Page 38 - Drumul_socialismului_1971_10

________________________________ DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 3214 © MIERCURI 13 OCTOMBRIE 1971

C U V l N T A R E A T O V A R Ă Ş U L U I N I C O L A E C E A U Ş E S C U

la plenara lărgită a Comitetului municipal de partid Bucureşti

şcoală, far pentrn cel dîn tea­ călcări, De ce eare să nn vor­ contribuţie de teamă Ia activi­ poIlMco-ldeoIoglcă, pentrn bu­ nnd« clocoteşte viaţa. (Aplau­ deso Ie trecut. Şl, vrînd cîte-
Este. de eaemenea, necesară
tru prin piesele pe care le In­ bim de ele aici, In activai de tatea partidului nostru. (VII nul mers al Instituţiei respec­ lupta împotriva concepţiilor ze prelungite). Şl dacă mari odetă chiar să servească vii­
terpretează, pentru scriitori partid? Aceasta este una din aplauze). tive t ele răspund de felul In filozofice retrograde. Lumea scriitori ca Emînescu nu ad­ torul, prin faplul că nu înţe­
prin cărţile lor, pentru artiştii laturile principale ale răspun­ care comuniştii puşi In dife­ •-a dezvoltat In confruntarea leg din punct de vedere filo­
plastici prin operele lor. Nu miteau ideea efl geniile se
înglmfare, de a considera că este o pretenţie prea mare, ci derii noastre, ale conştiinţei şl Dragi tovarăşi. rite munci de răspundere îşi dintre diferite concepţii despre nasc In cafenele, cu atît mal zofic, principial, problemele,
putem /ace toiul — si că este minimă, dar fără de care nu atitudinii socialiste In societa­ îndeplinesc îndatoririle. Orga­ viaţa, ea se va dezvolta şl In mult nu putem accepta aseme­ în fond servesc trecutul. De
su/icienl să avem a hotSrîre, poţi fi membru al Partidului te, ale eticii şl echităţii so­ Au trecut trei luni de la nizaţiile de partid au obliga­ viitor In această confruntare. nea concepţii In societatea so­ aceea, trebuie să discutăm
pentru ca ea să se realizeze Comunist Român. $1 acest lu­ ciale. adoptarea hotflrîrllor Comite­ ţia sA tragă la răspundere, să Dezvoltarea societăţii demon­ cialistă. Este străină filozofi­ deschis toate aceste lucruri,
de la sine. Trebuie arătat că cru trebuie înţeles de toţf to­ Deci, este greu 6ă apreciez tului Executiv privind îmbu­ controleze şi 6ă îndrume mun­ strează, zl de zi, cens de ceas, ei noastre marxlst-lenlniste fără să se supere nimeni, A­
asemenea stări negative de varăşii ! (Aplauze prelungite). efl discuţiile de astăzi au mers nătăţirea activităţii ldeologîco- ca pe care comuniştii o desfă­ minut de minut — pentru că teoria că aria poate fl scrisă ceasta este democraţia socia­
lucruri şi-au făcut loo chiar la la rădăcina problemelor şi că poiîtlce. După cum est© cunos­ şoară In toate sectoarele de astăzi cuceririle ştiinţei sînt de de oameni care, trăind departe listă I Nu putem Închide ochii
o serie de cadre st activişti de In informarea prezentată de au atras atenţia activului de cut, In Întreaga (ară au avut activitate. o asemenea amploare Incit nu de viată, înţeleg viaţa mal bi­ In fata realităţilor I Să dezba­
parlid şi de stat, tovarăşul Dumitru Popa şl În partid asupra unor stări de lu­ loo largi dezbateri j se poate Realizarea măsurilor de îm­ este minut sau chiar secundă ne decît ceilalţi muritor!. (A­ tem deschis toate problemele,
Kxisia, de asemenea, anumi­ cadrul discuţiilor, au fost rele­ cruri a căror înlăturare trebu­ spune efl tntregul partid şi bunătăţire a învâtâmlntului de în care să nu apară pe plnn cu scopul de a lichida nea­
te rămineri în urmă şl In ce vate o serie de lipsuri. Nu aş ie să constituie o preocupare întregul nostru popor au re­ partid, a activităţii politice universal o cucerire ştiinţifică plauze). De unde li poate veni junsurile. de a îmbunătăţi mun­
priveşte formarea cadrelor putea însă să spun că s-a de seamă a comitetului de probat cu Însufleţire aceste de masă, a Întregii munci ideo­ — Justeţea concepţiei materia- această înţelegere unul om ca­ ca, punlnri. totodată, cum spu­
noastre pentru di/erite sectoa­ mers Intr-adevăr In profunzi­ partid, a activului, a organiza­ măsuri, vfîzlnd In ele o expre­ logice nu este posibilă decît l!st-dlalectice despre viată şl re ignoră realitatea pămlntca- ne românul omul potrivit la
re de activitate, In felul In ca­ me în ce priveşte analiza unor ţiilor de partid, a tuturor or­ cu participarea largă a tuturor despre «ocletate. Aceasta nu nă ? Din cer ? Asemenea crea­
re aceste cadre tnleleq s3-şi mart neajunsuri care s-au ma­ sie a preocupării şi grijii par­ comuniştilor. Numai Jn măsu­ tnsenmnA Insă că dezvoltarea tori, care nesocotesc şl nu În­ locul potrivit, In orice sector
îndeplinească în cele mai bune nifestat In Capitală » nu pot ganelor noastre de stat. tidului pentru crearea celor ra In care comitetul municipal materialismului dialectic şl is­ ţeleg viaţa de pe pămînt, nu de activitate, astăzi poate lu­
condilluni răspunderile încre­ spune că s-a pornit tocmai In tara noastră, tn rln- mal bune condiţii pentru mer­ de partid va ştf să unească e- toric a fost încheiata şl cA de au ce căuta în partidul nostru cra un om, mtine altul. Aces­
