Page 42 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 42
DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 215 0 JOI 14 OCTOMBRIE 1971
LUCRĂRILE M ĂRII GENIRALE A 0. 1 U.
NEW YORK 13. — Cores condiţii sau rezerve, la pre emancipare naţională şi socia
pondentul Agerprcs, C Ale- gătirea practică a conferinţei lă din America Latină. Ţările La invitaţia guvernului ,
xandroaie, Iransmite: In con- general-europene. care vo re latino-americane — a spus el tMaltei, in capitala inalte- )
linuorea dezbaterilor generale prezenta un imporliinl pas — sint hotărtte să elimine ză a sosit o delegaţie ro
de la Organizaţia Naţiunilor Înainte spre eliminarea divi influenta străină şi să reali mână, condusă dc Bujor \
Unite, a luat cuvlntul minis zării Europei si spre edifica zeze decolonizarea economică, Almăşan, ministrul mine \ Ca urmare a acciden• |
trul afacerilor externe al Bul rea unui sistem de securitate prin tăierea firelor care leagă lor, petrolului şi geologiei.
gariei, Ivan Başev, care a de colectivă. economiile lor de trusturile şl Delegaţia, însoţită de A- i telor pe autostrăzi \
clarat că ţara sa nu va precu Reprezentantul Cubei, Ri- monopolurile nord-americane. lexandni Dragomirescu, în ; v
peţi nici un efort pentru a cardo Quesuda, a condamnat Reprezentantul Etiopiei, Yo- sărcinatul cu afaceri a i. al ) In ultimii zece ani, ca »
menţine si întări Încrederea si războiul de agresiune dus de hnnnes Tseghe, a subliniat ne României la Roma. a fost i urmare a accidentelor pe \
au \
Franţa
înţelegerea reciproca dintre Statele Unite Împotriva popoa cesitatea Înfăptuirii universali primită de către Sir An- ! autostrăzi, in aproximativ /
i fost afectate
statele din Balcani — condi relor vietnamez, cambodgian tăţii O.N.U. şi restabilirii drep thony Mamo, guvernatorul l 2 800 000 dc persoane. Nu- \
ţie indispensabila a transfor Si laoţian. CI a sprijinit pro turilor legitime ale R.P. Chine general al Maltei, iar apoi ! mai in 1970, 319 S44 dc per- i
mării acestei regiuni Intr-o zo punerile prezentate la confe ze la Naţiunile Unite. Convin de primul ministru, Dom » soane au auut de suferit !
Mintoff.
nă dcnuctearizatâ. a stabitilălii rinţa de la Paris de Guvernul gerea fermă a tării mele. a Delegaţia română a avut, ^ de pe urma accidentelor *
Si unei păci trainice. Rcferin- Revoluţionar Provizoriu al urălaf vorbilorul, este că pro dc asemenea, discuţii cu i de circulaţie; 50 000 dintre i
du-se la problemele europene, Republicii Vietnamului de blemele majore care confrun J. Micallcf, ministrul in î aceştia au rămas infirmi #
vorbitorul a arătat că a sosit Sud. Vorbilorul a evidenţiat, tă astăzi omenirea nu pol fi dustriei, agriculturii şi co \ pentru toată viaţa. In pre- î
momentul să se treacă, fără în continuare, lendintelc spre rezolvate fără participarea ac merţului, Abert Hyzler, ITALIA. — Pcslc I 400 muncitori tcxlilişli dc la întreprindere* Dcrnocclil au manifestai re it zent, potrivit datelor oficia- 1
j le, in fiecare oră, pe şose- i
tivă a reprezentanţilor mare veni pe s(r:Tzilc oraşului Milano, orgnni/.init un pichet in via Agnello, unde se tlesfA.şura adunarea } iele Franţei mor două per- ţ
acţionarilor acestui grup dc întreprinderi lexlile, cu privire la miVsurile pentru continuarea In vii
lui popor chinez. ministrul dezvoltării, şi J, tor a activităţii fabricii. I ii cazul iu care societatea textilă nu va f| flnan|a(A de către stal, va fl 1 son ne. \
Abela, ministrul finanţelor.
