Page 40 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 40
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5214 © M1ER"'’rî! 13 OCTOMBRIE 1971
O- N . U. Dezbateri din Adunarea Generală
şl Inmagnzlnării cartofilor de
pe ultimele suprafeţe. Stă in
A t l a s posibilitatea organizaţiilor de
NEW YORK 12. — Cores tn această zonă, pentru res ţiunilor Unite pentru dezvol partid şi o consiliilor de con
pondentul Agerpres, C. A- pectarea dreptului legitim al tare poate fl considerată doar ducere ale C A P. Totcştî, Os
lexandroaie, transmite: In A popoarelor Indochinei de a-şi o declaraţie de Intenţii". Pră tnsâmlntat suprafeţe restrînse trov şi Clopotiva — unităţi
dunarea Generală a O.N.U. au hotărî singure soarta. Abor- pastia care separă statele In — de clte 2-15 hectare — cu unde au rămas suprafeţe mai
continuat dezbaterile de po dlnd apoi problemele europe curs de dezvoltare de cele in grîu. Tovarăşul ing. Vasile mari ocupate cu cartoli ne-
litică generală, In cadrul că ne, vorbitorul s-a pronunţai dustrializate continuă să se Podul „London Siminie, directorul S.M.A. Baia scoşi — ca printr-o mobiliza
rora au luat euvîntul. pină pentru trecerea imediată la lărgească, agravînd fenomenul de Criş, afirma că există rea re de masă a tuturor forţelor
acum, aproape 100 de repre pregătirea practică a confe subdezvoltării. Vorbitorul a Bridge" a fosf le posibilităţi ca in raza de să asigure slringcrea întregii
zentanţi ai statelor membre. rinţei In problema securită subliniat că este timpul să se muiat «n... Ariiona act ivit ale a acestei unită|i, recolte, pină la ultimul tu
Ambasadorul Libiei la Na- ţii şi colaborării. întreprindă măsuri viguroase pină cel mai tlrziu la data de bercul, pină col mai tirziu la
liunile Unite, Mahmoud Mag- Ministrul de externe al Re pentru lichidarea acestei si Renumitul „London Brid 20 octombrie a.c., toate coo slirşitul primei jumătăţi a a-
hribi, a cerut O.N.U. să-şi a publicii Togo, Joachim Hunle- tuaţii, prin sprijinirea efortu ge'1 — podul Londrei, con perativele agricole să încheie ccstci luni. Important este ca
ducă o contribuţie mai efecti de. a opinat că „strategia ce rilor de progres ale ţărilor !n struit cu 140 de ani tn ur semănatul. in continuare să se acorde n-
vă şi substanţială Ia lichida lui de-al doilea deceniu al Na curs de dezvoltare. mă, a poposit fn... Arizona. Icntie sortării producţiei, râ
rea ultimelor vestigii ale odio Cumpărat de, o societate RESTANTE CARE pă r i i terenului după recolta
sului sistem colonial, prin in de construcţii din S.U.A., TREBUIE RECUPERATE re şi strînqerii tuberculilor
pentru suma de 2,4 milioa
tensificarea eforturilor de spri ne dolari, podul a fost scoşi la suprafaţă pentru n
jinire a luptei Juste a popoa transportat) in mica locali Slnt unele unităţi agricole nu se pierde nimic din pro
relor oprimate contra colonia CAMBODGIA tate Lakc Havasu City, in cooperatiste in care se sem ducţie Proccdlndu-se astfel,
liştilor şi regimurilor rasiste. plin deşert. Pentru a-l face nalează restante la semănat, ln cooperativele agricole din
Ministrul afacerilor externe să pară mai „funcţional", Turdaş şi Leşnic s-au adunat
al R.S.S, Bielorusă, Anatoli Ra- edilii oraşului au construit lucrarea neliind realizată nici In plus sute de kilograme de
pe 50 la sulă din suprafeţele
dinovici, a condamnai agre Forţele patriotice ou bombardat din nou, luni, un mic canal artificial, ca- planificate. Printre unităţile cartoli In hectar, ceea co a
siunea S.U.A. Împotriva po baza de artilerie americano-saigoneză „PAS" re-şi are sursa fu lacul Ha ale căror conduceri au obli dus şi la creşterea producţiei
poarelor vietnamez, cambod vasu. La „ceremonia" inau gaţia să întreprindă măsuri medii.
