Page 43 - Drumul_socialismului_1971_10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!

In cadrul Fabricii de fibre artificiale din Lupeni se acnrdA
ANUL XXIII. Nr. 5 216 o mare atenţie calităţii muncii. Iii fotografic: Controloarea irh-
VINERI 15 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI n ld dc calitate, Rozalii Borbel, prclulnd bobinele cu mlttsc de
la muncitoarea Aglaia MlhAiescu.

U PARTICIPA IA immmiK

P U T E DE ANIVERSAREA

Colectivele din economia judeţului nostru tra­ unui volum cit mai mare de economii şi bene­
versează ultima şi cea mai hotârîtoare etapâ de ficii suplimentare.
muncâ din acest prim an al cincinalului actual. STATUIUI IRADIA)
Ansamblul de sarcini ale trimestrului IV - a
In trimestrul IV, centralele industriale, între­ căror îndeplinire riguroasă trebuie să constituie
prinderile, toate unităţile economice hunedore- \ obiectivul central al tuturor colectivelor — vizea­
ne au de îndeplinit cele mai mobilizatoare sar­ ză realizarea exemplara a prevederilor planului
cini din întregul an. şi angajamentelor pe primul an al cincinalului, Joi dimineaţa, a părăsit Ca­ soţia sa, Elena Maurer, Emit Eran de faţă Sadegh Sadrieh',
In judeţ va trebui realizată o producţie indus­ crearea condiţiilor optime pentru desfăşurarea pitala. indreptîndu-se spre I­ Bodnaraş. Manea Mănescu, ambasadorul Iranului la Bucu­
Consiliului
ran, preşedintele
reşti, membri ai ambasadei I­
Paul Niculescu-Mîzil, Gheor­
trială mai mare decît cea planificată în prece­ la un grad superior de intensitate şi eficienţă a dc Stat al Republicii Socia­ ghe Pană, Virgil Trofin, Ilie ranului, şefi ai misiunilor di­
dentele 3 trimestre cu aproape 100 milioane lei, producţiei celui de-al doilea an al cincinalului. liste România. N i c o l a e Verdeţ, Maxim Berghîanu, plomatice acreditau tn ţara
în principal pe seama sporirii considerabile a Organele şi organizaţiile de partid din eco­ Ceauşescu, împreună cu so­ Florian Dănălache, Emil Dră- noastră.
lia, Elena Ceauşescu, care, la
Un mare număr de cetăţeni
productivităţii muncii. Este necesar să se obţi­ nomia judeţului nostru, consiliile de administra­ invitaţia şahinşohuiui Iranu­ gănescu, Janos Fazekas, Petre ai Gapilalel, aflaţi pe aero­
ţie şi comitetele de direcţie, cu sprijinul forurilor Unu) din marile cuploare e- lui, Mohammad Reza Pahlavi
nă, la un inalt nivel calitativ, mari sporuri la Icctrlcc ale Hunedoarei îşi Lupu, Dumitru Popa, Dumitru port, au salutat cu deosebită
tutelare, au datoria să acţioneze cu întreaga lor basculează şarja de otel spe­ Aryamehr, va participa Ia fes­ Popescu, Leonte Răutu, Gheor­ căldură pe preşedintele Con­
producţia de cărbune, minereuri, metal, produ­ cial. tivităţile prilejuite de cea de-a
autoritate, competenţă şi răspundere pentru ca Foto: N. GHENA ghe Stoica, Ştefan Voitec, lo­ siliului de Stat, au ovaţionat
se forestiere, materiale de construcţii, să se mecanismul economic al judeţului să funcţione­ 2 500-a aniversare a creării îndelung, exprimtndu-şi şi cu
statului iranian. sif Banc, Petre Blajovici, Mî-
realizeze integral înainte de termen planul de ze ireproşabil, să se situeze cu fermitate in frun­ Preşedintele Consiliului de ron Constantinescu, Ion Ioni- acest prilej sentimentele de
export. Creşteri deosebit de însemnate trebuie tea colectivelor PENTRU FINALIZAREA EXEM­ Stat este Insolit de George lă. Ion Stănescu, Mlhai Ma- stimă şi respect faţă de tova­
PLARA, PE ANSAMBLUL JUDEŢULUI Şl IN FIE­ Macovescu, prim-adjunct al rinescu, Ion Păţan, Împreună răşul Nicolae Ceauşescu. Un
să se obţină în ce priveşte eficienţa întregii ac­ cu soţiile, membri ai Consi­
CARE UNITATE ECONOMICA IN PARTE, A PRE­ | Un nou film ministrului afacerilor externe. grup de pionieri au oferit
tivităţi, mai cu seamă reducerea consumurilor liului de Stat, miniştri, con­
VEDERILOR PRIMULUI AN AL CINCINALULUI Şl La plecare, pe aeroportul flori.