dinţate de partid şl de sfat » de la ceea ce am arătat mai dul opiniei publice se des­ sul înainte al României pe ca­ forlurile acestui detaşament acum ne putem mulţumi să re­ şl nici tn uniunile de crea­ tea sînt legile democraţiei so­
slnt manifestări negative, le­ înainte, de la faptul că aici Îşi făşoară o activitate inten­ lea socialismului şl comunis­ uriaş de 211 000 de comunişti, petăm nişte adevArurl genera­ tori. (Aplauze). Eu sînt de a­ cialiste. De ce trebuie să se
gate de o anumită slăbire a desfăşoară activitatea aproape să împotriva unor mani­ mului. Plenarele comitetelor va putea Intr-adevăr să obţină le — cum fac unii din filozo­ cord cu libertatea de creaţie 6imtă cineva jignit cînd este
spiritului de răspundere, de totalitatea organismelor cen­ festări negative, antisoci­ Judeţene de partid, plenara rezultate bune în activitatea fii noştri. Este necesar să ac­ a artistului. Dar şl societatea criticat că nu a lucrat prea
combativitate, In diferite do­ trale care au rolul de a în­ ale, cum sînt delapidarea, fur­ Comitetului municipal Bucu­ sa. Eu cunosc bine organiza­ ţionăm pentru dezvoltarea şl este liberă să aleagă ceea ce-l bine, că trebuie să munceas­
menii de activitate. druma şi conduce activitatea tul. favoritismul, bacşişul, pa­ reşti, activele de partid care ţia de partid din Capitală, îmbogăţirea concepţiei noas­ place. Pe scenele noastre, în că mai bine acolo unde eslc
Putem spune că şî-a făcut pe întreaga tară » or, preten­ razitismul. Aceste lucruri n-au au participat la aceste adu­ ştiu ce forţe are şi sînt con­ tre despre lume cu noile cuce­ librăriile noastre nu trebuie pus ? Aceasta este valabil şi
îoc şi o anumită subapreciere ţiile noastre fată de munca fost abordate în suficientă mă­ nări iu elaborat — aşa cum vins că, acţionînd cu fermita­ riri, pentru a o ridica Ia di­ să-şl facă loc ceen ce societa­ pentru ministru, pentru direc­
a importantei activităţii poli- organizaţiei din Capitală sini sură In discuţiile purtate In veţi face şl dumneavoastră — te. comuniştii din Bycureşfl mensiunile noi ale cunoaşterii tea consideră că nu serveşte torul de fabrică, pentru pri­
tico-educatlve, de formare a o­ la nivelul acestei situaţii. cadrul plenarei noastre. Dc ce programe de măsuri pentru vor putea să lichideze, Intr-un ştlinte! şl nu de a ne închina intereselor sale. Libertatea mii secretari, inclusiv pentru
mului nou — constructor al Dacă privim ceva mai îndea­ nu ne referim la ele? Oare înfăptuirea acestor sarcini. scurt timp, neajunsurile care în faţa unor citate şi o unor secretarul general al partidu­
socialismului. Pornind de la proape felul în care îşi înde­ acestea nu fac parte din etică, s-au manifestat. Să facem ca date învechite. Materialismul trebuie înţeleasă In comple­ lui — pentru toată lumea, to­
faptul că, Intr-adevăr, marea plineşte organizaţia de partid din echitatea socialistă? Nu Despre importanţa ridicării Bucureştiul, Capitala patriei dialectic si Istoric creează pre­ xitatea ei dialectică, ce în­
majoritate sau cvasiunanimi­ a Capitalei sarcinile In diferi­ ne dau de gtndit asupra felu­ nivelului muncii Ideologice, e­ noastre, să devină şi din punct misele pentru a Înţelege mal globează nttt Interesele Indivi­ varăşi I Putem rămîne tn mun­
tatea oamenilor muncii înfăp­ te sectoare de muncă, am pu­ lui în care desfăşurăm activi­ ducative a-a vorbit mult, s-a de vedere el activităţii politî- bine procesul dezvoltării so­ dului. cît si Interesele colecti­ ca pe care ne-eu încredinţat-o
tuiesc neabătut politica inter­ tea constata — de altfel în şe­ scris mult, Desigur, despre a­ co-ldeologice un puternic cen­ ciale, fenomenele noi, pentru vităţii sociale. Altfel se trans­ partidul şl poporul numai tn
nă şl externă a partidului nos­ dinţele de partid de Ia minis­ tatea polîtico-ideologicâ? Dacă ceasta s-er mal putea vorbi — tru care să influenţeze întrea­ a interpreta realitatea, pen­ formă în anarhie. Libertatea măsura In care ne îndeplinim
tru, unii tovarăşi au început tere s-au şi evidenţiat aceste am ţine seama de aceste fap­ şl, fără Îndoială, că se va mal ga ţară ! (Aplauze prelungite). tru a acţiona In vederea trans­ înseamnă a înţelege necesită­ sarcinile. In măsura în care
să spună i „Ce mai vrem, In lucruri — că munca de partid te, ar apare şl mal pregnant vorbi — s-ar putea scrie, şi Este necesar să dezbatem formării societAtii sl a omului. ţile societăţii şl a acţiona în 6ervim poporul I Nu trebuie să
definitiv ? Oamenii înţeleg lu­ In ministere a decurs la un in evidenţă cum şl-a îndepli­ se va scrie mult. Nu va tre­ foarte 6erios problemele poli­ Nu aş putea spune că slntem sensul Intereselor societăţii, ne închinăm In faţa nimănui,
crurile » de ce trebuie să mai nivel destul de scăzut, că atît nit rolul politico-educativ Ra- bui să considerăm aceasta o ticii partidului şl statului nos­ mulţumiţi de felul In care rea­ ale naţiunii tale. Aceasta în­ numai In fata poporului. (A-
desfăşuram o activitate atît de comitetele sectoarelor de par­ dioteleviziunea. ce Influente campanie, să credem că, o da­ tru, diferitele fenomene noi lizăm acest lucru. Iată — ca seamnă să fii cu adevărat li­ Planze puternice. îndelung *e).