gian şi laoţian şi a subliniat gurării a luat parte Şi lor energice In scopul urgentării
că retragerea tuturor trupe SAIGON 12 (Agerpres). — cu Cambodgla, a fost supusă dul primar al Londrei. Insăminlărilor se numără IŞ1 îndeplinesc o
lor americane din Indochina Baza de artilerie americano- Juni la noi bombardamente de C A P. Gintago. Valea Sinqcor- îndato rire de o n o a r e
reprezintă singura cale posi saigoneză „PAS", situată la către forţele patriotice, s-a a- intîmplare eu haz \ qiului. Ruşi. Rîu Alb, Sînlă-
bilă pentru instaurarea păcii frontiera Vietnamului de sud nun|at marţi Ia Saigon. In a Un funcţionar francez a măria-Orlea şi altele Restan Răspunzind prin fapte gri
celaşi timp, unităţi ale Frontu adresat postului de radio tele existente în aceste coope jii pe care partidul o acordă
lui National de Eliberare din Paris 11 cererea dc a i se rative agricole dovedesc că din îmbunătăţirii condijiilor de
Vietnamul de Sud şi-au con acorda o despăgubire in neajunsurile cc s-au manifes viată ale ţărănimii, precum şi
tinuat atacurile împotriva for valoare de 4 000 de franci, tat pină acum nu ou fost trase ajutorului pe care il dă sta
ţelor americano-saigoneze din pentru „daune aduse per învăţămintele cuvenite. tul pentru sporirea producţie*
Preşedintele S.U.A., R. Nixon, va zona aceleiaşi baze, supusă de soanei sale fizice“ Func Terminarea grabnică a însă- agricole, numeroase coopera
patrioţi de mai multă vreme VESTI DIN ŢĂRILE SOCIALISTE ţionarul, un ascultător fi tive agricole dovedesc o pre
unei puternice presiuni, In del, obişnuia să facă gim mîntărilor In toate cooperati ocupare susţinută pentru a-şi
vele agricole impune ca în
face o vizită in Uniunea Sovietică pofida bombardamentelor ma MOSCOVA 12 (Agerpres). In Uniunea Sovietică au nastica de dimineaţă ur unităţile rămase in urmă să onora in mod exemplar datori
mărind indicafiile colabora
sive ale aviaţiei
americane.
Lupte violente au avut, de a — Recent au fost dale în ex lost descoperite. In ultimul torului sportiv al postului, i se lucreze ziua şi noaptea, ile la fondul centralizat. Meri
tă
evidenţiate in acest sens
fără răgaz, la efectuarea ară
Intr-o zi, acesta a propus i
MOSCOVA 12 (Agerpres). lisfâcâtor al convorbirilor 1a semenea. loc tn regiunea Pla- ploatare zăcămintele de gaze timp, mari zăcăminte de ga ascultătorilor „să desfacă ) turilor şi asigurarea unui larg realizările cooperatorilor din
— Agenţia TASS transmite nivel mai scăzut. In lumina tourilor înalte, patrioţii provo- naturale din sudul Uralului, ze în nordul părţii europene larg miinile" . Funcţionarul t front de lucru pentru maşini Spini. 'Turdaş. Foii. Unirea
a ţârii şi în Siberia occiden
la Orenburg. Peste cinci ani.
armatei
cînd mari pierderi
următorul comunicat oficial : progresului Înregistrat tn ulti de la aceste zăcăminte se tală, unde numai zăcămîntul fn cauză l-a ascultat şi... i le de semănat. ş.o., care au predat cnntităti
mul timp la convorbirile bila saigoneze. s-a pomenit la spital. Crai- i suplimentare de cartofi peste
conducătorii U.R.S.S. şi S.U.A. terale şi multilaterale la care vor obţine anual 25 miliar „Medvejie" va furniza, peste nicul dăduse indicaţia cu ţ
a« convenit — în cursul participă ambele ţări, s-a că de mc de combustibil. Se a citiva ani. 70 miliarde metri pneina in momentul in ca INMAGAZINAREA prevederile contractuale.
