Page 41 - Drumul_socialismului_1971_10

3
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5215 • JOI 14 OCTOMBRIE 1971
L23

Consumul do metal Reglementări privind stabilirea

domiciliului în oraşele mari

se reduce Consiliului de Stat au fost re­ şl preşedinţii comitetelor exe­ în aceste oraşe pe baza dispo­ de bani. Echipa, în frunte cu — mă Întrebam. Apoi ml-«am
echipă. De ce e mal bine avi 7
' Prlntr-nn recent Decret al
şeful cl, a dat atunci dovadă
dat seama că aceste mici In­
nlnd somnul, trccînd peste ore­
glementate condiţiile cerute cutive ale consiliilor populare ziţiei de repartizare In pro­ (Urmare din pag. 1) dc un adevărat eroism. Ellml- cidente, aceste mici conflicte,
judeţene şi al
ducţie.
municipiului
netezesc
supărări do momciu,
le dc masă, luplindu-se cu fu­
pentru stabilirea domiciliului Bucureşti, In limita numărului Persoanele care au locuin- ria apelor, cl au salvat sumede­ drumul ispro buna deafăşitraro
semna reducerea reglărilor şl In oraşele care, potrivit legii, de persoane stabilit de Consi­ lă proprietate personală în o­ rlnţli — ne-a relatat şeful c- nie «le materiale, rcducfnd pa­ a muncii, epre un ritm conti­
nuu. Căci ar fl mult mal dez­
gubele. Apoi, cu aceeaşi abne-
(Urmare din pag. 1) staţionărilor şi diminuarea sînt declarate oraşe mari, a liul de Miniştri, dau aprobări raşele mari sl care ulterior chipcl —, şl e firesc sA-şl re­ gnţie a lucrat echipa la con­ avantajoasă Ivirea unor goluri
cantităţii lor de deşeuri. In persoanelor provenite din alte nominale pentru persoanele dobîndirii proprietăţii si-au vadă din cind fn cind pe cei strucţia apartamentelor pentru in muncă, declt evitarea lor, fie
şl în felul tn caro e nevoit să
acelaşi timp, colectivul lami­ 'locallt&li. care vor fi angajate sau trans­ stabilit domiciliul în elte loca­ dragi. Există la noi etape du sinistraţi. Cineva, cnractcrlzlnd Ic rezolve uneori şeful cchlpoi.
vlrf, cind asemenea plecări se
numea echipei, a spus că har­
norului de proflle uşoare va Conform prevederilor nou­ ferate, pe durată nedetermi- lităţi, ca urmare a schimbării exclud şl alunei orice oră, ori­ nicii zidari s-au contopit cu De altfel, fenomenul a molip­
Efecte similare are debita­ acorda mal multă atenţie va­ lui act normativ. Consiliul de natâ, asigurlnd cazarea aces­ locului de muncă, pot rfeveril ce zl, atlrnă greu In balanţA c- şantierul, c.u schelele. Şi nu gre­ sit şl pe alţi membri al echipei.
rea laminatelor la lungimi fixe lorificării secţiunilor netermi­ Miniştri stabileşte anual, pe tora si a membrilor de familie după încetarea raporturilor de chipcl. In asemenea împrejurări şeau. Dlnd «luvadA de un înalt In general, el sînt bine dispuşi
folosim din plin timpul favora­
cind muncesc : 11 auzi frcdontnd
umanism, uitare dc sine, el au
$i multiple. Există beneficiari nate, rezultate ca urmare a bâza propunerilor ministerelor pe care îi au în întreţinere in muncă, dacă au asigurată ca­ bil. ziua-lumlnA este tot atlt ridicat sălaşe noi, eonforiabd*.* cltc o melodie, le citeşti mulţu­
care execută aceleaşi confecţii $1 celorlalte organe centraie, locuinţe corespunzătoare. zarea în locuinţa proprie. dc IthportanIA pentru noi ca şi pentru cel loviţi de ape. mirea pe faţă. Dar se Intlmplă
metalice şi care au nevoie de întreruperii procesului tehno­ cu avizul comitetelor executi­ Prin acelaşi decret stnt re­ Decretul dă dreptul preşe­ pentru oamenii de pe ogoare în Crescută şi educată la şcoala şl altfel, şl atunci vezi pe cltc
imul din d intuneclndu-se la
perioada campaniilor agricole.