Sirimavo Bandaranaike, pri In cadrul celor două în- obligată sA-şi înceteze orice activitate, muncitorii rAmlnlnd fArA lucru. manifcstlnd po
In fotografic: Muncitori lexiilişU dc la grupul de întreprinderi Bcrnocchi,
întrevederi ale ministrului mul ministru şi ministrul de tilniri, s-a făcut un schimb străzile oraşului Milano. In posesia unei
externe al Ceylonului, a rea
dc păreri privind posibili
firmat propunerea tării sale tăţile de dezvoltare a rela
afacerilor externe al României privind transformarea Oceanu ţiilor dintre Malta şi  peM prinfului Sufanuvong cu pri9ejul anî-j hărţi.», de aur
lui Indian intr-o zonă a pă România. ■it
cii, interzisă armelor şi insta * Stelan Mcrner, om de a- \
NEW YORK 13. — Cores Populare Albania, Nesli Naşe. laţiilor militare, precum şi Preşedintele Republicii versării proclamării independentei Laosuluiţ faccri din Stockhohn, a-
pondentul Agerprcs, C Ale- Cu acest prilej, miniştrii navelor de război. Mexic, Liiis Echcvcrria, a nunţasc că se află în po
xandroaie, transmite: Miercuri, român s« albonez au discutai inaugural lucrările celei t sesia unei hărţi., de aur.
ministrul afacerilor ex- diverse probleme internaţiona Reprezentantul Indoneziei, de-a 31-a sesiuni n Consi XICNG KUANG 13 (Agcr- niile economic, cullural-cduca- sează întregii populaţii che ' Necunoscuta pină in pre
lerne al României. Corne- le aflate In alcnlia Organiza R. Djajadiningrat, a arătat că liului guvernatorilor Ligii pres). — Cu prilejul zilei de liv. sunildr ele., Imbunălă- matca la întărirea unităţii din- E zent, harta reprezintă o
liu Mănescu, a avut la ţiei Naţiunilor Unite şi care lara sa consideră că China socielâfi/or naţionale de 12 octombrie, c ca de-a 2G-a lindu-se nivelul de trai mate (re diferitele naţionalităţi din 1 porţiune din Munţii Cordi-
New York o întrevedere cu îşi aşteaptă rezolvări juste esle una şi indivizibilă şî că Cruce Roşie, la care parti aniversare n proclamării in rial şi spiritual al populaţiei Laos, dintre Fronlul patriotic ’ f•« r(, unde s-ar afla însem- ţ
şi forte e patriotice neutrahs- \
In cursul celor 2G de ani
secretarul de stat al S.U.A., potrivit principiilor Cailei si cn trebuie. în consecinţă, să-şi cipă reprezentanţi ai socic- dependentei Loosului. prinţul dc la dobindirca independen le. in lupta pentru aplicarea ^ unte canlităfi de aur, pre- ^
Wîlliam Rogers. Cei doi miniştri normelor dreptului inlernalio- recapete drepturile legitime la tăţilor naţionale afiliate la Sufanuvong, preşedintele C.C. tei, foitele patriotice au scos soluţiei FPL. privind regie- 1 tindea el. Stelan Merner a
al Partidului Neo Lao Haksnl,
ou făcut un schimb de vederi n- nal, precum şi probleme ale Noţiunile Unite". Referindu-se acest organism. Din Româ a lansat un apel către poporul din luptă peste 222 380 militari montarea paşnică a problemei > înfiinţat o societate intitu
supra unor probleme impor relaţiilor bilaterale în continuă apoi la situaţia din îndoctri nia, la lucrări ia parte o şi forţele palriolice din tară. inamici, au dobori! sau au dis laolienc, la o şi mai strînsă ) lată „Comoara Cordilieri-
delegaţie a Consiliului na
vindă
lor" şi a reuşit să
tante aflate pe agenda sesiu dezvoltare dintre cele două na, vorbitorul a declarat că ţional al societăţilor de Documentul arată că In pre trus la sol peste 2 240 avi coordonare a eforturilor po- ^ 2 000 de acţiuni, promiţlfâ