intensă de partid, polilico-edu- tid, cit şi comitetul munici­ negative a avut prezentarea la tă cu încheierea adunărilor de care apar In viaţa socială, să nu merg mai departe — vi­ ber I (Aplauze prelungite). latfl, tovarăşi, o serie de as­
cativâ Am arătat mai îna­ pal nu au asigurat îndruma­ televiziune — şi la cinemato­ activ de partid şl, ulterior, a spre a Ie face înţelese de nele aspecte asupra cărora pecte ale actlvitălil noastre
inte că holărirea cu care în­ rea electivă a acestei munci, graf — a tot felul de filme, membrii de partid, de toţi ce­ esle necesar să ne oprim, con- M-am referit la toate aces­
tregul noslru popor înfăptuieş­ nu au căutat ca organizaţiile peste care aici tovarăşul RI- Plenare! Comitetului Central, tăţenii patriei noastre. Pînă la fruntlnd părerile. pentru a tea pentru a tnteleqe bine că Ideologlco-educative, ale mun­
te politica partidului este toc­ din aceste instituţii centrale peanu a trecut cu uşurinţă, în am terminat cu munca Ideolo­ urmă, vorbind de activitatea găsi căile In vederea dezvol­ atlt comitetul municipal de cii organelor şl organizaţiilor
mai rezultatul activităţii poli- să-şi îndeplinească rolul în­ mod superficial, ţinîndu-ne, în gică şi trebuie să ne apucăm ideologică, este necesar sA a- tării societăţii noastre. partid, cit şl organizaţiile de de partid In diferite aectoare
tico-îdeologice, de educare a scris In statut. Este adevărat, schimb, o lecţie de estetică. de altceva. De altfel, activi­ siqurăm tocmai înţelegerea fe­ In acest spirit trebuie pri­ partid trebuie să-şl îndepli­ de activitate, pe care trebuie
oamenilor, este urmarea reali­ in statut nu este prevăzut ro­ Rog să nu fiu rău înţeles î a­ tatea polltico-ldeologlcă nu nomenelor noi, pentru a şti ce vite şl activitatea şi locul u­ nească ntributiunlle pe care le să le discutăm mal deschis.
zărilor obţinute In acest do­ lul de control asupra condu­ preciez mult şi consider nece­ poate fl tratată In nici un fel poziţie trebuie să adoptăm fa­ niunilor de creatori. Societatea au, să acţioneze cu hotărîre Dacă trecem cu vederea pestei
meniu — iar a admite să se cerii ministerului, dar organi­ sar ca activul nostru de par­ ca o activitate rle campanie ; ţă de ele. noastră are nevoie de muzică, în acest sens. Aceste proble­ neajunsuri, dorind să menajăm
dezvolte stSrile de lucruri ne­ zaţiile de parlid din aceste tid să cunoască problemele es­ nici In agricultură problemele Este îmbucurător că proble­ de poezie, de pictură, de tea­ me trebuie solulionalc prin- anumile susceptibilităţi, dău­
gative la care m-am referit, ar instituţii centrale au atîlca teticii — dar nu Ia o şedinţă nu se mai rezolvă în campa­ mele generale ale politicii, in­ tru. In viitor, cred că vom a­ lr-o muncă politică Intensă, nu năm însăşi muncii, dezvoltării
însemna ca, treptat-lreptat, să sarcini şi obligaţii, încll dacă nii, pentru că anul agricol în­ clusiv ale politicii externe, vea nevoie de şi mai multă recurgtnd la măsuri adminis­ noastre, In felul acesta facem
asistăm la o gravă rămînere în comuniştii şi le vor îndeplini, de activ de partid, unde tre­ cepe de la 1 ianuarie şl se ter­ muzică, de şi mal multă poe­ trative. Nu este vorba de nici un rău şî acelora care comit
urmă a activităţii politico- atunci, fără îndoială, activita­ buie să dezbatem lucrurile In mină Ia 31 decembrie, şi numai sint bine înţelese» dar sînt un fel de întoarcere la trecui. greşeli, care nu-şi îndeplinesc
şi o serie de alte fenomene —
ideologice, a ridicării nivelu­ tea din ministere se va îmbu­ mod deschis. acel gospodar, acel lucrător ce apar continuu în viaţa so­ zie ; omul va avea mai mult Am răspuns la aceasta încă «­ obligaţiile. Necrltictndu-î la
lui general al cadrelor noastre nătăţi radical. Nu vreau să vor­ Eu mă aşteptam ca plenara în agricultură care tine sea­ cietăţii noastre — care nu sint (imp liber, va simţi şi mai cum trei luni. Noi vrem să timp, încep să se considere In­
de partid şl da stat, a con­ besc acum despre unele ne­ noastră să fie mal combativă, ma de aceasta face treabă bu­ aprofundate » nu ne oprim su­ mult nevoia Îmbogăţirii snle failibil!, să creadă că pot face
ştiinţei socioliste a oamenilor ajunsuri din activitatea aces­ să obordeze problemele într-un nă. Este în sală preşedintele ficient asupra lor, nu le dez­ spirituale. Trebuie însă să ne creăm viitorul şi nu putem
muncii — ceea ce ar avea Im­ tor organizaţii — nu aceasta spirit mal concret. Este drept, Academiei de Ştiinţe Agricole batem îndeajuns în partid şi punem lntreborca : ce fel de crea viitorul cu oameni care ce vor, că nimeni nu ae poa­
plicaţii negative asupra între­ este tema adunării noastre — au fost clteva intervenţii bu­ arlă şi ce fel de literatură o­ ne trag înapoi — în trecutul te atinge de el. In felul aces­
gii activităţi da construcţie so­ dar ştim cu tot ti că există în­ ne, care au ridicat probleme — Inlrebaii-I ce înseamnă a­ In instituţiile noastre, nu înar­ ferim societăţii? Asupra aces­ întunecat —, care vor să ne ta facem rău şl societăţi!)