logic, utilizării unor procedee
laminate la lungimi fixe. Pon­ ve ale consiliilor populare Ju­ glementate condiţiile în care dintelui comitetului executiv Aurel Gros, alt membru al e- curatului şl a «Icvolamcntulu» faţă, voclfertnd chiar. II nemul­
faţă «le muncă, echipa lui Ml-
derea lor a crescut mult în mal raţionale de şulare şl e­ deţene ş! al municipiului Bucu­ anumite categorii de persoane al consiliului popular judeţean chipci, este un om harnic. Nu hal învinge mai uşor greutăţile. ţumeşte calitatea unor materia­
le, sau cine ştie ce. De aici, re­
se lasA mal prejos decît cei­
fectuării cu mai multă grijă
ansamblul producţiei laminoru­ reşti, numărul de persoane ce pot să-şi stabilească domici­ sau al municipiului Bucureşti lalţi. Totuşi, atunci cfnd II apu­ In aceste 7.11c, llie Mlhol e iese clar că nu pot râmtnc pa­
lui, astfel că beneficiarii din a manipulării iaminatelor în pot fi angajate sau transfera­ liul în localităţile declarate o­ să poată aproba, de Ia caz la că dorul dc al sAl, vrea sA ple­ puţin agitat. Ca un elev înain­ sivi faţă «le unele neajunsuri.
ce acasă la SAliştloar.1. „MA î l.a
puţin
depozit, evîtîndu-se deformă­
tea examenului. Peste
Totul reintră Insă In normal In
tară şi de peste hotare obţin rile sau amestecarea lor. Chiar te din alte localităţi în oraşele raşe mari, în afara cazurilor caz, stabilirea domiciliului în iarnă b sA al timp să stai In timp va trebui să predea blo- momentul cind „problema* se
rdi ş( vrea ca totul sA fie de
importante economii de metal, din aceasta lună a început mari, necesare penlru aparatul de angajare sau transferare în oraşele mari şi a altor persoa­ gura sobei" — ii răspund cole­ cea mai bună calitate. Încon­ rezolvă.
gii ztniblhd. Şeful echipei pri­
central şl cel a! unităţilor în
datorita utilizării integrale a şcolarizarea personalului de subordine. Tot Consiliul de serviciu. Astfel, soţul care se ne penlru motive temeinic jus­ veşte cu mai multă seriozitate joară şantierul «Ic mai multe Aş putea compara munca e-
mută la (elălalt sol, părihlii
profilelor. Adoptarea acestui bază — lamlnatorl şi cupto- Miniştri fixează anual, pe ba­ care se muta la copii, şi co­ tificate. privind cazul, II ia de o parte, li expli­ ori, urcă şi coboară scările. chlpcl Iul Iile Mihal cu un ritm
vertical continuu, cu un graXic
Noile reglementări
sistem de lucru a pus proble­ rarî — căruia iî revine o za propunerilor comitetelor e­ piii care se mută la păritili, stabilirea domiciliului în ora­ că situaţia, gesiieullnd şl niA- L-nm zărit sus. pe schele, cu- căruia nimeni nu-1 poate opri
tind spre blocul în plină con­
prinzind cu privirea şantierul,
me dificile colectivului dar ele xecutive ale consiliilor popu­ precum şi minorii care se şele mari au menirea de a strucţie, spre oamenii care se mişcarea ritmică şl «II urnă a ascensiunea. Un grafie Insă, ca­
ic, pe alocnrl, înscrie
unele
irtlşcA ritmic în Jur. La începui,
au fost depăşite cu succes sarcină hotărîtoare în econo­ lare judeţene si al municipiu­ mută la persoanele care potri­ asigura o justă corelare între zidarul c liotărit sA-şl apere oamenilor care ls| puneau „bla­ stagnări, ca apoi să-şi continue
zonul" pe faţada
construcţiei.
misirea metalului.
prinlr-o organizare superioară lui Bucureşti, numărul persoa­ vi t legii au obligaţia să-i în­ capacitatea de cuprindere a punctul lui «le vedere. DupA dis­ Observa cu ochiul Iul totul, n- şi mai vertiginos urcuşul Iul.