nii adunării generale şi care |ări socialiste. pacea în această parte a lu Cruce Roşie, condusă dc oane, au capturat sau distrus porului laoţian cu cele ale j cumpărătorilor naivi divi-
concentrează atenţia majorită ★ mii nu poate fi obţinută de- Ion Geoană, membru al zent in regiunile eliberate de însemnate canlitdti de arme si popoarelor vietnamez şi cam- I dente in proporţie de 100 ,
cutie forţele patriotice, care
ţii covlrsitoare a statelor, a Totodată, ministrul de ex cîl prin respectarea aspiraţii Comitetului executiv ni reprezintă două treimi din te- muniţii. bodgian. pentru a pune capăt \ la sută. Numai că acţiona- \
supra securităţii europene si terne al României a avut o lor legitime ate popoarelor in- consiliului. riloriul tării, se înregistrează Apelul exprimă recunoştinţa războiului de agresiune purtat 1 rii nici nu au apucat să vi- i
pregătirilor pentru convocarea întrevedere de lucru cu mi dochinei. numeroase realizări in dome- poporului laoţian fată de aju dc imperialismul S.U.A în ' seze încă la comoara din I
unei conferinţe privind securi nistrul afacerilor externe al torul şi sprijinul preţios acor Indorhina. ) munţi şi Merner s-a făcut
tatea şi cooperarea europeană, Israelului, Abba Eban. Au fost dul de (ările socialiste cauzei In încheierea apelului, se l nevăzut cu întreaga sumă,
precum şi asupra unor aspec abordate probleme aliate pe drepte a popoarelor din In- exprimă încrederea Ier mă tn / provenită din vinzarea ac
te ale relaţiilor bilaterale. agenda sesiunii, între care pro dochina victoria luptei drepte u po- 1 ţiunilor...
blema soluţionării conflictului Veşti din ţările socialiste
din Orientul Apropiat pe baza in continuare, apelul adre- porului laolian.
In după-amiaza aceleiaşi zi rezoluţiei Consiliului dc Secu ) Jefu itori de banei !
le, Corneliu Mănescu a avut ritate din noiembrie 19G7, pre H A V AN A ducătoare de mijloace dc
o întrevedere cu ministrul a cum si aspecte ale securităţii producţie, economia bulgară ale acestui an, întreprinde Un interviu a9 vice Potrivit unor date statis
facerilor externe al Republicii europene. Cu cîteva zile In urmă, a asigurat şi industriei pro rile industriei petroliere au tice, in oraşele Australiei
îndeplinit planul dc
pro
satele din zona muntoasă a ducătoare de bunuri de con ducţie la (iţei în proporţie preşedintelui RoD. Vietnam se produce, o dată la 18
Cubei — Sierra Maestra — sum ritmuri înalte de creş dc JOI la sută şi au depăşit zile, o devalizare a unei
nu trăit un eveniment de tere In mod deosebit, in într-o măsură considerabilă bănci. O tentaţie deosebită
scamă : pentru prima dată perioada cincinalului 1971 — producţia planificată la ga HANOI 13 (Agerpres). — tinuat Nguyen Duy Trinh. ^ pentru jefuitori a prezen
în locuinţele tiranilor s-a 1975 volumul investiţiilor ze. benzină, bitum. Colecti După cum informează agenţia Administraţia lui Nguyen Van » tat-o filiala Băncii Com-
aprins lumina electrică destinate industriei uşoare vele întreprinderilor din in VNA, Nguyen Duy Trinh, vi Thieu esle slişiată de ascuţite \ momvcalth, dintr-o subur
Măsurile întreprinse de se va dubla în comparaţie dustria extractivă au reali cepreşedinte al Consiliului de contradicţii interne. irecînd ţ bie a oraşului Melbournc.