De asemenea, paralel cu re
preciază că rezervele de ga
schimbului de păreri de anul zui de acord ca o asemenea ze de la Orenburg se ridică cubi anual. re funcţionarul stătea in \ CARTOFILOR NU MA! coltatul porumbului, la coope
trecut — că ar fi de dorit o Inlilnîre să aibă loc la Mos CI leva sute de student! de la aproximativ două trilioa mîini... ^ ÎNGĂDUIE NICI O rativele agricole din Mia. Boz,
lnttlnlre intre ei, atunci cind cova, în a doua jumătate a la Universitatea din Saigon ne metri cubî. Zăcâmîntul nu SOFIA 12 (Agerpres). — AMINARE Brad, Vata de Jos, Dobrn,
au manifestat marţi diminea
se află la mare adîncime, dar
•e va realiza un progres sa- Junii mai 1972. ţa tn fata sediului Direcţiei conţine mult sulf, ceea ce Potrivit prevederilor planului Centru de cercetări l Paralel cu intensificarea rit Peştişu Mic, Mnteg — să 0-
Conducătorii Uniunii Sovie generale a politiei saigoneze, solicită o operaţiune prea economic pe 1971, extracţia asupra energiei mului de lucru la recoltarea minlim doar cîteva dintre ele
tice şi preşedintele Nixon, protestînd împotriva arestă labilă de purificare penlru a de cărbune se va cifra, în I porumbului şi eliberarea cu — s-a organizat transportul
rii unora dintre colegii lor tn Bulgaria, la 30,5 milioane solare prioritate a suprafeţelor des unor înseninate cantităţi de
menţionează comunicatul, vor permite transportarea gaze tone, iar producţia de bri porumb la bazele de recepţie,
examina toate problemele preajma /arsei electorale. Tot lor prin conducte. Pentru a chete la peste 1 milion to ln cursul unei recente tinate însămintărilor de toam acţiunea aflindu-se în curs de
in legătură cu această însce ceasta, la locul exploatării ne. Productivitatea muncii conferinţe internaţionale de nă. o maximă olenlie trebuie
principale, avlnd In vedere te se construiesc instalaţii care Specialitate, s-a hotărit acordată terminării recoltării desfăşurare.
Guvernul panamez lul îmbunătăţirii In continuare nare electorală, studenţii de vor extrage din gazele na va creşte şi ea In ritmuri crearea unui centru de cer
sus(inule, iar prelul de cost
a relaţiilor bilaterale şi al la patru facultăţi ale Univer turale nu numai sulf, dar şi al unei tone de cărbune ex cetări asupra energiei sola
este hotîrît a-şi consolidării perspectivelor pă sităţii din Saigon slnt In gre etan şi heliu. tras se va micşora. re. Capitala Greciei a fost
desemnată ca sediu al a
restabili suveranita cii generale. vă. cestui centru, avind in ve Utilizarea intensivă
dere clima şi poziţia ora
tea asupra zonei şului, foarte favorabile des a capacităţii agregatelor
făşurării cercetărilor.