simbolizează
Linia stagnărilor
a producţiei şi a muncii. Preocupările lamînatorilor nelor calificate necesare con­ treţină nu dreptul să-şî sta­ fondului locativ existent şî a cuţie Insă. omill se urcă pe preeia «Iacă ritmul muncii c su­ tocmai acelo greutăţi şl neajun­
hunedoren! în direcţia ridică­ schelă, continuă lucrul. M-am ficient de alert, semnala defi­ suri dc caro am amintit, elimi­
Pentru anul viitor se preco­ siliilor populare şi unităţilor bilească domiciliul în oraşele celui aflat în construcţie, şi a glndit ătuhcl la cuvintele tova­ cientele. Apoi, ca şi cind Şi-ar nate cu destulă operativitate, In­
nizează aplicarea unor no! rii valenţelor economice ale subordonate ce pot fi angajate mari, în suprafaţa locativa a fluxului de cadre către insti­ răşului Petru Ormlndeanu, se­ fi adus aminte de ceva, cobori cit să nu sc ivească urinări vi­
la
telefon,
cretarul comitetului de partid
metalului se anunţă în conti­
In grabă,
alergă
măsuri tehnice şî organizato­ saii transferate din alte loca­ persoanelor la care se mulâ, tuţiile şi organizaţiile econo­ nl şantierului: „Una din caii- insistind sA l se IrimilA mnie- zibile.
S-a depus o activitate bogată
rico menite să ducă la redu­ nuare fructuoase. Rămîne ca lităţi In oraşele mari. dacă acestea au domiciliul în mice situate In aceste locali­ iăţlle comunistului Iile Miliai rinlc. „Aveţi materiale !•* — » de la punerea pietrei de fun­
s-a răspuns tic la capătul firu­
este cA ştie sA lucreze cu oa­
cerea consumului de metal. specialiştii, sub îndrumarea Miniştrii, ceilalţi conducători oraşul respectiv. Absolvenţii tăţi. menii, II cUnoăşlc pe flecare In lui „Am fost ieri pe şantier şi daţie a blocului E 24 Şl plnă
instituţiilor de învâtaniînt su­
Printre acestea amintim extin­ organizaţiei de partid, să valo­ ai organelor centrale, precum perior isi pot stabili domiciliul (Agerpres) parte, 11 antrenează în realiza­ m-am convins". „Să cerem cind astăzi, cind nc aflăm tn preaj­
sc vor unmmn" — a ripostat
ma dării Iul in folosinţă, o ac­
rea sarcinilor, crclnd o echipă
derea folosirii ghidajelor cu rifice intens toate posibililă- omogenă, care acţionează «lupa şeful echipei. tivitate bogată In faze de opera­
cum O cer Împrejurările". — E unul din obiceiul noslru, ţii şi îo ceea ce nu e prevăzut
role la toate cajele trenurilor tîte, spre folosul colectivului, Am aflat mdl lîrziu şi alte sA solicităm materialele nece­ )n deviz ; In faptele deosebite
intermediare, ceea ce va în- al economiei naţionale. fapte, care caracterizează figu­ sare Înainte de a se termina ale constructorilor, care In rit­
muri verticale, zl de zl, ceas dc
stocul — n spus Mihal, comi-
ra (Inârulul comunist. Era in nujnd : uneori sînt pus in situa­ cc39 au ridicat blocul, turntnd
în mortarul şi cărămida Iul ce­
toiul revărsării apelor. Se punea ţia să tnă cert ; fie pentru ma­ va din nobleţea sufletelor lor,
teriale, fie pentru oameni... dar
Noi unităţi de panificaţie Vrednicie bumJr! materiale ale gantlcrutui, e mai bine aşa. făetnd In final o simfonie de
alunei problema salvării unor
culori, sciiturlnd construcţia de
Am meditat îndelung asupra
Mica publicitate bunuri care valorau sume mari ultimelor cuvinte ale şefului dc schele.
minerească
VIND CASA SIMERIA, VIND MOSKVICI 407, re­
Ştefan cel Marc colt Mlltai paraţie capitală, cu aparat La Orăştie s-a terminat şl dat în folosinţă o fabrică
, Viteazu, 28, Informaţii Şo­ de radio. Deva, str. Pietroa­ de pline nou construită; cu o capacitate de 14 tone
seaua Naţională 20. sa, 26. Hotărîţl să-şi realizeze
în 24 de ore. Aceasta se înscrie pe linia acţiunilor exemplar sarciaile de PR0N0EXPRES
Întreprinse îri scopul îmbunătăţirii condiţiilor de a- plan şl angajamentele a- navilor cardiaci j
sumăle pentru acest 19.20 1001 de aerl — emisiune
provîzionare şl deservire a populaţiei. Vechea unitate an. minerii din cadril! Rezultatele concursului nr. 41, r v pentru cel miei;
care servea pînă acum la îabrlcarea plinii necesare întreprinderii miniere din 13 octombrie, 1D7I : 19.30 Telejurnalul de seară)
Intre 2 şl 5 prade, Iar maxima oraşului va fl reprofilată şl utilată pentru produce­ Barza, care deţin titlul Extr. I: 29, 37, 9, 41, 35, 3. 2 0 ,0 0 Reflector;
Intre 17 şl 21 prade. Diminea­
20,15 Interpretul aâpt&mlnl! :
immtm ţa, ceaţa locală. rea unui sortiment bogat de specialităţi de panifica­ de fruntaşi în întrece­ Extr. a H-a: 32, 25, 23, 6, 18. j | 17,30 Emisiune In limba ma- Anca Agemolu;
re obţin zi de zt noi
ghjar.V;
ţie.