guvernul cubanez pentru ri cu cincinalul precedent In ultimii trei ani, această
dicarea potenţialului ener Consecinţă directă a acestui zat. în aceeaşi perioadă, în Miniştri şi ministru al afa printr-o gravă criză, iar ar- ’ filială a fost prădată de
getic al acestei regiuni nu intens proces dc construc proporţie dc 101 la sută. cerilor externe al R.D. Viet mata marionetă saigonoză nu ^ cinci ori, in pofida faptului
permis nu numai satisface ţie şi modernizare, produc planul In producţia de huilă nam, a acordat un interviu u poale nici să înlocuiască tru- t că era prevăzută cu insta
şi dc minereuri dc fier şi
rea necesarului de energie ţia întreprinderilor de in nichel şi în proporţie de nui corespondent al postului pole S.U.A., nici să se apere . laţii dc alarmă dintre cele
de televiziune japonez „Nihon
electrică, în continuă creş dustrie uşoară va spori cu 102 la sută la producţia dc Denpa", în care a arătat prin pe ea însăşi. 1 mai moderne. După cel
tere, al provinciei Oriente. peste 30 la sulă. Cifrele pu minereu dc crom Poporul vietnamez — a con- \ dc-al cincilea furt, condu
ci şi electrificarea satelor se la dispoziţie de specia tre altele, că „politica ame (inuat el — este pe deptîn 1 cerea băncii a anunţat în
celor mai îndepărtate liştii Ministerului Industriei PEKIN ricană de „vietnamizare” a conştient că. aşa cum arăta ; chiderea filialei respective
In primii ani după victo Uşoare arată că se vor pro războiului din Vietnamul de preşedintele Ho Şi Min, „ni- \ Hotărîrea o nemulţumit nu
ria revoluţiei, guvernul a duce cu 20 la sută mai mul In continuarea eforturilor sud" urmăreşte consolidarea mic nu este mai preţios decît \ numai pe cei obişnuiţi s-o
hotârît să extindă producţia te ţesături de bumbac, cu 38 pe linia mecanizării agri administraţiei marionetă şi independenta şi libertatea". 4 „viziteze", dar şi pe direc
de energie electrică a estu Ia sută mai multe ţesături culturii. oamenii muncii din mărirea armatei acesteia, prin Vietnamul este o tară cu un 1 torii băncilor vecine, care
lui Cubei şi, in 1966, a in de lînă şi cu 76 la sută mai regiunile dc sud ale R. P. ajutor american in arme, con teritoriu nu prea mare, cu o ) se tem acum că jefuitorii
trat în funcţiune primul multă încălţăminte în tf>7."» Chineze, unde se află întin silieri şî personal militar, populaţie nu prea numeroasă i le vor acorda o „atenţie"
bloc al termocentralei .Ren fată de 1970. se plantaţii de orez. au in precum şi cu sprijinul logistic şi cu un potenţial militar şi 1 mai mare
te", din Santiago de Cuba. trodus pe seară largă opera şi aerian al S.U.A,, în vede economic mai mic fată de cel >
In anii următori, în provin TIRANA ţiile mecanizate şi semime- rea înlocuirii trupelor ameri al Statelor Unile. Dar, poporul ţ
cia Oriente au fost construi canizatc în irigarea, culti cane cu armata marionetă soi- vietnamez este susţinui dc ^ Un nou avion \
te alte 00 dc microcentrale. Oamenii muncii albanezi varea şi recoltarea orezului, goneză, pentru continuarea răz lorla invincibilă a cauzei sa- 1 (
Lungimea liniilor de trans intîmpinâ cu noi succese în relatează agenţia China boiului. Faptele din ultimii ani te drepte şi de hotărîrea sa J „Phantom” s-a
mitere a energiei electrice activitatea productivă Con Nouă Introducerea noilor u au dovedit că politica de viet- (
depăşeşte amm I 000 de ki gresul al Vl-lea al Partidu tilaje înlocuieşte în marc de a-şi alege singur destinul • \ (
lupta sa va fi încununată de ( prăbuşit
lometri. lui Muncii din Albania şi măsură munca manuală şi namîzare a războiului a sufe victorie.