măm în măsura cuvenită pe
cialistă din ţara noastră. că multe manifestări de indis­ importante, dar peste o serie gricultura de astăzi 1 (Aplau­ comunişti, pe oamenii muncii tor lucruri am disculat de mul­ rupă de societate, cu oameni mersului nostru înainte. Tre­
Noi ne propunem să făurim ciplină, de lipsă de răspunde­ de lucruri s-a trecut superfi­ ze prelungite). Cu atît maî cu înţelegerea clară a trans­ te ori. In principiu, toată lu­ care nu-$i Înţeleg nici rostul buie să înţelegem că numai
o societate în care clasa mun­ re faţă de gospodărirea şi în­ cial, ca şi clnd în Copitală a­ mult nu pot fi rezolvate în formării societăţii, penlru a mea este de acord — poate lor pe lume. Noi putem crea dezbătînd şi abordînd deschis
citoare, ţărănimea, Intelectua­ drumarea secloarelor respecti­ semenea probleme nici nu ar campanii problemele activităţii putea fi aslfel participanţi cu unele mici excepţii — să viitorul numai cu oameni ca­ problemele vieţi! noastre so­
litatea, întregul popor parti­ ve, fată de folosirea mijloace­ Ideologice conştienţi, activi, la făurirea se realizeze o artă corespun­ re înţeleg sensul dezvoltării ciale — atît ceea ce este bun,
cipă în mod conştient la fău­ lor pe care statul, clasa mun­ exista. Cum ne putem propu­ Trebuie să Înţelegem că a­ noii orinduîri sociale. M-am zătoare necesităţilor societăţii sociale, care stnt hotărîtl să cit şi ceea ce este rău — tră-
rirea propriei Istorii, a pro­ citoare. le pun la lndemină ne să lichidăm neajunsuri de­ cum sînt necesare măsuri con­ referit la unele din aceste pro­ noastre. Cînd se Irece la tra­ meargă înainte, împreună cu gînri învăţămintele necesare
priului viitor. Or, a crea con­ pentru a asigura progresul mai spre care nu vorbim, pe. care crete, acţiuni practice penlru bleme cu prilejul întllnirii cu ducerea In fapt a acestui de­ partidul, spre făurirea comu­ pentru munca de viitor, putem
diţii pentru o participare rea­ rapid a) societăţii noastre. nici nu le înţelegem? Cum pu- a traduce In viată holăririlo activul de bază din iulie şi ziderat, se vede că tnţelegerea nismului în România. (Aplau­ asigura mersul nostru înainte.
lă — şl nu fictivă — la condu­ De ce să nu vorbim despre lem declara că vrem să dez­ Comitetului nostru Central, nu doresc să mă opresc acum sa esle foarte diferită. Dc a­ ze puternice). Atunci clnd vor­ Am spus la început că aceasta
cerea societăţii, presupune a faplul că nu s-a făcut aproape voltăm activitatea noastră de programele de măsuri elabo­ asupra lor. Vorbind de activi­ ceea, comitetul municipal, or­ bim de necesitatea aplicării în constituie caracteristica de ba­
făuri oameni cu o înaltă con­ de loc simţită prezenta comi­ educare în spiritul eticii şi rate In acest scop de activele tatea ideologică, trebuie să literalurâ a concepţiilor noas­ ză a societăţii noastre, a par­
ştiinţă politică, în stare să în­ tetelor de partid ale sectoare­ echilălii comuniste, dacă nu de partid din judeţe şi din pornim de la aceste probleme, ganizaţiile de partid din uniu­
ţeleagă toate problemele care lor şi a comitetului municipal ştim ceco ce vrem, ce ne pro­ Capitală. La aceasta trebuie să ele trebuie să stea In centrul nile de creaţie au datoria de tre despre lume, cînd vorbim tidului nostru — şl trebuie ca
apar In dezvoltarea economi- ia uniunile de crealori ? Mă punem ? Eu m-am uitat şi în concure toate forţele pe care invălămîntului de partid, al a clarifica mai bine teoretic, despre umanismul socialist - ca să devină' Caracteristica de
co-soclală, naţională şl inter­ refer la organizaţiile de par­ planul de măsuri al comitetu­ le avem. luturor formelor muncii ideo­ principial, problemele ideolo­ care pune tn centrul întregii zi cu zi a activilă!îi Tn toate
naţională, să contribuie la gă­ tid, pentru că organizaţiile de lui municipal, dar nici el nu îmi pare rău că aici nu s-a logice. Vreau să menţionez si gice ale ariei, astlel ca toţi activi taţi sociale omul, ridi­ domeniile i alunei, multe nea­
sirea căilor pentru a asigura parlid din aceste uniuni sin», răspunde cerinţelor mari ce se vorbit de loc de Academia de cu această ocazie că munca creatorii să ajungă la acelaşi carea sa spirituală şi materia­ junsuri despre care am discu­
mersul ascendent al societă­ de asemenea, sub conducerea pun astăzi în faţa organizaţi­ Ştiinţe Politice şi Sociale, care dc însuşire a unei educaţii mod de Înţelegere a valorii lă. fericirea sa — aceasta nu tat astăzi nu vor mai exisla.