PARIS. — La încheierea vizitei întreprinse In Ftaoţa, dele NEW YORK, — Un număr
Canalului Panama gaţia Ministerului Energiei Electrice, condusă de ministrul dc 46 dc ţâri africane şl a- Lecţii de prevenire
Octavian Groza. a avut o înfil nire dc lucru cu reprezentanţii sialice. precum şl Iugoslavia, a incendiilor elect reducerea opririlor acci
CIUDAD DE PANAMA 12 Grupului industrial „Alsthom-Neyerpic". Cu acest prilej, s-a au adresat Consiliului de dentele. Modificările construc
(Agerpres). — Luind cuvin- lăcut un schimb de păreri asupra stadiului relaţiilor de coo Securitate o scrisoare in ca tive aduse macazelor au făcut
lui la o Întrunire populară perare şi au fost evocate noile posibilităţi dc dezvoltare a co re cer să se ia măsuri ime Autorităţile locale din ca dirijarea spre virtclnile a
caro a avut Joc la Ciudad dc laborării pe plan energelîc intre România şi Fran(a. diate pentru a se pune capăt Malmo (Suedia) au organi sînl apreciate ca foarte bune, sirmei să se realizeze mult
de
zat, dc curind, lecţii
Panama, Omar Torrijos, pre Ambasadorul României la Paris, Constantin Flitan, a oferit „ocupării ilegale a Namibiei prevenire a incendiilor in numărul delectiunilor în a mai uşor, îmbunâtâţindu-se
şedintele guvernului panamez, un cocteil In onoarea delegaţiei române. şi violărilor reperate ale In mai multe întreprinderi. ceastă zonă reduclndu-se vi concomitent şi calitatea lami
a exprimat hotărirea tării sa tegrităţii teritoriale a Zam- Cele mai bune rezultate la zibil. natelor. Procedeul a lost ex
le de a-şi restabili suverani biei de către Republica Sud- evacuarea in caz de foc au perimentat cu lezultate meri
tatea asupra zonei Canalului cheltuielile militare depăşesc Alricană". Este esenţial, ara fost obţinute de salariaţii In scopul reducerii duratei torii la un fir urmînd să Iie
Panama, aliată sub administra SOFIA. — Marti au înce te al t^rli în urma scrutinu cu mult necesităţile securi tă semnatarii scrisorii, ca a- firmei Malmoston, care au reparaţiilor, un colectiv de la extins la celelalte d’buă. “
rea "S.U.A. Relevind că „nici put la Solia convorbirile o- lui desfăşurat In Sudan, In- tăţii ţârii, McGovern a afir ceaslă problemă să fie trata reuşit să părăsească birou întreţinerea mecanică, format Ţoale aceste măsuri cărora
un popor nu doreşte să vadă flciale între o delegaţie bul cepind de la 15 septembrie mat că reducerea acestora tă in Consiliul de Securitate rile in 3 minute şi 15 se din inginerul Mlrcea Marines- li se adaugă preocuparea
un steag străin flulurînd in gară, condusă de Peko Ta- a.c. ar putea furniza sume im intr-o manieră decisivă, ast cunde. Comandamentul cu şi maiştrii Viorel Matei şl penlru organizarea mai judi
inima ţării sale", Torrijos a kov, vicepreşedinte al Con După instalarea oficială a portante pentru investiţii pe fel Incit să se evite deterio pompierilor din Malmo, Viorel Dancu, a creat o maşi cioasă a muncii, ridicarea per
declarat că „dacă va fi nece siliului de Stat. şl o delega preşedintelui Gaafar El Nu- plan social. rarea In continuare a situa vrînd să-i felicite pe câşti nă universală de turnat manentă a calificării cadrelor,
sar, panamezii nu vor precu ţie tanzaniană, condusă de meiry, Consiliul comanda ţiei. gători, a trimis, în acest cuzineţi care aprovizionează respectarea prescripţiilor teh
peţi nici un sacrificiu pentru Rashldi Mafaume Kawawa, mentului revoluţiei sudaneze HONOLULU. — Marinarii scop, un inspector la se prompt şi In cantităţi sufi nologice şi a regimurilor opti
diul firmei. Dar acesta n-a
a redoblndi suveranitatea asu vicepreşedinte al Tanzaniei, şi guvernul şi-au prezentat americani care au refuzat la DONN. — Împăratul Japo mai găsit pe nimeni. Sosise ciente secţia cu aceste piese me de lucru, reducerea fluc
pra acestui teritoriu". aflată în vizită in R P. Bul demisia. Potrivit postului dc I octombrie să se îmbarce de niei. Hirohil’o. şi împărăteasa exact Ia două minute du deficitare, creindu-se disponi tuaţiei forţei de muncă. în
După cura se ştie, (a Was garia, radio Omdurman, şeful sta la San Diego pe o navă cu Nagako au sosit lunt la pă... terminarea programu bilităţi şi pentru satisfacerea tărirea disciplinei In produc
necesităţilor altor sectoare ale
hington slnt In curs de des tului va forma în următoare destinaţia Saigon. relugiin- Bonn. într-o vizlă neoficială lui de lucru. combinatului Cu cheltuieli re ţie şi altele au avut ca efect
creşterea permanentă a indi
făşurare negocieri pentru re KHARTUM. — La Kharlum le 48 de ore un nou guvern. du-se înlr-o biserică, au losl de trei zile.