PENTRU URMĂTOARELE Reţeaua unităţilor de acest iei se extinde şi în me­ succese în îndeplinirea Fond de premii: 3 874 798 lei. ! 18,30 La volan — emisiune 20.30 Pagini de umor : hStan
8l Brnn delicvenţi-;
pentru conducătorii auto;
2 ZILE sarcinilor de plan. I 18,50 Timp şl anotimp tn agrl- 21.20 Cadran Internaţionali
diul rural al judeţului. Anul acesta a fost dată în fo­ Bilanţul realizărilor pe
PENTRU 24 ORE cdltlirft; 22*10 Serenade, canţonete şl
Vremea continua să se r A- losinţă o fabrică nouă de pîine în comuna Pul, cu o primele 9 luni din a- 19,10 Pentru sănătatea dv. arii din operete;
Vicmc in curs (lc răclic u- cească. Cerul se va acoperi ccst an este deosebit de Regimul de viaţă fll bol­ 22,45 Telojurnalul de noapte.
ctrlM va fl schimbător. treptat, devenind favorabil capacitate de 2 500 kg pe zi. Se lilcfeăză ia terminarea fructuos. Planul produc­
Vim potrivit din vest. Tcmpe- ploilor slabe, locale. Vlnt po­ şl punerea în funcţiune a unei unităţi de panificaţie : ţlel globale a fost de­ mmmi
i-aturn Minimă va fl cuprinsa trivit dio vest. în comuna Lunca Cernii. păşit cu 18,2 la sută,
iar al producţiei marfă DEVA: Hcllo Doly („Patria");
cu 15.3 la sută. Creşteri întoarcerea Sflnlulul Luca
(„Arta"); SIMERIA:
Sunetul
substanţiale înregistrea­ muzicii — seriile I-n („Mure­
ză şl productivitatea şul-); HUNEDOARA: Tik, tlk,
muncii care a sporit în tlk („SlderurglstUI"): cALa N: Baza de aprovizionare şi
O floare şl doi grădinari („li
aceeaşi perioadă cu 16,3 Iunie"); GHELAR: Reîntoarce­
(„Minerul");
la sută. rea p e pămlnt B.D. In alertă
CONSTRUCŢII CARE III depăşirilor pînă la fine­ — seriile I-JI („Republica") ; desfacere nr. 1 Bucureşti,
1*CTRO$An I:
amplificarea
Pentru
(„7 Noiembrie"); Regele Lear
le anului, în întreprin­ LUPEN’I: Sâptămina nebunilor
(„Cultural"); LONEA: Cum ntn
declanşat al ll-lea război mon­
dere se acţlotiează pen­ I dial („Minerul"); Răzbunarea depozitul laminate Peştişu
tru programarea prddue-
ilĂTRlT NETERMINATE ţfei pe sectoare şt echi- ■ sflnthlul („7 Nfilcmbrle") | ANI- Mare, Hunedoara
I
magicianul
Fahillo
NOa SA:
(„Muncitoresc"); PAROŞEN! :
pe, Organizarea coritro-
lului tehnic de speciali- ■ Republica fctMor („Energia”);
PETRILA:
broasca
AtCntie,
tale a locurilor de mtin- ! ţestoasa („Muncitoresc"); VUL­
CAN: Preţul, puterii („Munci­
RECORD AL NEPĂSĂRII perativei Agricole dc producţie că pe bază de grafice toresc"); URICANi: Ultima tu­ a n g a jea za de u rgen ţa
din Huituri. Pentru ridicarea lunare. dţjlicarea pe ră (,;7 Nolcmbrlfc"); ORASTIE:
Prima fotografie este luaiă de ci, s-a încheiat o mlnutâ eu scară largă a metodelor Serata („Flacăra-); HAŢEG: G§ 1 şef birou desfacere
la cooperativa agricoli de pro­ I.G.C.L. Hunedoara. Constructo­ de mare randament irt Secretul planetei malnittţeibr
ducţie din Hăcilşllc. Aici s-a rul a promis cA lucrarea va fl („Popular"); DRAD: SăpiAml-
Început In urmA cu 10 Ani e6H- gata la sfirşltul lunii august a.c. scopul creşterii rodni­ na licbuhildr („Steaiia roşie”) ;
stnicţln unul odApost penlru a- Meseriaşii ă i la întreprinderea GUnABARZA: Lupoaica („Mi­ 81 1 jurisconsult
iilbiAle. Iniţiativă a fdst desigur enunţată măi sus au lucrat Insă ciei muncii. nerul"); ILIA: Sccrciul din
aprccIatA de membrii coopera­ cu încetinitorul. Dovada o talie Sahla Vlttorlâ („Lumina") ;
tor! . ca pozitivă. Dar cc folos stadiul In care se află magazia. GEOAGIU-BA1: Clnteecle mă­ Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
cA duf>A cc 5-Aii ridicat zidurile, Cum rAmlnc Insă cu angaja­ rii („Gcoaglu-Băl”).