ţii noastre, la elaborarea unei şi îndrumarea Comitetului mu­ ei de partid din Capitală. a fost crcafD tocmai pentru a înaintate, comuniste, este vas­ sociale educative a artei, rămi- înseamnă întoarcere la trecut! Mersul nostru înainte va li de
polii Ici corespunzătoare, a u- nicipal din Bucureşti. De ce impulsiona, pentru a introdu­ tă. multilaterală, ea însemnînd nind, bineînţeles, ca fiecare să Trecutul este reprezentat de o mie de ori mai rapid, cu re­
nel linii generale care să ţină să nu ne punem întrebarea : Nu am auzii aici prea mul- ce un spirit nou In domeniul însuşirea a tot ce a creat mai scrie, să picteze sau să com­ ncei care vor să excludă — zultate maî bune şi astfel vom
seama de condiţiile In conti­ Cum a fost posibil să se ma- le lucruri despre desfăşurarea activităţii ideologice, pentru a bun, mai valoros cunoaşterea pună corespunzător capacităţii din literatura, din artă — o­ reuşi să asigurăm înfăptuirea
nuă schimbare. nileste neajunsurile cunoscute activităţii din învăţămînt, deşi desfăşura o intensă şi perma­ umană. şi talentului său, In forma pe mul, viata, creaţia, aspiraţiile cu succes atlt a programului
Iată de ce a /ost şl este ne­ la radio şi Iclevrziunc, in cine­ In Bucureşti sint concentrate nentă muncă In sfera ştiinţe­ care o crede cea mai potrivi­ sale, cnre vor să ne tragă îna­ elaborat de Congresul al X-
cesar să supunem unei analize matografie, în teatru şi aşa aproape o treime din institu-* lor sociale. Consider că aceas­ Esle oare astăzi posibil pro­ tă. Fără îndoială, societatea poi spre literatura retrogradă Ica, cit şi a programelor de
critice temeinice activitatea mai departe? Acolo lucrează lele dc învâlămînt superior şi tă academie trebuie să-şi facă gresul societăţii fără fizică, prezentă şi viitoare, ca şi cea a Evului Mediu. Ce noutate viitor privind ridicarea patri­
noastră în acest domeniu şl să comunişti, şl ei au obligaţia o bună parte din lnvătămintut mai puternic simţită prezenţa fără biologie, fără chimie — reprezintă aria ruptă de preo­ ei noasire pe noi culmi, po
stabilim măsuri corespunzătoa­ ■— cum au toţi comuniştii — liceal şi de cultură generală. in viaţa noastră ideologică, in ca sa nu mai enumăr şi alte trcculâ, are nevoie de tot fe­ cupările omenoşli ? Asemenea culmile comunismului. (Aplau­
re pentru a preveni o rămlne- să înfăptuiască principiile co­ Esle adevărat — am mai vor­ dezvoltarea glndirji sociale din ramuri ale ştiinţei ? Este de lul de lucrări de artă. Dacă
re In urmă, pentru a asigura muniste In munca lor, iar co­ bit despre aceasta — s-au lu­ România, In clarificarea nume­ înţeles pentru ţoală lumea că vorbim de literatură, de pildă, teorii retrograde au existat în ze puternice).
un avlnt general In domeniul mitetele de sectoare şi comi­ at un şir de măsuri, dar nu roaselor probleme teoretice, de educaţia, formarea conştiinţei un rol eriucalîv important au trecut, în toate epocile istori­ Nu doresc să mă opresc o-
muncii politico-educative, ol tetul municipal de partid tre­ se poale spune că în Capitală principiu, încă insuficient a­ socialiste presupun tocmai cu­ poeziile patriotice, poeziile po- ce. Ceî care qlndesc astfel vor SLipi.i problemelor internaţio­
formării conştiinţei socialiste, buiau să îndrume şi să asigu­ lucrurile au fost soluţionate, profundate. noaşterea cuceririlor ştiinţei lillce — aşa-numitcle ..poezii să ne întoarcă înapoi, nu acei nale, pe care le-am dezbăiut
unind In acest scop, sub con­ re ca toţi comuniştii din aces­ si acum am putea să stăm li­ Pentru rezolvarea marilor înaintate. Numai înţelegerea manifest"; dar în aceeaşi mă­ care ne cheamă spre o artă nu o dală pe larg ; m-am refe­
şi cunoaşterea marilor desco­
ducerea partidului nostru co­ te domenii de activitate să-şi niştiţi. Cu toată aprecierea bu­ sură cititorii apreciază poezia pusă tn slujba poporului, a co­ rit la ele recenl, la adunarea
munist, ţoale mijloacele şi for­ facă pe deplin datoria. sarcini din domeniul activilă- periri ale omului, însuşirea noi­ filozofică, precum şi poezia de munismului. a fericirii omu­ cu prilejul deschiderii anului
ţele de care dispune societa­ Deci, dacă privim lucrurile nă pe care o dăm rezultate­ tii ideologice este necesar să lor cuceriri ale ştiinţei — care. dragoste sau pastelul. Ştiţi cu lui. De o asemenea litcrnlu- de tnvătămlnt. Este cunoscui i
tea noastră socialistă. mai îndeaproape, vom consta­ lor oblinulc în activitatea de incepem prin îmbunătăţirea în epoca actuală, a revoluţiei toţii cu cită sensibilitate a de­ ră, de o asemenea artă mili­ politica noastră internă şi ex­
transformă
municip.il
tehnico-ştiinţifice,
muncii comitetului
ternă. Faptele
demonstrează
Este adevărat că aprobăm ta că In insăşi şedinţa de as­ îuvălămînt, trebuie să spunem de partid, a comitetelor de radical întreaga omenire, mo­ scris Coşbuc în poezia sa viata tantă are nevoie poporul nos­ că politica inlcrnalionalislă <i
că în acest domeniu s-au ma­
cu toţii — şr recunoaştem in tăzi s-a trecut cu destulă uşu­ sectoare, a activului de partid. dul de a înţelege diferitele fe­ salului. Este adevărat, pe e- tru. (Aplauze puternice). partidului şi stalului nostru
toate împrejurările — rolul rinţă, cu superficialitate, peste nifestat şi continuă să existe Pină la urmă, de felul cum nomene sociale — vor putea Iocuri, el a idealizat realităţile In dezvoltarea sănătoasă a corespunde pe deplin atlt inte­