vizuirea tratatului din 1903, a avut loc mar|i ceremonia Prerogativele Consiliului co trimişi la Pearl Harbour. Cu vizita in Republica Fe Accident aviatic duse se asigură astlel creşte cilor de utilizare a agregate
rea duratei de funcţionare a
lor şi implicit realizarea unei
prin care Statele Unite Îşi a instalării oficiale a lui Ga- mandamentului revoluţiei ur derală a Germaniei, suvera
siguraseră „controlul perma afar El Numciry în funcţia mează a fi exercitate tn vii Ei au fost condamnaţi la 30 Nouă dintre cei mai buni agregatelor, prevemndu-se tot producţii cantitative şi calila-
odată uzura lor prematură.
live superioare La începutul
nent" asupra Canalului Pa de preşedinte al Sudanului. lor, aşa cum stipulează con de zile arest corecllonal, re nul japonez îşi încheie tur balerini ai trupei de balet anului colectivul laminorului
nama. Primul preşedinte ales al Su stituţia tării, recent promul trogradare şi reţinerea unei neul efectuat în şapte ţări dm Buenos Aires şi-au Utilizarea intensivă a capa de sirmă s-a angajat să pro
pierdut viafa tn urma pră
Agenţia Associaled Press danului, după proclamarea gată, de către parlament. păr(i din soldă. vesl-europene. buşirii avionului in care se cităţilor de producţie se rea ducă peste plan 1 400 tone
menţionează că luni cei pes independentei ţârii în 1956, aflau, in estuarul fluviului lizează tn principat prin mo de laminate. Datorită măsuri
te 7 000 de militari americani, a depus jurămlntul constitu NEW YORK. — Creşterea La Plata din Patagonia, a- dernizarea şi perfecţionarea lor tehnice şi organizatorice
aflaţi fn zona canalului, au ţional în prezenta membrilor puterii complexului mitlfar- nunţă agenţia Reuter. Prin fluxului tehnologic. In acest luate, a abnegaţiei, dăruirii şi
fost puşî In stare de alarmă, Consiliului comandamentului industrlal, a declarat senato SEUL. — Şapte mii cinci sule de studenţi sud-coreeni au tre ei se află şi Norma domeniu putem evidenţia mul entuziasmului de care au dat
pentru a evita „o repetare" a revoluţiei sudaneze, ai guver rul democrat Gcorge McGo- organizat manifestaţii de prolesl împotriva autorităţilor de la Fontenla, căreia i se decer te preocupări interesante De dovadă, la mi na tor ii dc aici, în
revoltei din ianuarie 1964, etnd nului şî a altor demnitari vern, reprezintă In prezent Seul şi a măsurilor de represiune adoplale dc poliţie. După nase''* in 1968 „Steaua de curind a fost experimentată Irunle cu comuniştii, au reuşit
luptele dintre populaţia pano- Gaafar El Numeiry a fost cea mai mare ameninţare cum anunţă agenţia Associaled Press, în urma ciocnirilor ca aurm la festivalul interna şi extinsă folosirea ghidajelor să-şi realizeze angajamentul
cu role la trenul intermediar
mezâ şi militarii americani ales în funcţia de preşedin re au avut loc între manifestanţi şi poliţişti, 20 de persoane ţional de dans dc la Paris. pentru laminarea otelurilor ro anual cu trei luni înainte de
s-au soldat cu 21 de morii şi pentru S.U.A. Relevind că au fost rănite. tunde destinate fabricării şu termen. Este un succes meri
un mare număr de rănit). toriu po care-1 evidenţiem cu
ruburilor. La foarfeci s-a îm
bunătăţit şularea la cald a la satisfacţie, un succes care re
flectă elocvent preocuparea a
minatelor prin perfecţionarea
sistemului de acţionare al cestui colectiv de a-şi ridica
la cole tot mni în,iile aclivi-
DOUA MILINII Şl JUMĂWf DE ISTORIE clapetelor, ceea ce a avut ca talea productivă de zi cu zi.