lucrarea a fo9t ăbdndonătă. Ih- mentul luat de I.G.C.L. Hune­
tre timp s-au schimbat nu mal doara 7 Informaţii suplimentare la felefon
puţin dcctt S consilii de condu­
cere In uhltâfea agricoli din V-A MAI CURGE MULTA tă: „Lîna de aur", de Lobfez; n.30
Râcăştle. Nimeni îhsA nu s-n Buletin de ştiri; 9,35 Cîntă Ma­ nr. 2624.
glndit sA întreprindă o acţiune APA PE CERNA ? RADIO rja Baram, Ton Duca. Constantin
liotArliA pentru terminarea lu­
crării. „Lemne pentru susţinerea Cea de-a trfela fotografic este lonaşcu şi Constantin Busuioc ; OM)
10.no Scene din opera „Cel patru
acoperişului avem, nc mal lip­ luată din localitatea Peştişu Ma­ bădărani" de Wolf Ferrari; 10,40
seşte o parte din cărămidă şl re. Aici, peste apa riulul Ccrna. ■ .............— a — — — a .
Valsuri vocale; n .00 Clntece de
cc va ţiglă, ca sA putem da gata trebuia sâ fie acum uh pod PROGRAMUL I: 0,00—0.30 MU­ dfagoste şl Jocuri populare; 11.30
adăpostul* — ne relata preşe­ trainic. Aşa s-a stabilit dc că­ zică sl actualităţi; 9.30 Odă limbii
dintele cooperativei ngrlcolc, tre beneficiar, respectiv Consi­ române; 10.00 Buletin de ştiri; Solişti de milzlcâ uşoară; 11,55
Rudolf Conţa. De acord cu In­ liul popular a) municipiului Hu­ 10.05 Muzică populară din Tran­ ştiinţa la zl; 12.00 Buletin de
şlfrl; 12.03 Avanpremieră cotidia­
terlocutorul că mal stnt nece­ nedoara şi şantierul nr. 31 Sl- silvania; 10.30 ClUbul câlăforllor;
sare materiale, dar cine să se meria al întreprinderii de căi 11.00 Buletin de şuri: n.o.î Forma­ nă; 12.15 Muzică uşoară; 12.30 Se-
ocupe de ncestc treburi, dacă ferate Timişoara. Şl In ca2 ut dc ţia Alexandru Avramovicl; 1J,1S lectlunl din operetele „Rose Mă­ întreprinderea de
rie” de Frlml şl „Neapole sub să­
riu preşedintele ?i ceilalţi mem­ faţă, constructorii cererlştt au Din ţările socialiste; 11.30 Cfntece
rutul focului" de Rasccl; 13.00 Ra­
bri Al consiliului de conduce­ început lucrarea, apoi au IA- patriotice; 12.00 Clntâ Syivle Var- diojurnal; 13,15 Varietăţi muzica­
re 7 sat-o baltă. DupA cc ău turnat lan; 12.10 Recital de operă; Î130 le; 14.00 Buletin de ştiri; 14.05
Intllnlre cu melodia populară şl
meseriaşii
picioarele podului,
Pe clnd vom consemna tn co­ şi-au luat zborul in altA parte. interpretul preferat; 13.00 Radio­ Muzică populară; 14,30 Ateneu; construcfii forestiere Deva
loanele ziarului c i acestui adă­ jurnal; 13,15 Avanpremieră coti­ 15.00 Muzică uşoară; 15,20 Scene
post de animale, început acum Desigur, In urma neres/icctârll diană: 13.2? Clntecul e pretutin­ din opera „Ovldlu” de Constantin
10 ani, I a-a pu9 ultima ţiglă, şl contractului Încheiat Intre con­ deni; 14.00 Compozitorul sâpiă- C. Nottara; 15.45 Muzică populară;
că el a fost dat In folosinţă 7 structor şl beneficiar, nu au de mlnji — Antonio Vlvaldl; M.40 16.00 Radiojurnal; 16,ÎS Simfonii ANGAJEAZA DE URGENŢA
suferit declt membrii coopera­ de Beethoven Intr-o nouă edlllc