partidului ca for 13 conducătoa­ o scrie de răspunderi şi sar­ neajunsuri serioase. Nu putem acesle organisme vor ac|iona să dea omului înaintat orizon­ din vremea sa. Dar oare satul vieţii spirituale a poporului reselor naţionale ale poporului
re r dar, de Ia acest adevăr ge­ cini — iar unii tovarăşi eu trece peste lipsurile pe care penlru realizarea In practică tul de rare avem noi nevoie, de astăzi nu mai poate oferi noslru, un rol Important nre român, cît şi cauzei socialis­
neral şi pînă Ia practică exis­ crezut, poate, că este suficient le avem in acest sector — a măsurilor depind lichidarea o conşliinjă comunistă. Eu aş poetului subiecte de inspira­ Consiliul Culturii şi Educaţiei mului şi păcii In lume. Zi de
tă totuşi o distantă. Mă refer să se dea asigurări, să se ia m-am referit recent la ele şi neajunsurilor şi Îmbunătăţirea puica spune că aceasta este ţie ? Nu e vorba, desigur, de Socialiste, recent creat. Consi­ zi, evenimentele confirmă jus­
acum la domeniile muncii po- ongajamente. De aceea, sini nu mă mai opresc acum asu­ muncii polilîco-irieologice din o cerinţă generală pentru toa­ a scrie la fel ca George Co.ş- liul Culturii şi Educaţiei Socia­ teţea politicii noaslrc interna­
lilico-ideologice. Mai găsim de acord că nu trebuie să răs­ pra lor —- şi mă aşteptam ca Capitală. te sectoarele, inclusiv pentru buc, ci esle vorba ca poetul de liste va trebui să-şî Îndepli­ ţionale ; zi dc zi, viaţa ateslă
însă oameni care spun : „Da, pundem numai cu angajamen­ In cadrul activului de partid In primul rlnd, biroul comi­ cele ale creaţiei literar-artis- azi să se aplece cu aceeaşi nească sarcinile mari care l-au că numai aclionînd penlru de­
înţelegem arest rol, dar de te, cî cu fapte. (Vii aplauze). asemenea probleme să fie a- tetului municipal de parlid şi llce. Numai înţelegerea impli­ dragoste, cu aceeaşi înţelege­ fost încredinţate de partid, să păşirea di vcrgcnlctor dinlro
ce ce trebuie oare să se a- Este necesar să trecem la ac­ nalizale Intr-un mod mai con­ birourile comitetelor de sec­ caţiilor mari ale revoluţiei leh- lichideze lipsurile existente în ţările socialiste, dintre parti­
meslece partidul şi In dome­ tivitatea practică, să acţionăm cret. nico-ştiinlifice asupra dezvol­ re asupra acestei lumi, in ca­ dele comuniste şi muncitorcşli,
niul meu de activitate ? In de­ fiecare In domeniul său penlru Pînă la urmă, putem spune toare trebuie să fie ceva mai tării sociale va putea să dea re societatea noastră a produs trecut tn îndrumarea vle|îî mililind pentru unitatea lor,
finitiv — '/.ic unii — nu este a lichida neajunsurile, pentru că lipsurile din aclivîtateo c- active. Ar trebui să se înţe­ omului de artă, de literatură, uriaşe schimbări revoluţionare. cultural-artîstice din tara noas­ servim cauza socialismului şi
leagă clar că atlt comitetele
sulirient că accept şi recunosc a face ca munca noastră polili- riucativă se resimt Intr-o oare­ de partid de sectoare, cit şi de muzică dimensiunea nouă, Acesta este numai un exem­ tră, , să joace un rol aclîv în comunismului — a ti t la noi in
rolul conducător al partidu­ comitetul municipal nu sînt perspectiva nouă a viitorului plu, dur viaţa poporului este crearea unei culturi socialiste, ţară, cît şi pe plan internaţio­
lui?", Ridic 'această problemă co-ideologică, de formare a o­ care măsură şi în munca or­ nişlc organisme reprezentative şi il va putea pune in condi­ jnlinîtă In diversitatea ci. A­ care să rontribule Ia eleva - nal » zi de zi, faplclc demon­
pentru că sînt chiar In sală mului nou să se ridice la ni­ ganelor noastre de partid şi de care doar participă la unele ţia de u crea corespunzător e­ şa concepem să fie şi arta. E- rea morală a oamenilor, In e­ strează că numai aplicînd în
comunişlî care-şi pun aseme­ velul rezultatelor pe care le a­ stat, in felul în care activiştii adunări sau aprobă anumile pocii in care trăieşte, cerinţe­ minescu însuşi a scris şi poe­ ducarea lor în spirit revolu­ relaţiile cu toate statele prin­
nea întrebări — şi vrem să le vem în dezvoltarea generală a de parlid şi de stat îşi înde­ rapoarte şi dări de scamă, ci lor viitorului spre care se în­ zie filozofică, şl revoluţiona­ ţionar. cipiile independenţei, suvera­
clarificăm bine. De fapt, arn ţării. plinesc îndatoririle pe care Ic sînt organisme vii de muncă, dreaptă omenirea. Vorbind, ră, şi patriotică, şl poezie de Noi am criticat şl vom cri­ nităţii naţionale, ale neames­
mai avut prilejul să discutăm De asemenea, nu putem tre­ au, In atitudinea lor faţă dc ele purtînri răspunderea între­ deci, de activitatea de ridica­ dragoste. Vedeţi, el nu a lost tica abuzurile, inechităţile so­ tecului în treburile interne, d-
despre aceasta cu unii dintre ce cu vederea că au început avutul obştesc, fată de gospo­ gii aclivitâli. Biroul esle un or­ re a conştiinţei generale a so­ exclusivist. (Aplauze). Dar. ciale. Ilegalităţile. Nu le vom vanlfljulul reciproc, ale renun­
oi. A acccpla să fii comunist, să se înmulţească manifestă­ dărirea întreprinderilor, a in­ ganism executiv al comitetu­ cietăţii noastre, Irebuie lotuşi indiferent ce a scris, oricine ţării la forţă şi la ameninţarea
înseamnă mai mull decît a re­ rile de carierism, de căpătuia­ stituţiilor ce le sint încredin­ lui. Răspunderea pentru în­ să începem cu şliinlole de ba­ înţelege ce a vrut să spună ! admite şi vom acliona cu ho­ cu for|a In raporturile inter­
