri. asistenţa a a
Comitelui orăşenesc de partid apreciază în mod La spectacol au asistat tova Asistenţa a inlîmpinat cu plaudat îndelung, răsplătind
deosebit modul in care organizaţiile de bază de la răşul Nicolae Ceauşescu, îm puternice şi îndelungi apla astfel măiestria interpretativă,
„Marmura". I.I.L, depou, balastieră, baza 20, comerţ preună cu tovarăşa Elena uze sosirea în lojile oficiale a înalta ţinută scenică a colec
şi şcoli organizează şi conduc acţiunile patriotice pe Ceauşescu. tovarăşii Emil tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tivului actoricesc.
ogoare. Aceste acţiuni, care an atins duminică cea Bodnaraş, Manea Mânescu, a celorlalţi conducători de Tn (impui pauzei, tovarăşul
mai mare amploare, vor continua in liecare zi. pînă Paul Niculeseu-Mizil, Ilie partid şi de stat. Nicolae Ceauşescu. ceilalţi con
la lerminarea luturor lucrărilor agricole care presu Verdeţ, Maxim Berghianu, Flo Piesa „Inîrîngerea", drama ducători de partid şi de stat
pun sprijinul nostru. ria n DânăJache, Janos Faze- tizare în două părţi după cu s-ati întreţinut prieteneşte cu
Aceste aprecieri au o temeinică acoperire fapti kaş. Petre Lupu, Dumitru Po noscutul roman cu acelaşi ti R Ekiminn, directorul Tea
că. Tovarăşii Emillan Florea, preşedintele C.A.P. Ra pa. Dumitru Popescu, Leonle tlu al lui Alexandr Fadeev, e- trului academic „Vladimir
polt. Constantin Crainic, Inginer-şel la C.AP. Foit. Râutu, Gheorghe Stoica, Şte Mainkovski", cu regizorul prin
inginera Aurica Codreanu. de la C.A.P. Sîntandrei. fan Voitec, losif Banc, Petre vocâ un episod eroic din anii cipal al teatrului. Andrei Gon-
Păun Răvaş, preşedintele Consiliului inlercooperatisl Blajovici, Miron Conslanti- războiului civil, este, în e ecarov, cu interpreţii de frun
Simeria. au numai cuvinte de mulţumire la adresa or nescu, Miu Dobrescu, Mihai senţă, un poem dramatic de te ai colectivului, felicitîndu-î
ganizaţlilor de parlid şl U.T.C. din întreprinderile şl Gere, Ion Ioniţâ, cu soţiile. spre Marca Revoluţie Socialis călduros pentru valoaroasa
instituţiile simeriene, ta adresa sulelor de muncitori Se aflau, dc asemenea, în tă din Octombrie. Realizat în- realizare artistică a spectaco
şi intelectuali, tineri şi virslnîci din oraş. care dove sală membri ai CC. al P.C.R., tr-o formă originală de re lului.
desc hărnicie şl dăruire patriotică, parlicipînd entu Consiliului de Stat şi ai gu prezentaţie muzical-popularâ, Artiştilor sovietici Ic-an fost
Cooprratovh clin Kapollti Mare au transportat UumlnlcA ultimele eantilAţl ele trlfn? pcnlru ziast la muncile clmpnlui din această toamnă. vernului, conducători de insti oferite flori din partea condu
săminţâ. Foto : C. ILIUTA tuţii centrale şi organizaţii ob spectacolul narează marşul le cerii dc partid şi de stat.
şteşti. personalităţi ale vieţii gendar al unui detaşament de (Agerpres)