tori din Peştişu Mate, care la Melodii populare: 15.00 Buletin de Interpretativă; 16.55 Sfatul medi­
MINUTA n erespecta ta ora actuală slnt nevoiţi să trea- ştiri; 15.05 Tribuna radio; 15.25 cului; 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Ingineri constructori sau forestieri cu
Muzică de estradă; 16,00 Radiojur­
cA cu atelajele şl animalele uni­ nal ; 15,15 Coruri bărbăteşti; 10,30 Concert de muzică populară; 17.30
In cea de-ft doua fotografie, tăţii prin albia riulul. Muzică populară* ic.50 Publicita­ Dicţionar de literatură universa­
obiectivul aparatutul a surprins Cam cttă apă va mal curge pe te radio: 17,no Antena tineretului; lă; 18.00 Publicitate radio: 10.20 experienţă pentru funcţia de şef serviciu
pe peliculă tot o construcţie ne- Cerna pfnâ se vă termina şi 17.30 Melodii cUnoscUte, Interpreţi Corbi Filarmonicii „Banatul" din
termlnatA. Este vorba de viitoa­ îndrăgiţi; 18,0o Orele serii; 20.00 Timişoara;. 10.40 Toamna muzica­
rea magazie de cereale a coo­ podul cu pricina 7 Tableta de seară; 20,OS Zece melo­ lă clujeană; 19.00 Buletin de ştiri; şi contabil şefi la unităţile exterioare.
dii preferate; 20.40 Interpreţi de 19.05 Melodii de estradă; 19.30
muzică populară; 20.55 Ştiinţa la cadran; 19,50 Noapte bună. copiii;
zl; 21.00 Revista ştagărelor; 21,30 20.00 Concertul orchestrei simfo­ Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
Din cele trei fotografii prezentate, rezultă că mal sînt întreprin­ Opereta Vînzătorul de păsări, de nice 6 râdlotelevlzlunll; 22.00 Me­
deri, Instituţii care nu-?i finalizează angajamentele asumate. Aces­ Zeller (fragmente); 21,45 Muzică lodii lirice; 22,30 Istorici de peste
te procedee nu conduc la altceva decît la irosirea de bani şt ma­ populară; 22,00 Radiojurnal: 22.30 hotare despre prestigiul cultural- Relaţii, la conducerea întreprinderii.
teriale de construcţii. Faţă de astfel de sltuaili, conducătorii în­ Concert de seară; 22.55 Moment ştlinţlflc ai Republicii Socialiste
treprinderilor amintite mal sus au datoria de ă Întreprinde măsuri poetic. Cbstacnc Conachl: 23,00 Romănla; 22.50 Piese corale; 23,00
urgente pentru respectarea clauzelor contractuale - de altfel in Concert de .<earâ (conllnuăre): (264)
acest sfens. stnt emise şl legi — ştiind că flecare Intlr/lere. fiecare 24.00 Buletin de ştiri; 0,03—6,00 Es­ Bdietln de ştiri; 23.05 Concert din
amlnare creează pagube economiei naţionale, pagube ce trebuie trada nocturnă. opere; 23.15 Potpuriuri de muzică
desigur recuperate din buzunarele celor care nu-şi respectă cu- uşoară; 24.00 Sonata pentru vioa­
PROGRAMUL II: 6,00—11.05 Pro­
vintul dat. care nu-şl respectă sarcinile de serviciu. gram muzical de dimineaţă; 8.05 ră şl plan de Dan Constantines-
Foto-teit : N. PANAITESCU Tot înainte; 8.20 Mu2lcâ simfoni­ cu (Av| Abramovlcl, la plan com­
că; 9.00 Clntece de Gheorghe Dan­ pozitorul) ; 0.21 Mic concert J. S.
ga; 9.13 Un nou disc de opere- Bach; 0,33—1,00 Buletin de ştiri.