specifice, a tuturor cheltuielilor de producţie, PREGĂTIREA LA ÎNALT NIVEL CALITATIV A PRO­ | al amatorilor Băneasa, erau prezenţi tovară­ ducători de InstitutU centrale (Agerpres)
sporirea gradului de rentabilitate, acumularea DUCŢIEI ANULUI VIITOR. şii Ion Gheorghe Maurer şi şi organizaţii obşteşti.
! „în şantier'4
j Cineclubu) din Lupeni,
VALEA JIULUI SE În c a d r a fe r m î distins cu premiul 11 pe (a­
i ră pentru filmul „Sens u-
| nic" dedicat semicentenaru- LUCRĂRILE COMISIILOR PERMANENTE ALE
j Iui Partidului Comunist
IN PREVEDERI Şl ANGAJAMENTE I Român, pregăteşte In pre-
I zenf un nou film axat pe
j acţiunile patriotice, revolu-
Fată de sarcinile de amploa­ re caracterizează activitatea noastre economice au rea­ după aprecierea noastră sînt j ţionare ale tineretului din
re ce revin judeţului tn acest economică desfăşurată In Va­ lizai în această perioa­ rodul activităţii intense de or­ | perioada premergătoare ac­
I tulul istoric de Ia 23 Au-
ultim trimestru pentru înche­ lea Jiului în primele 3 tri­ dă o producţie suplimentară ganizare, mobilizare şi educa­
ierea in cele mai bune con- mestre ale anului şl cum răs­ de 27,8 milioane lei, îndeosebi re desfăşurate de organizaţi­ 1 gust 1944. In curfnd noul
: film al amatorilor din Lu-
ditiuni a primului an al cin­ punde imperativelor generale pe seama creşterii productivi­ ile de partid, al eforturilor de­ j pen) urmează să primească In ziua de M octombrie expunerea tovarăşului Maxim re Ia organizarea şi conduce­
cinalului, Valea Jiului este so­ ale economiei naţionale ? tăţii muncii cu 1,3 la sută fa­ puse de comunişti, de către 1971, (a Palatul Marii Adunări Berghianu, preşedintele Comi­ rea unităţilor socialiste de
licitată la rezolvarea unui — Vreau să încep prin a tă de prevederi. S-au dat în muncitorii, maiştrii, inginerii i ..botezul'* publicului, Naţionale, s-au desfăşurat lu­ tetului de Stat al Planificării, stat.
complex de probleme de mare şi cadrele de conducere din j.................................. crările comisiilor permanente : privitoare la Proiectul de lege La şedinţă au participat re­
însemnătate pentru economia municipiul nostru. Aceştia s-au economico-financiară, pentru pentru adoptarea Planului de prezentanţi ai conducerilor u­
ministere, ai altor orga­
nor
naţională. Interviu cu tovarăşul CLEMENT NEGRUT ocupat cu competenţă şi răs­ industrie, construcţii şi trans­ stat de dezvoltare a econo­
prim-secretar al Comitetului municipal de partid pundere de soluţionarea unoi porturi, pentru agricultură şi miei naţionale pe anii 1971 — ne şl organizaţii centrale de
Baza soluţionării optime a stat şl obşteşti.