rit eşecuri umilitoare, a con-
cea de-a 30-a aniversare a efortul fizic, necesare în Un avion „Phantom". a-
s o riA trecut pentru efectuarea a 1
n. S. F. IUGOSLAVIA. — Fa bric* ..Goronjc" (lin Slovenia pro partidului, evenimente ce parţinind forţelor aeriene \
duce anual 1 715 000 dirniiir tipuri dc instalaţii şi maşini, dc uz cestor operaţii, contribuind, ale Marii Britanii, s-a pră- \
casnic, dluirc care, numai maşini supeiaiKomalc «Ic spAInt sc pro O dată cu dezvoltarea vor avea Ioc în noiembrie de asemenea, la obţinerea buşit în apropiere de loca- *
duc aproape I 500 zilnic. prioritară a ramurilor pro Astfel, in primele nouă luni unor bogate iccolte de orez.
In fotografie: Sala dc asamblare a maşinilor de spAlat. litatea daneză Sevei. In \
cădere, avionul a distrus o (
fermă şi a provocat un in- )
eendiu Două jicrsoane, in- )
D eclaraţiile preşedintelui tre caic un copil de cinci i
am, au murit. Membrii e- *
chipajului s-au salvat, a- ) ,
Pakistanului runcindu-sc cu paraşuta. i
ziua, nu este nevoie să ter Incclaiea grevei muncitori
Cadre de specialitate mini un institut de invălă- lor portuari de pe coasta ves — Intr-un discurs radiodifuzai, dală. tă va continua să-şi e- Pachete de ţig ă ri
RAWALPINDI 13 (Agerpres).
tică a Statelor Unite, surve
cate nu-şl găsesc mlnl superior. nită ca urmare a aplicării legii preşedintele Pakislanului, Ya- xercile prerogativele de şef al cu avertisment
statului cel puţin 90 de zile
ani imunei tor eşti Tafl-Hai tlev, hya Khnn, a declarat că esle după întrunirea Adunării Na \
un loc de muncă Mişcări greviste nu a marcat slîrsilul acţiuni hotar 11 să ducă la îndeplini ţionale, pentru a participa la
lor grevisle ale muncitorilor re planurile privind translern- procesul de transferare a pu , Guceruuf japonez a ho- \
NEW YORK 13 (Agerprcs). S . U . X . portuari. Astfel, continuă gre rea puterii „reprezentanţilor terii. Proiectul de constituţie tării ca pe toate pachetele \
— Mii de studenţi americani va docherilor de pe litoralul aleşi ai poporului”. El a a- se află tn curs de elaborare 1 cu ţigări fabricate în ţară
care termină anul acesta Greva celor 100 000 dc mi esli< al S.U.A., la care pâr nunlal că proiectul noii con- de către un „Comitet de ex \ să se tipărească procentul
cursurile nu-şi pot găsi un neri umciironi, declanşată in lii ipă aproximativ 45 000 de stiIuţii a ţării va fi publicai perţi” numiţi de preşedinte. ^ dc gudron şi nicotină con
loc do muncă în specialitatea urmă iu 12 zile, continuă, ca persoane. Docherii se află fn la 20 decembrie, iar Adunarea Adunarea Naţională va fi t ţinut.. Guvernul urmează să
pentru cuie s-au pregătit. Re şi greva feroviarilor, organiza grevă dc peste 10 zile şi per Naţională se va reuni cu o săp- completată, înainte de a se în
vista „United States News und tă ca ui mare a concedierii a spectiva reuşitei negocierilor lăinjnâ mai lirziu pentru a for truni Io 20 decembrie, prin < hotărască, de asemenea, da-
World Report" apreciază că 2 500 de muncitori ai compa cu patronatul esle redusa. ma un nou guvern central organizarea unor alegeri par 1 că pachetele cu ţigări vor \
„studenţimea dc astăzi va niilor „Norfolk and Western” Preşedinicle a menţionai, toto- ţiale, pentru ocuparea locuri I purta şi un avertisment \
simţi ,1a rîndulţău. rezultate şi „B.illimoro and Ohio-Che- INDIA. lor deţinute de membri ai Li } privind pericolul pe care ^
le recesiunii economice de sapeake”. Negocierile dinho gii Awaini, care ou fost des \ fumatul il prezintă pentru \
care suferă de mai mult timp reprezentanţi ai Federaţiei mi Aproximaiîv 150 000 de calificaţi, liind acuzaţi de ac LA09. — In fotografic: Oslaţi ai Armatei «le eliberare, aiacind ^ sănătatea fumătorilor. ^
reprezentanţii generaţiei mai nerilor şi cei ai patronalului muncitori lexlilişti din oraşul un avion Inamic, In regiunea Xieng Klioang, nordul Laosulul.