..Muncă, cinste, econo­ nătorilor şi a operaţiunilor e-
mie — factori de bază fectuăte, sumele depuse la
ai existenţei". CEC., cîştigurile şi doblnzile
E c m o m 'm sint scutite de impozite şi ta­
(SOCRATE) xe, noi, depunătorii auem
dreptul de a condiţiona de­
Dreapta agoniseală, după punerile, a împuternici şi alte
munca fiecăruia, cumpătarea ce risipă. Dlipă 0 perioadă persoane, care dorim, să dis­
şi buna folosire a veniturilor folosinţă îndelungată, toate întimplare cîştigurile, eu văd zis că vreau să fac şi eu eco­ scurfd de vreme am început pună de sumele păstrate la
sînt virtuţi cu care poporul prin economiile făcute zi dc un om care nu se gîndeşte la nomii. Mai.intii la puşculiţă. C EC., avem dreptul dc a lă­
nostru a fost hărăzit dintot- zi, lună dc lună, ani şi ani in cl, la viitorul său — ne-a de­ In citcva luni am adunat să fac economii. Am depUs sa moştenire sumele depuse.
deauna. Înţelepciunea prover­ şir. $i numărul acestora, al a­ clarat minerul pensionar Ioan vreo 38 de lei. Cind au fost bani pe un libret de econo­ Danii' pe care-i păstrăm la
belor noastre, imensa lor în­ celor oameni care îşi păstrea­ Gostian, din Valea Jiului, ca­ inundaţiile, în primăvara a- mii cu dobîndă şi ciştiguri. C.EC. se înmulţesc, avem po­
cărcătură de poveţe şi învă­ ză economiile la C.E.C. creşte re a rhuheif peste 40 de ani nutui trecut, am aflat că u­ La o tragere la sorţi recentă sibilitatea’ să obţinem diverse
ţăminte îndeamnă statornic necontenit, atit la oraşe, cit şi in mină. Risipa este un vrăj­ nor copii apa le-a luat totul. mi s-a atribuit o frumoasă gar­ ciştiguri, este limpede faptul
la o viaţă cumpătată, la feri­ în mediul sătesc. Acela este maş al omului, economia — Am golit puşculiţa şi le-am nitură de mobilă. Tot de cu- că depunătorii Ia CEC. se
rea de abuzuri, la folosirea socotit, intr-adevăr, un om o binefacere. Eu ark rfilihcit trimis tdate economiile melc... rind riii-am deschis uii coiit bucură de atîtea şi atilea
calculată, raţională a venitu­ cumpătat şi înţelept, care i$i mult şi greu în viaţa med. Cihd th-ain dus la şcoală, ciit-cnt personal la CEC., drepturi şi avantaje — 5ub-
rilor ciştigate prin mtmcd. pune zi de zi ceva deoparte, Am şi cîştigat, am ştiu şi să tovarăşă învăţătoare ne-a vor­ pentru a-mi achita diferite linia inginerul agronom
căruia nu-i lipseşte din casă plăţi. Ecoriomisesc şi pe a- Gheorghe Miheţ, din Deva.
‘ A fi econom înseamnă a carnetul de economii! ceâstă cale bani şi timp. As­
trăi mai bine, a şti să chel­ tăzi îmi dau seama ce în­ La ancheta noastră au răs­
tuieşti in mod superior, a „Ce vedeţi in economie ? seamnă a economisi la C.E.C.: puns, desigur, mulţi alţi oa­
să-ţi împărţi veniturile cu cea De ce economisiţi Am a­ A trăi mai bine de la o zi la meni. Din vorbele lor am
mai bună chibzuială, a avea dresat aceste intrebări unui A N C H E T Ă alta — declară gospodina Ma- desprins că înţeleg întreaga
disccrnămint şi bună orien­ mare număr de cetăţeni, din rioara Dobre, din Hunedoara. semnificaţie a economisirii la
tare in tot ce faci astăzi, dar diverse localităţi ale judeţu­ — Eu am venit aici, in Va­ C.E.C., văd cu ochii lor, se
şi in ce vei întreprinde peste lui, de diferite vîrste şi înde­ conving zi de zi de multiple­
ani. letniciri. lea Jiutui, din Moldova. Am le avantaje , ale economisirii
Spiritul de economie, un a- — Economia este dreapta trăiesc. Dacă astăzi sint sănă­ bit despre posibilităţile de e- fost şapte fraţi în familie. Eu Socotită drept un izvor de
tot şapte copil am. In fiecare
devărat atribut al cumpătării măsură a cumpătării şi înţe­ tos şi încă în piliere, deşi am condmtsire pentru elebi. Desi­ lună clştig bine. Iau şi bani prosperitate şi fericire, o do­