tuturor acestor probleme o Petroşani probleme de mare importanţă in PAGINA silvicultură, pentru sănătate, 1975. Comisiile îşi continuă lucră­
pentru perfecţionarea activită­
constituie realizările pe cele ţii economice din cadrul mu­ muncă şi asigurări sociale, In aceeaşi zi, in cadrul lu­ rile examinlnd secţiunile Pla­
9 luni trecute din acest an, pentru consiliile populare si crărilor acestor comisii, care nului de stat de dezvoltare a
au avut loc sub preşedinţia
realizări de a căror valoare sublinia că asemenea tuturor plus 78 1 60 tone cărbune net nicipiului. administraţia de stat şi ale tovarăşului Alexandru Senco- economiei naţionale pe anii
si temeinicie depinde nemij­ unităţilor economice din jude­ şi s-a îndeplinit planul de ex­ In prim plan cred că trebuie A ll-A comisiei Juridice. vici, deputaţii au ascultat ex­ 1971—1975, precum şi unele
locit tndeplinirea exemplară a ţul nostru, din întreaga ţară. port. Volumul economiilor şi să evidenţiem creşterea gra­ La şedinţa comună prezidată punerea făcută de tovarăşul proiecte de legi, de competen­
planului şi angajamentelor pe colectivele de muncă din mu­ beneliciilor suplimentare se dului de mecanizare în mine- dc tovarăşul Aurel Vijolî, Petre Lupu, ministrul muncii, ta lor.
cifrează la 7 şi respectiv 2,9
1971. Prima întrebare a inter­ nicipiul Petroşani depun efor­ • Viaţa de partid (Agerpres)
viului nostru cu tovarăşul turi deosebite pentru a reali­ milioane lei. Rezultate bune Organizaţia de baza din membrii comisiilor au ascultat ta Proiectul de lege cu privi­
za totalitatea sarcinilor şi an­ Interviu realizat de
Clement Negruţ, prim-secretar s-au obţinut şi în domeniul in­ LAURENJIU VISKI şcoala poarta responsa­
gajamentelor ce ne cevin în
al Comitetului municipal de noul cincinal. Probează con­ vestiţiilor unde se raportează bilitatea politica pentru
partid Petroşani, vizează toc­ vingător în acest sens rezul­ 77,2 la sută din planul anual. întregul proces instructiv-
mai aceste aspecte. tatele pozitive obţinute după Desigur, pot fi citate şi (Continuo- in pog. o 2-a) educaţional
— Care sint trăsăturile ca­ 9 luni de muncă. Unităţile alte asemenea realizări, care INIŢIATIVA COMUNIŞTILOR
CI
TOATE FORJELE PE OGOARE! de la F.C. O răştie-

cauză a întregului colectiv

0 cerinţă acută - INSILOZAREA sigur, din relatările anteri­ ţie din Orăşlie şi Pricaz. In devină o formă vie, opera­
Cititorii noştri au aflat, de­
fiecare zi din ultima săptă-
tivă în munca politică
de
Hărnicia buna oare. despre ampla chimică mfnă ei au dăruit două ore masă ? Pop. preşedintele
acţiune
şi chiar moi mult din timpul
iniţiată la Fabrica
Şlefan
GRABNICA A FURAJELOR! Orăştie pentru înfăptuirea lor liber la recoltatul carto­ comitetului sindical: De­
programului
educaţional, e­
sigur, iniţiativa pornită
în
filor, sfeclei, porumbului şl
laborat de secretarul gene­
organizare a muncii In condiţiile acestui an, cînd Sint şi alte cooperative agri­ ordin organizatoric, defecţiu­ gindilă de comuniştii de aici,
Acţiunea,
ral al partidului.