cunoaşte rolul conducător al lă, că, în locul grijii pentru ţate şi — dacă m-aş referi la treaga muncă de parlîd din ză, care dau adevărata con­ (Aplauze). Şi cind a reflectat tărîre împotriva oricui ar în­ statale, pulem contribui la in­
partidului, pentru că acest rol interesele generale ale clasei Capitală — în gospodărirea şi Capitală o poartă comitetul ştiinţă a omului despre capa­ asupra marilor probleme ale cerca să promoveze asemenea staurarea In lume & unei po­
îl recunoaşte aslăzi fiecare ce­ muncitoare, ale ţărănimii, ale întreţinerea Capitalei. Dc ace­ municipal — şi aş putea spu­ citatea lui, despre faptul că in existenţei, şi cînd a cintat iu­ stări de lucruri. Socialismul, litici de pace şi colaborare In­
tăţean al patriei noastre — $î ea. dezbătînd problemele acti­ ne că nu se simte cum tre­ el stă aceu forţă în stare să birea a scris pe Înţelesul tu­ democraţia sOclolistă presupun tre popoare. Aceasta este po­
nu numai că-1 recunoaşte, dar tuturor oamenilor muncii, unii vităţii ideologice, măsurile ca­ buie prezenţa comitetului mu­ modifice, să transforme natu­ respectarea riguroasă a legi­ litica partidului nostru, aceas­
înţelege că fără partid nu este încep să se îngrijească numai re trebuie luate, se impune să nicipal în conducerea întregii ra, dar şi să se transforme pe turor, Intr-un limbaj poetic ca­ lor. a legalităţi!, participarea ta este politica pe care o vom
posibilă dezvoltarea societăţii de et, de lamilîa lor. Nu e ni­ avem în vedere şi repercusiu­ activităţi de parlid din Bucu­ el însuşi, cum arătau Marx şi ic face plăcere oricui. (Aplau­ conştientă, activă, a omului continua cu toată fermitatea,
româneşti, înţelege că, numai mic rău dacă cineva se îngri­ reşti. Trebuie să începem cu Lngcls. As putea spune că una ze). Toate lucrările literare şi la conducerea societăţii, asigu­ pentru că ea constituie o ne­
pe baza conducerii de către jeşte de familia sa — noi pu­ nile pe care aceste neajunsuri aceasta tovarăşi ! Fiecare dîn lipsurile noastre în activi­ artistice clasice, care la noi rarea condiţiilor cn cetăţenii cesitate a dezvoltării sociale
parlid a tuturor laturilor ac- nem, cum se ştie, un accent le au în toate sectoarele dc membru al comitetului muni­ tatea ideologică o constituie sint difuzate pe scară lnrgă, să-şl spună părerea tn toate de astăzi I (Aplauze puternice,
tivrtăIii economico - sociale, deosebit pe dezvoltarea şi în­ activitate, precum şi faptul că cipal să înţeleagă că are obli­ tocmai faptul că nu suficient fie că tratează teme de mare problemele. Dar, problemele prelungite).
România poale merge înainte tărirea familiei — dar această uneori sînt neglijate sau so­ gaţia să ia parle activă la în­ şi nu In măsura corespunză­ profunzime sau teme mai mi­ noastre stnt şi problemele ar­ Avem în fala noastră un
pe calea socialismului şi ro- grijă trebuie să se manifeste luţionate cu Încetineală pro­ făptuirea in viată a hotăririlor toare înarmăm societatea, nore, sînt scrise astfel înctt să tei şl literaturii, problemele minunat program de dezvolta­
munismutuî, se poale dezvolta in contextul general al socie­ blemele ridicate de masele largi do partid si de stat In sectorul membrii societăţii, tinerelul - poată fi înţelese, să pontă da generale ale culturii. Arta, li­ re a societăţii socialiste româ­
ca stat independent şi suve­ tăţii noastre şi in strinsă uni­ populare. în care lurroază în Capitală. nostru mai cu seamă cu înţe­ o «numită satisfacţie estetică teratura, învătămtntul, televi­ neşti, un program de politică
ran ! (Aplauze puternice). tate cu marea noastră familie Iată. tovarăşi, o serie de Csle necesar, dc asemenea, legerea acestor realităţi. cititorului, privitorului sau As­ ziunea, radioul nu constituie inlernaţională. Avem un parlid
A fi comunist înseamnă — naţiunea socialistă. Nu ac­ stări de lucruri negative care să ridicăm rolul activului dc In al doilea rinri. esle nece­ cultătorului. De ce oare astăzi probleme doar ale celor care puternic şi unit. întregul po­
mull mai mull, înseamnă că ceptăm şi nu vom accepta con­ arată că în activitatea politi- partid. Să înţelegem că nici sar totuşi să se înţeleagă — unii crealori ignoră acest lu­ lucrează în aceste domenii, cl por Înfăptuieşte neabătut po­
le-ai angajat în mod benevol, ceptul mic-burghez sau bur­ co-ideologică. în munca de for­ un comitet, că nici un om, oii- deşi. intr-adevăr, s-ar părea cru ? ale întregii societăţi. Cei care litica partidului comunist, con­
conştient, să lupţi împreună ghez, individualist, că „nu mă mare a conştiinţei socialiste a rît ar fi el de capabil, nu poa­ că de mult-s-a înţeles in în­ Cititorii din ţara noastră activează in sferele respective vins că aceasta corespunde in­
cu ceilalţi membri ai partidu­ interesează ce se Inlimplă cu oamenilor muncii s-au mani­ te să soluţioneze cu succes treaga luine acest adevăr — sint, de asemenea, In drept să tereselor sale vitale, viitoru­
lui pentru înfăptuirea liniei alţii", că totul este ca ,,eu festat lipsuri importante — şi, problemele pe care le are de < ă far ionii principal In socie­ sînt funcţionarii societăţii — lui naţiunii noastre socialisie.
partidului, a principiilor comu­ să-mi asigur pentru familia dacă nu vom interveni cu ţoa­ rezolvai fără a se sprijini în tate II constituie munca şi că, so întrebe : prin ce trebuie rum spuneau Marx ş! Engels. (Aplauze puternice).