Iranul sărbătoreşte in a- Iranului El s-a născut din tuturor resurselor de apă
ceastă lună două milenii şi realităţile de azi, fiind ro penlru conservarea şi ex mm»
jumătate de Istorie statală dul aspiraţiilor celor mai ploatarea lor raţională, a
neîntreruptă Evenimentul profunde ale poporului. Ce plicarea unui program ex
— care va fi marcat de fes le 12 puncte ale programu tensiv dc reconstrucţie in deva : Aşteptarea f„Pa-
tivităţi şi manifestări cultu lui de la 6 Bachman 1341 regiunile urbane şi rurale, 18.00 Enciclopedia pentru şco lr!.V*); II cunoaşteţi pc Ur- I
lari :
rale de o mare amploare — (26 ianuarie 1963) nu şi in în scopul ridicării nivelului — Mişcarea şl senalblllta- ban? („Arta"); SIMEHIA: O
scrisoare pierdui! („Mureşul");
prilejuieşte, cum e şi firesc, trat fn istoria contempora dc viaţă al poporului, reor tca plantelor; HUNEDOARA: Lănţlşoarc verzi
analize retrospective care nă a ţării sub numele de ganizarea administraţiei şi — Sturionii se pescuiesc („Siderurgicul") ; Doi b!rta(l
ilustrează succesele obţinute „Revoluţia iraniană“. „O o invăţămintului prin adapta pe furtună; pentru o moarte („Constructo-
de poporul persan în toate peră măreaţă a fost ordona rea lor la necesităţile epocii 18,25 Mult e dulce şl frumos- rnl“); CALAN: O floare şl
dn| grădinar) („n funie"); TE-
domeniile de activitate. tă şi realizarea ei a demon moderne. (A ; LlUC: Cel cinci din ccr („Mi
nerul"); GHELAR : Rclntoar-
Oricine a vizitat Iranul in strat că era, intr-adevăr, Au trecut opt ani de la 18,40 MuzicA popularA; cerc* pe pămlut („Minerul"):
aceşti ultimi ani s-a putut măreaţă", proclama Darius adoptarea acestui program 18.50 Confruntări. Economicul PETROŞANI: Riscul („7 No
convinge că majoritatea ac cel Marc intr-o inscripţie şi mă intreb deseori la ce Şl socialul tn structura iembrie-) ; Pomul dc crăciun
(„Republica") ; LUPENI: Săp-
ţiunilor care au imprimat datînd din secolul V i.e.n. s-ar opri un urmaş al lui deciziei; tlmlna nebunilor („Cultural");
vieţii social-politicc şi eco După 2500 dc ani, la 6 Bach- Cyrus dacă i s-ar cere să a 19.10 Tragerea Pronocxprcs; Cinci pentru Infern („Munl
nomice a ţării impulsuri man 1341, bazele unei noi leagă, spre a arăta lumii, ce 19.20 1001 de seri — emisiune ritoresc"); LONEA: Pe come
noi sint de dală relativ re ,opere măreţe" se constitu are mai de preţ ţara sa la pentru cel mici; tă („Minerul"); PAnoŞENI:
Republica fetelor („Energia"); (
centă. Fenomenul devine iau in cele 12 puncte ale două milenii şi jumătate du 19.30 Telejurnalul dc acară| PETRII.A: Atenţie, broasca I
vizibil mai ales prin faptul revoluţiei. Majoritatea co pă ce „regele regilor" adău 20.10 Melodiile scrii. Muzici u- ţestoasă („Muncitoresc"); VUL- i
CAN: Apa ca un bivol negru i
că multe dintre noile struc vârşitoare a celor care au ga istoriei universale gloria şoarl românească In prl- („Muncitoresc") ; URICANI :
turi polilico-economice se aprobat, in cadrul unui re imperiului persan. S-ar opri mA audiţie; Ultima tură („7 Noiembrie"); ;
aj/ă incă in plin proces de ferendum, principiile aces oare la frumuseţea mindră 20.20 Ancheta Tv.: Datorii ui ORAŞTIE: Vinătoarca dc vră- !