declarat Comunicat pe
In vii stă. Mulţi tineri specia se deslăşoar«Ş la Washington. indian Bombay au ţiuni secesioniste.
lişti vor lua, ca şi In al(i ani. Pe de altă puric, greva do grevă, revendîcind majorarea
drumul unor profesii care nu cherilor dc pe coasta răsări salariilor şi îmbunătăţirea con marginea
au nici o lnngcn|ă cu aceea teană a SU.A. a afectai lon- diţiilor de muncă Greviştii re
prezintă 00 la sută din totalul
pentru tare s-au pregătit. Pen le porturile, cu excepţia celor lucrătorilor textilişti aflaţi In convorbirilor BERLIN. — Miercuri Cairo figurează situaţia din Pe/opoulos. în Bulgaria s-a
tru a lucra ca şoferi de taxi. din /Golful Mexic, unde 7 000 au fost reluate la Ber Orientul Apropiat şi proble soldat cu rezultate pozitive
viiuâlorî sau muncitori cu de docheri au reluat lucrul. cenlrul industrial Bombay. lin tratativele dintre me privind relaţiile bilate pentru colaborarea dintre ce
irakiano-yemenite Miehael Kohl. secretar rale. le două ţări. fn cadrul con
de stat la Consiliul de
Miniştri al R.D Ger VIENA. — Marţi seara. vorbirilor pe c<ire Pezopou-
BAGDAD 13 (Agerpres) — mane, şl Egon Bahr. se Ministerul de Interne al Aus los le-a avut la Sofia cu mi
După cum s-a mai anunţat, cretar de stat la Cance triei a dat publicităţii rezul nistrul comerţului exterior. I-
preşedintele Consiliului Pre laria federală a R.F. a tatele definitive ale alegerilor van Nedev. şi alte persona
zidenţia) al Republicii Arabe Germaniei. Părlile au parlamentare, după număra lităţi „au fost examinate, in
Yemen. Abdel Rahman Al Iri- convenit să continue rea ultimelor IOSOOO voturi tr-un spirit de înţelegere re
ani, a efectuat o vizită oficială convorbirile şi in cursul trimise prin corespondentă. ciprocă posibilităţile şi mij
tn Irak, Intre 5 şi 9 octom zilei de joi. lamentele a cel puţin 38 de Partidului socialist i-au re loacele de lărgire a colabo
brie. Intr-un comunicat pe Pe de altă parte, la state ale SU.A, venit, In mod definitiv, 93 rării în numeroase domenii”.