şi înţelepciunii omeneşti, a lepciunii omului — ne spu­ trecut pragul spre 80 de ani, gur, aih jost printre cei diiitîi pentru copii. Fiecăruia i-dm vadă de înţelepciune, cumpă­
pătruns astăzi adine şi stator­ nea Ştefan Tripşa, maistru este o dovadă că n-am făcut difi clasă care mi-am făcut făcut cntnet de C.E.C. Aloca­ tare şi prevedere, economisi­ PRODUCE Şl LIVREAZĂ
nic in rîndurile populaţiei. E- oţelar Ia C S HunedOhrd, abuzuri, am trăit cu multă libret C E.C. de economii şco­ ţia pe care statul noslru le-o rea la C.E.C. a devenit in ţa­
conomisejte elevul din primul Erou al Muncii Socialiste. cumpătare, şi, aş vrea să sub­ lare. hi casa noastră, fieca­ acordă lună dc lună, le-o pun ra noastră o realitate ale că­ @ diferite containere şi manete din material
an de şcoală, ca şi omul ajuns Tata m-a învăţat de mic să liniez, n-a fost zi in care să re avem economiile noastre, la C E.C. Cind vor fi mari, rei semnificaţii pentru viaţa
la anii pensionării, gospodina fiu cumpătat, să-mi ştiu riit- nu fac o mică economie. Pu­ libretele noastre de CEC. — se vor dlcge cu ceva. Eu dşa noastră, a fiecăruia, ca şi plastic
care zi de zi îşi împarte ra­ dui cu grijă veniturile şi ţin cite puţin, dar zi de zi'. Eu ne spunea mindru elevul llie înţeleg: a economisi la C E C. pentru ţara întreagă, sint tot
ţional cheltuielile familiei, ca cheltuielile. Eu îl învăţ, la îi zic economiei izvorul feri­ Croitoru, din oraşul Haţeg. înseamnă a trăi azi mai bine mai mult înţelese. Din eco- $ ambalaje pentru industriile de medicamen­
şi minerul sau oţelarul. rîndu-mi, acelaşi lucru, pe cirii. Aj vrea să văd pe cine­ — O gospodină este pusă în ca ieri, miine mai bine că azi noPiiile pe care le păstrăm la te şi alimentară
Am colindat multe sate şi băiatul meu. Fiecare avem va că mă contrazice... situaţia de a cheltui zilnic. Aşa ii învăţ şi pe cei şapte CEC., fiecare dintre noi, ciş-
oraşe ale judeţului. Nc-a fost carnetul nostru de economii. — Prima dată am auzit de­ Eu fac dc ani de zile acest copii ai mei — ne-a spus tigă ţara, ciştigăm noi, toţi — bunuri de larg consum
dat să intllnim familii în care Ne păstrăm cu toată încrede­ spre economie de la mămica. lucru. La începui( de multe minerul Pavel Mărcuş, din Aşa că sentimentul dragostei — piese de legătură din p.v.c d*.ir peniru in­
bunicul şi bunica, tatăl şi ma­ rea economiile noastre la De ziua mea mi-a cumpărat ori nu-mi ajungeau banii, Lupcrii. de ţară, al patriotismului fier-
ma, fiul şi fiica avea fiecare C.E.C., conştienţi, cohvihşi va un costiini frumos, o bicicletă cheltuiam foarte nluit şi nici bine care ne stăpîneştc pe stalaţii de apă şi canal
carnetul sau de economii. Al- facem o fajită patriotică, că şi o sumedenie de jucării, l-a nu pregăteam cine ştie ce — Din moment ce statui toţi, nu-l putem despărţi nici © fitinguri pentru instalaţii
te'fam ilii care şi-au ridicat este ntît în folosul nostru. cit sjiiis tălttilliii că le-a lildt din nif/ftilre. Ariiii'nitH bă Hi pti garantează asupra sumelor o clipă de spiritul de econo­ ® reductoare de turaţie
case, şi-au cumpărat aulolu- şi al patriei noastre socialiste. ecrjnnniUle dlnsei. Mi-a expli­ fel şi fel de lilcriHi, Piuite depuse, depunerile pot fi re­ mie ! (255)
risme, televizoare, frigidere — In orice om risipitor, ne­ cat şi mie ce este economia. nefblbsitbnre. Âiil chibzuit trase Oricitid, se păstrează se­
şi cite şi mai cite lucruri de chibzuit, care îşi aruncă la Nu prea înţelegeam, dar am mai bine, m-am feric de ori­ cretul asupra numelui depu­ GH. î. NEGREA