perfecţionare, in căutarea tei „opere", au transforma a coloanelor palatelor de la tate ; jltoarc („Flacăra"); CEOAG1U- j
DAI: Cintecclc mării; HAŢEG; I
soluţiilor optime, a Structu t-o intr-o nouă lege funda Perscpolis, care au înfrun 21.00 Tcleclnemaieca: „Ghepar Secretul planetei maimuţelor
rilor adecvate pentru atin mentală — adevărată con tat mileniile, răminind la fel dul" (partea 1) — pre („Popular"); BRAD: Săptăml-
gerea, in intervalul cel mai stituţie a progresului ira de drepte ca odinioară ? miera tv.; na nebunilor („Steaua roşie");
CUnABARzA: Lupoaica („Mi
Un an pinA la Jocurile Olimpice. Deşi multe construcţii au fost deja terminate, mal este IncA
scurt, a obiectivelor pro nian. Ea prevedea abolirea S-ar opri cumva la profun mult de fAcut, şl lucrArilc dc construcţii slnt In plină desfăşurare. 22.30 Tcleglob. Portugalia| nerul"); ILIA : Iubita Iul Gra-
puse regimului agrar existent şi zimea „bijuteriilor coroa In fotografic: Şantierul dc construcţii dc la Stadionul Olimpie din Munchen. 22.50 Telejurnalul de ooaple. tnlnla („Lumina").
Programul dc reforme redistribuirea către fărâmi nei “ de la „Merkasi Bank"
ini(iot de şahmşahul Mo- săraci, in condifii avanta din Teheran, sau la strălu
joase, a tuturor moşiilor ca
hammad Rcza Pahlavi Ary- re depăşeau o anumită su cirea oglinzilor palatului Orele serii; 20.00 Tableta de sea fleîl. „Engels şl conlempor.nnelta-
amehr, reuoluţionind un prafaţă, naţionalizarea bo Golcslan ? Sau poate la ce încetarea alarmei generale din Argentina ră ; 20.05 Zece melodii preferate ; lea"; 14.40 Noi Înregistrări dc mu
mod de viaţă şi concepţii găţiilor forestiere ale ţării, va la care să-şi fi adus şi el 20,40 La microfon. Dumitru So~ zică românească; 15,01) Muzici u-
pon; 20.SS Ştiinţa la rA; 21,00 Re
milenare, propunind soluţii pentru a asigura protejarea contribuţia, unul din nenu vista şlagărelor; 2I.2R Bijuterii şoarâ; 15.20 Din viaţa dc concert
a Capitalei; 2S.S0 Muzică
popu
pentru rezolvarea probleme şi exploatarea lor raţională, măratele şantiere care im- BUENOS AIRES 12 (Ager pentru a stebîli răspunderile. muzicale; 22,uo Radiojurnal; 22,30 lară; 1C.00 Radiojurnal; 1 6 .1 5 Or
lor cronice şi, totodată, ti iniţierea unui vast program pinzesc astăzi Iranul, dc la pres). — Forţele armale ur- Nu e.vislă indicaţii oficiale cu PROGRAMUL T: 6.00—0,30 Mu Concert dc scară; 22,55 Moment chestra Franck Pourcell; |i,\:;o Ba
pice in majoritatea ţărilor de investiţii ale stalului iu exploatările forestiere din gentincnc au anunţai încetarea privire Iu numărul persoanelor nci şi actualităţi; 9,30 Viata car poetic; 23.n<l Concert dc scară lade, clntece şl jocuri populare;
24.00
Buletin dc
(continuare):
10.50 Pc teme medicale; 17.00 Bvi-
iilor (reluare); 10.00 Buletin de
in ( urs de dezvoltare, a tre agricultură, încurajarea creş nordul ţării, la marile uzine alarmei generale care a fosl implicate, dar sursele mililare ştiri; 10.05 Ciniece şi Jocuri popu Ştiri; 0.03—6,00 Estrada nocturna. Icim dc ştiri; 17,05 O nouă ediţie
zit energii nebănuite. El terii productivităţii munci/ care se adaugă, la Abadan, lare din Banal; 10,30 Vreau sA Interpretativi n simfoniilor de
PROGRAMUL II: 6.00-8.03 Pro
tlcethoven; jfl.OO Publicitate ra
constituie o adevărată „Car in industrie, amendarea le in sud, celei mai mari rafi decretată vinerea trecută, cind afirmă că pină acum au fost şuu; 11,00 Buletin de ştiri; 11,05 gram muzical de dlmlnenţă; 8.0S dio; 18.20 Muzica românească —
Muzica uşoarA; ii.is Consultaţie
tă a progresului", constituţia gii electorale in vederea ob nării de petrol din lume ? s-a declanşat împotriva gu arestaţi 58 de olileri şi 3 ci Juridica; 11.30 Clntece; 1 2 .0 0 Au Tot înainte; 0,20 Pagini din mu convergenţe in veac;- 19.00 Bule
sui-generis a etapei istorice ţinerii de către femei a Cred că alegerea sa nu ar vernului o rebeliune militară vili. Mai mulţi ofiţeri tn re tograf sonor Jean Pâunescu; 12,10 zica de balet; 9,00 Muzici corali; tin de ştiri; 19.03 Melodii de es
9,10 Fantezii din operetele Iul Kal-
şi, in acelaşi timp, eroice pe dreptului de vot Se preve ezita să se oprească insă, neizbutită şi neslngeroasă. U- tragere, printre care şi fostul Recital de operA; 12,30 lnttlnlre cu man; 9,30 Buletin dc ştiri; 9.35 tradă; 19,30 Meridiane lirice. Picr-
melodia populara şt Interpretul
rc Rcverd.v; 19,50 Noapre bună.