marginea convorbirilor irakia Berlin s-a anunţai că mandate, Partidului populisl
no-yemenite, dat publicităţii la tratativele dintre Gun- COPENHAGA. — Delega SANTO DOM1NGO. — Un
Bagdad, se arată că Irakul va ler Kohrt, secretar dc ţia Organizaţiei Unităţii A- — 80. iar liberalilor — 10. val de indignare a cuprins
Iricane — OUA —, condusă
Potrivii aceslor
rezultate,
acorda Republicii Arabe Ye stat In Ministerul de de Moktar Ould Daddah, pre popuia(la dominicană după
men un Împrumut de 8 150 000 Externe .al R.D.G., şi Partidului socialist i-au reve recenta descoperire — tn a
dolari, dintre care o parle Ulrich Muller, director şedintele Maurltaniei. şl-a În nit 50.04 la sulă din voturi, propierea capitalei — a ca
sub formă de mărfuri şi alte senatorial din Berlinul cheiat marţi vizita oficială în Partidului populisl — 43,11 la davrelor a cinci tineri. Mem
servicii. occidental, vor li conti Danemarca, ullima etapă a sulă şi Partidului liberal — bri ai unor organizaţii pro
nuate ta 20 octombrie turneului efectuat prin mai 5,45 la sută.
Examinînd situai ia din lu multe ţări nordice. Scopul a- gresiste. cele cinci persoane
mea arabă, părţile adresează in capitala R.D. Germa ccstor vizite a fost să infor au căzut victime actelor de
un apel guvernelor arabe „să ne. ATENA. — Intr-lin comu teroare ale elementelor dc
protejeze rezistenta pnlestinîa- meze opinia publică din a nicat al Ministerului Econo extremă dreaptă, grupate in
ceste state asupra situaţiei miei Naţionale al Greciei sc
nă. să-i acorde sprijin moral WASHINGTON. — Ca politice din ţările Africii şi, organizaţia „La Banda". îna
şi material şi să unifice rin- mera Reprezentanţilor a Con in special, din regiunea A- arată că recenta vizită a ti inte de a li asasinate, victi
durile sale". Irakul şi Repu gresului american a aprobat friciî australe. tularului acestui minister. Glt. mele au fost torturate.
blica Arabă Yemen subliniază marţi cu 354 de voturi, con
ataşamentul lor fată de poli tra 23. un amendament- Ia OSLO. — Ministrul aface
tica de nealiniere, fată de prin Constituţia S.U.A. care acor rilor externe al Norvegiei. NAŢIUNILE UNITE. — Co nsilinl de Securitate şl-a în
dă femeilor egalitate cu băr
cipiile şi rezoluţiile adoptate baţii {n domeniul drepturi Torvald Stollenberg. va fa cheiat mar|l seara dezbaterile asupra plfngerii Zambici îm
de conferinţele ţărilor nealini lor civile. ce. după 24 octombrie, o vi potriva actelor de agresiune ale Republicii Sud-Africanc.
ate. zită oficială in Israel şl Re In unanimitate a lost adopta lă o rezoluţie care „face a
Pentru a deveni lege, pro publica Arabă a Egiptului, a-
In încheiere. comunicatul pel la R.S.A pentru a respec ta pe deplin suveranitatea
menţionează că Irakul şi Re iectul de amendament la Con nun(ă agenţia Reuter. Pe a şi integritatea teritorială a Zambici". Se precizează că, în
FRAXŢA. — Rrrciil. la Paris a a viu lac o maro «Innaaslra |*c pmiru eliberarea înlliianiei «le publica Arabă Yemen se pro stituţie trebuie aprobat de genda convorbirilor pe care cazul în rare R.S.A. nu se va conforma acestei rezoluţii,
culoare. Angola Da vis. Dcirtonsl ra (ia a fost orgnni'iaiA dc mişcarea linoroiulul comunist franca. )l Senat cu o majoritate de do şeful diplomaţiei norvegiene „Consiliul sc va întruni din nou pentru a examina. in
a întrunit pnriiei|):«ri:a a pesic iu 0(i0 de persoane. nunţă în favoarea restabili uă treimi şi ratificat de par le va purta la Tel Aviv şi
In fotografic: Aspect «Ic la marca demonstraţie care a avut Inc la Paris, rii drepturilor R.P. Chineze la conlinuare. situaţia potrivit d ispozitiilor Cariei O.N.U.”.
O.N.U.
Redacţia st administraţia ziarului: Deva, itr. Dr. P. Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17 9I 1 15 88. Tiparul: întreprinderea poligrallcă Deva.