In majoritatea cooperativelor cole unde, plnă la începutui a- nile ivite la combinele de si­ vizează desfăşurarea unei
agricole s-au realizat culturi cesteî săptămînî, nu s-a schi­ loz, ctt şi lipsa de preocupa­ intense activităţi politico-
succesive de furaje pe mari ţat nici un gest la insilozări. re a conducerilor unităţilor a­ ideologice şi cultural-educa- în muncă, familie,
îşi arată roadele suprafeţe, au existat posibili­ ilau C.A.P. Pelrenî, Tîmpa, torilor proprii sînt clteva din tate de plenara lărgită a Co­ societate
gricole pentru folosirea tocă­
tive, potrivit măsurilor adop­
Intr-o asemenea situaţie se a-
nutreţurilor
tăţi ca ponderea
Foit, Bîrsău şi altele. La coo­
mitetului judeţean de partid,
cauzele care au
determinat
în structura Talii­
suculente
lor să sporească simţitor, in- perativa agricolă din Bîrsău, stadiul nesatisfăcător al Insi- pentru ridicarea conştiinţei
fluenţîndu-se astfel favorabil porumbul furajer de pe 20 de lozării furajelor, care afectea­ fiecărui membru al colectivu­
soarta producţiei animaliere, hectare stă şi in prezent In ză serios soarta producţiei a­ lui fabricii la nivelul nobi­
Anul acesta, in urma masurilor fuate pentru or- C O N Ş T I I N Ţ Ă
îndeosebi a celei de lapte. aşteptarea hotărlrii cooperato­ nimaliere. lelor exigente ale socialis­
ganizarea şl retribuirea muncii (n cooperativele Cum au fost valorificate însă rilor de a-i da utilizarea cuve­ Este o cerinţă acută ca în a­ mului. f t
agricole pe baza acordului global, ţăranii coope­ resursele de nutreţuri destina­ nită. Faptul că brumele au în­ ceste zile să fie întreprinse Zilele care au urmat adu­
ratori au manifestat un deosebit Interes şi preocu­ te însilozSrii? ceput să cadă nu mai lasă acţiuni energice In fiecare u- nării muncitoreşti — In care SOCIALISTĂ, CINSTE,
prea multe speranţe că acest
pare pentru efectuarea ta timp şl In condiţii agro­ O imagine edificatoare asu­ nitale agricolă pentru a evita oamenii şi-au exprimat In
pra felului cum s-a organizat nutreţ va mai putea fi conser­ deprecierea nutreţurilor care unanimitate dorinţa şi hotă-
tehnice superioare a însâminţârllor la cultura po­
această importantă acţiune se vat prin însilozare. mai pot fi conservate prin în­ rîrea ca Întregul colectiv al DEMNITATE, ONOARE
rum bului, pentru aplicarea in mod corespunzător poate forma privind cum şi Numeroasele deficienţe de silozare. fabricii să devină un colectiv
a tuturor lucrărilor de întreţinere, pentru strînge- In prezent, clnd a început să al onoarei, mîndriei, abnega­
reo şi depozitarea fără pierderi o recoltei. Munco, cadă bruma, pe zeci şi chiar ţiei şi dăruirii tn muncă, al
al
demnităţii muncitoreşti,
sute de hectare porumbul fu­
hărnicia oam enilor ou fost răsplătite din plin, rodul rajer mai stă încă nerecoltat, cinstei şi corectitudinii — au
toamnei fiind deosebit de bogat. Faţă de o pro­ însemnat pentru comunişti 1 n eliberarea terenului. Cele fabrica noastră ne obligă pe
pierzindu-se astfel o mare
ducţie medie de 2 500 kg porumb boabe Io hectar, cantitate de siloz. Cu toate că şi, am putea spune, pentru 18 ha cultivale cu porumb fiecare, ne îndeamnă la răs­