asupra unei imagini cu to
care o trăieşte poporul ira dea, dc asemenea, crearea nilătile angajate în reprima preşedinte al Argentinei, Ro- preferat; 13.00 Radiojurnal; 13,15 Melodii populare: 10.00 Orchestra copil; 20.00 Din Înregistrările Iul
nian. Ceea ce caracterizea tul caracteristice Iranului rea răsculaţilor din regimen berto Marcelo Levingston, nu Avanpremiera cotidiana; 13.27 simfonici a Filarmonicii din Bo Vasllc CAnflnflu şl ale Iul Cuţl A-
ză acest program este ori unor „armate ale ştiinţei", de azi — să zicem aceea a tele cantonate ta Azul şi Oia- fost reţinuţi pentru că au lu Clntecul e pretutindeni; 14.00 toşani; 10.30 Muzici uşoară; 1 1.00 rlolf; 20.IS Teairu radiofonie; 21 46
Pagini din opere; 11 -30
Nume
Compozitorul sâptâmînl! — Anio-
Piese de estradă; 22.00 Suite Pe
ginalitatea sa, izvorîtă, in igienei, dezvoltării şi recon unei modeste şcoli săteşti, varria s-au întors la bazele at poziţie în sprijinul rebeliu nlo VJvaldl; 14,40 Muzici popu dragi pe portativ; u.55 Silinţa la trecere populară dc Sabin Dră-
construite Ia
chemarea u
primul rind, din legătura strucţiei, formate din tineri nuia din soldaţii „armatei lor, iar situaţia s-a normalizat nii după izbucnirea accslcia. lara; 15 00 Ruleiin de ştiri; 15.05 zi; 12,00 Buletin dc ştiri; 12.03 A- col, Jocurile Căluşul şl Siiha dc
vanprcmlcrâ cotidiană; 17.15 Din
15.30
100 de legende româneşti;
Matei Socor;
22.30 Universitatea
organică, profundă, cu tra recruţi, cu studii medii şi ştiinţei"... pe deplin. Printre civilii arestaţi se află MuzicA de estradă: 1C.00 Radio folclorul muzical al popoarelor ; radio; 22.45 Recital Cică Pctrescu:
12,30 Muzici uşoară; 13.00 Radio
jurnal; 16.15 Program de prelu
diţiile multimilenare ale superioare, naţionalizarea PAUL FINANJU Serviciile de informaţii cer şi Roberto Rolb, ginerele fos crări corale; 16 5o Publicitate rn- jurnal: 13.ÎS Varictâli muzicale; 23.00 Buletin rlo ştiri; 23.05 Opern
tului preşedinte
Juan Carlos
„Sakunuiă" de Franz Schubert;
14.00 Dulelin dc ştiri: 14.05 Melo
dlo; 17,00 Antena tineretului; 17.30
cetează originile tulburărilor Ongania. Concert de muzica populară; 10,00 dii populare; H.30 Cartea ştlinO- 0.53—1,00 Buletin dc ştiri.
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str, Dr. P. Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17 şl 1 13 88. Tiparul: Inlreprlnderea poligrafică Deva.