niste despre viaţă. Aceasta mea cît mai mull", chiar da­ lă fermitatea penlru înlătura­ munca sa pe un larg aclîv de pînă la urmă, aşa cum spunea să se manifeste arta româneas­ Ei nu sînt proprietarii şcoli­ îmi exjirim convingerea că
jrresupunc ră în întreaga la ră acestea se fac în dauna al­ rea lor, ele pot avea consecin­ partid în ţoale domeniile de Lnqels, chiar şi omul este re­ că ? Prin ce oare s-nu remar­ lor, radioleleviziuniî, ai revis­ organizaţia de partid a Capi­
activitate, oriunde acţionezi, ţe deosebit de dăunătoare, de activitate, şi mai cu seamă în zultatul muncii. Prezentul n- cat în trecut şi trebuie să se telor sau editurilor, ni uniuni­ talei, comuniştii, toii oamenii
trebuie să promovezi şi so în- tora şi chior frustrînd, moi domeniul muncii politico-ideo- mului este rexullalul muncii, remarce creatorii noştri ? Prin lor dc crealîe. El sînt. repre­ muncii din Bucuroşii nu vor
Jiîpliiieşti în practică aceste mult sau maî pulin, societatea, grave asupra activităţii de e- logire. în Capitală avem mulle viitorul omului va fi rezulta­ copierea şi imitarea n ceea ce zentanţii şî slujitorii societăţii, precupeţi nici un elort pentru
principii. Aceasta este o pro­ deci pe atţi membri ai marii dîficare a societăţii noastre forte în stare să acorde un tul muncii — desigur, munca se face în străinătate, sau prin ei trebuie să servească po­ n-şi aduce conlribulia la în­
blemă — ca să spun ns.i — n noaslrc familii. socialiste De aceea, puntn- ajutor uriaş comitetului mu­ amplificată cu toate cunoştin­ redarea vieţii, a realităţilor porul. Aceasta este ronceptia făptuirea programului elaborat
„A.B.C,"-ului comunismului. A Eslc necesar să vorbim şi rhi-ne problema îmbunătăţirii nicipal, dar ele nu sint folosite ţele şi descoperirile tehnicii. poporului noslru ? De unde despre democraţia socialistă, de Congresul al X-len al parti­
înţelege si a aplica linia parti­ rle aresle lucruri. De ce să ne muncii politico-ideologice, a cum trebuie, pentru că nu se Deci, pînă la urmă. munca ră- Irebuie să se inspire un serii­ în acest spirit trebuie să rea­ dului. (Aplauze prelungite).
dului eslc o condiţie elemen­ fie ruşine să le discutăm cu ridicării conştiinţei socialiste a apelează In măsură suficientă mîne laclorul de bază al edu­ lor, un om de artă ? Emînescu lizăm democraţia in societatea Urez activului dc jiartid, co­
tară ce se cere. oricărui om al ar.tivul de parlid ? Oare în Co- oamenilor muncii, avem în ve­ la acest activ de partid. caţiei. al formării omului, al a răspuns la nceaslă întreba­ noastră 1 Accasla nu înseamnă muniştilor, tuturor oamenilor
muncii, oricărui ce.lălean «•> pilnlă nu sînt asemenea manî- dere că trebuie să trecem cu Esfe, rle asemenea, neresar progresului social. La noi, sînt re în „Scrisoarea a JII-a" : „nu înlonrrcre la Irecut. ci — dim­ muncii din Capitală succese
ţării noastre care vrea să he feslâri ? Chiar în activi laic a holăiire la lichidarea lipsuri­ să fie luate măsuri în vederea oameni care nu înţeleg nici se nasc glorii pe slradă şi In potrivă — înaintare spre vii­ tot mai mari In toate dome­
membru al partidului comu­ consiliului popular municipal lor in toate sectoarele de ar- măcar acest adevăr elementar, uşa cafenelei'1. Inlr-adevăr, to­ niile de (jcliviliiio. Vă doresc
nist. labă de re Irebuie să în­ sînt asemenea manifestări de Iivileilo. Să facem ca organi­ îmbunătăţirii muncii şi ridică­ rare consideră munca o cor­ tor. mullă sănătate şi feric ire 1 (A-
dc
rii rolului organizaţiilor
ţeleagă toţi tovarăşii din ton­ favoritism, de aprobare a dî- zaţia de parlid din Capitală partid In toate întreprinderile voadă, o ruşine, ceva nedemn varăşi, nu de pe Calea Vielo- M-am referit Ia aceste pro­ plauzc puternice, urate şi ova­
te ser loarclc de activ ilnle că loritetnr intervenţii şi parain- să fie un detnşamem de Irun- şi instituţiile. Atît acolo unde de ei. O lipsă a învăţămiiilu- riei, de la cafenea, se pot bleme. penlru că şî nici s-a ţii. Se scandează : „Ccnuşcseu.
a fi comunist înseamnă a Icrvcnliî, de încălcare a legi­ le in lupla împotriva a tot este prevăzut dreptul lor de lui nostru constă şî în felul scrie romane, poezii şi piese spus că unii nu înleleg bine P C.R.“. Cei prezenţi ovaţio­
lupla pentru cauza partidului lor ţârii noastre. Dacă oş Iun ceea re esle negativ, pentru control, cît şi unde acest drept în care această problemă fun­ de teatru valoroase, ci Irăind re înseamnă Irc'iilul şi ce în­ nează îndelung penlru Parti­
acolo unde lucrează — în fa- numai problema conslrurtîilor promovarea noului, oducin- nu esle înscris formal, organi- damentală este abordată din în mijlocul poporuhh. In mij­ seamnă viitorul Probabil că va dul Cmmmisl Roman, pentru
trebui să dîsru'ăni mai mull
punct dc vedere filozofic, teo­
briră, in cooperai i vă, in sat. de locuinţe, cred că am găsi rlu-şi şi în acest domeniu al */a|iile de partid poartă răs­ retic, penlru a fi cî! mai bine locul clasei muncitoare, al ţă­ şî despre a ceasta, deoarece li­ Comitetul Cetiir.il, pentru se­
cretarul genei.il al partidului,
in institui, in universitate, în sute şi mii de asemenea în­ muncii polilîco-educalîve o punderea pentru activitatea înţeleasă. rănimii, intelectualităţii, acolo nii vorbind de viilor se qin- tovarăşul Nîcol.ie Ccauşivscu).