cit s-a planificot Io C.A.P. Şoimuş, Gheorghe Cer- balanţa furajeră este deficita­ fiecare salariat, angajare ma­ aici, in apropierea fabricii, pundere majoră. Noi am şi
ră la sortimentul de nutreţuri tură în activitatea de pro­ au fost recoltate în întregi­ întreprins unele acţiuni care
tejon o obţinut de pe 70 ari, 6 060 kg porumb suculente, la cooperativele a­ ducţie, responsabilitate în me de salariaţii noştri. Nu­ să antreneze colectivul, să-l
ştiuleţi, iar Aurelio Pentea şi Gheorghe Julo, tot gricole din Velei, Bcjnn, Şoi­ conduită. mai din secţia a 11-a a fa­ mobilizeze la o muncă plină
de pe 70 ori, o producţie de 5 440 şi respectiv 5 490 muş, Hărău, Brănişca şi alte­ — Eu aş releva doar un bricii au participat la lucră­ de abnegaţie, să-l îndemne
kg porumb. Asemenea producţii mori ou obţinut şi le nu s-au strîns din cîmp singur aspect, cred edifica­ rile agricole peste 200 de la o conduită demnă. In zile­
importante cantităti — de or­ tor, care atestă dorinţa oa­ muncitori şi tehnicieni. Cum le Acestea; vom dezbate pro­
alţi ţărani cooperatori de Io CAP. Şoimuş. Lo no­ blema organizării mai temei­
dinul sutelor de tone — de menilor de a face parte din- s-au comportat In această ac­
dul lor, ţăranii cooperatori Anton Şos, Aurelio Fur­ porumb destinat insilozării. La tr-un colectiv al onoarei, ab­ tivitate volunlar-patriotică ? nice a adunărilor lunare de
ca, de la C.A.P. Cristur, ou realizat de pe 35 ari. C.A.P. Veţel, zile în şir com­ negaţiei, mîndriei, dăruirii In Mulţumirile pe care le-au a­ grupe sindicale, care să con­
stituie o primă şcoală de e­
suprafeţe ce le-au fost repartizate, 2 560 şi respectiv bina de siloz a stat defectă. muncă, al demnităţii munci­ dus colectivului — prin in­ ducare a muncitorilor. Aici
De asemenea, In ziua de 7 oc­ toreşti — ne spune maistrul termediul ziarului — condu­
2 240 kg porumb ştiuleţi, ior losif Furca Montu, de cerile celor două cooperative
tombrie a.c., o combină de si­ principal losif Rusu. care ei au contingenţă directă şi
pe 37 ari a obţinut 3 010 kg porumb ştiuleţi. loz stătea nefolosită la coo­ răspunde de munca de pro­ spun mai mult decît aprecie­ cu producţia şi cu educaţia.
O bţinind producţii mori pe suprolefe/e repartiza­ perativa agricolă din Bejan. pagandă în biroul comitetu­ rile pe care lc-a$ face eu.
Mecanizatorul Naqhi Alexan­ lui de partid al fabricii. Este — Fiindcă in colectivul fa­ LUCIA UCIU
te. ţăranii cooperatori Miron Ursa, Alexe Lucaci, Pe­ dru ne spunea că nu a tocat vorba de felul în care oame­ bricii exislă un larg activ
tru Ursa şi Rozolio Bezan, de la C.A.P. Bretea Mu- nici o tonă de nutreţ In ziua nii noştri au înţeles sa spri­ sindical, care constituie o
reşono, ou prim it drept retribuţie suplimentară Intre respectivă deoarece combina jine, după programul de lu­ puterniră forlă mobilizatoa­ (Continuare in pag;. a |*o)
re. ce a|i întreprins pentru
avea o defecţiune la cardan cru şi In orele libere, coope­
330-620 kg porumb ştiuleţi. şi i se montaseră greşit cu­ rativele agricole de produc­ ca acest trainic nucleu să
ţitele (?).