Page 44 - Drumul_socialismului_1971_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 216 © VINERI 15 OCTOMBRIE 1971

In muncă, familie, societate

CONŞTIINŢA SOCIALISTA, CINSTE, DEMNITATE, ONOARE

Iniţiativa. însăşi felul In care
zonantâ acestor confruntări participa la muncâ, însăşi e-
are o valoare deosebită. A­
(Utmora din pag- 11 titudinea oamenilor în pro­
cum, pentru a susţine Iniţia­ ducţie şi în afara ei, esle do­
tiva pornită de la comuniştii vada elocventa că eî nu vor
din fabrica noastră, ne-am precupeţi nici un efort pen­
Zilele acestea am difuzat ma­ propus ca. pe lingă formele tru ca acţiunea pornită de
s-a scurs aproape o Jumătate proporţie de 80-85 Ia sută. O- eub îndrumarea directă a co­ terialul necesar pentru pre­ existente pentru educarea ti­ noi să dea roadele aşteplale,
(Urmare din |f$g. * 1 de lună dîn ultimul trimestru nele dificultăţi de aproviziona­ mitetului nostru municipal s-a gătii ®a concursului ce*I vom neretului — mă refer la ga­ rezultate care ne vor umple
i a) anului, constatăm că lu­ re lehnico-materială au frlnat, trecut la organizarea unor a­ organiza, In luna noiembrie, zeta de perete «Tineretul sl inimile de bucurie. Că ce
crurile nu s-au normalizat. Du­ de asemenea, utilizarea cu nalize comune ale biroului e- pe tema cunoaşterii norme­ producţia", la „Reflector", Ia altă bucurie mai mare îţi
pă prima decadă din octom­ randament corespunzător a xecutjv al centralei cărbune­ lor de tehnică a securităţii ciclul de expuneri pe tema? trebuie decît să ştii că faci
rit, pe şantiere ş! !n alte uni- brie, minele noastre se pre- tehnicii aflate In dotare, dar, lui, conducerilor exploatărilor muncii şl, Implicit, a discipli­ „Să muncim si să trăim în parte dintr-un colectiv ale
tăti. Centrala cărbunelui Pe­ tintă cu un minus total la aici este cazul să arătăm că şi organizaţiilor de partid, al nei muncii, Tot pentru luna chip socialist" —, să Iniţiem cărui atribute sînt cinstea; o­
troşani, spre exemplu, a fost extracţie de aproape 48 000 to­ centrala cărbunelui n-a Inter­ noiembrie ne-am propus o SÎ altele, pe cît de simple, noarea, abnegaţia, corectitu­
dotată cu 2 complexe meca­ ne cărbune brut, fapt ce va venit cu suficientă energie la căror scop este să definitive­ consfătuire pe tema îmbună­ pe atit de practice. De exem­ dinea, demnitatea I Şi cred
nizate, 5 combine de abataj, avea o influentă nefavorabilă ministerul tutelar pentru a ze programe concrete de ac­ tăţirii calităţii produselor din plu, cînd un tînâr, Intr-un că vom ajunge cit mai cu-
eproape 6300 stllpi hidraulici asupra realizărilor de ansam­ asigura o aprovizionare cores­ ţiuni tehnice, organizatorice si mase plastice, De calitatea schimb, a realizat o produc­ rind aici penlru că avem în
Si alte maşini si utilaje. In blu. Din păcate, In afara ra­ punzătoare cu piesele de politice penlru recuperarea produselor noastre depinde ţie record, la sfîrşitul orelor secţia noastră, de exemplu,
acelaşi timp s-a dezvoltat ac­ murii carbonifere mai avem schimb deficitare. restantelor $î încadrarea tutu­ oameni buni, din a căror
ţiunea de autoutilare si pro­ şi alte unităţi în situatiî ase­ Răspunderea pentru această ror exploatărilor In prevederi ...Se cuteg roadele toamnei. comporlare în muncă şi viaţă
ducţia proprie de piese de mănătoare. stare de lucruri revine In si angajamente. Programe si­ Foto: V. ONOIU pot împrumuta şi alţii.
schimb. S-au făcut, de aseme­ — Constatarea zonelor cri­ principal consiliului de admi­ milare de lucru vor fi întocmi­ Cind spun aceasta, mă qîn-
nea, unele progrese In dome­ tice se cere In mod firesc ur­ nistraţie al centralei, condu­ te si la U.E.L., M.L., O.C.L. desc la inginerii Vasile Chiş-
niul îmbunătăţirii organi­ mată de depistarea cauzelor cerilor exploatărilor, comitete­ produse Industriale, precum s! can $! Virgll Pănoiu, la o-
zării producţiei, în ridi­ reale care Ic generează şi de lor de direcţie de Ia celelalte pe şantiere. peratoril losif Şuteu, Emilian
carea calificării cadrelor etablllrea unor măsuri politice, unitâti restantiere, In acelaşi Considerăm că pentru n a­ i Consfătuire pe teme Ţicf Vasile Dobre, la lăcă-
si stabilizarea efectivelor, în organizatorice şl tehnice care timp considerăm că si unele sigura succesul acestei acţiuni (uşi! Ioan Peter, Nicolae Ha-
crearea unor condiţii mai bu­ să reaşeze pe baze solide în­ organizaţii de partid au acţio­ esle necesar ca centrala căr­ za, Ion Perţa şi Ia mulţi alţii.
ne de muncă $1 viată pentru treaga activitate economică din nat insulicienl, prin mijloacele bunelui să acţioneze pentru j de pediatrie — Cind s-au glndit la e-
toate categoriile de salariaţi Valea Jiului. Care este In a- muncii politice, pentru a de- 1 ceastâ iniţiativă — conchide
si îndeosebi pentru muncitori. a asigura o aprovizionare teh- tovarăşul Petru Pavel. locţii­
nico-materială corespunzătoare, | La Casa de cultură a sin* torul secretarului comitetu­
— Neîndoielnic, datele de folosirea judicioasă a forţei de j dicatelor din' Petroşani s-a lui orăşenesc de partid, di­
ansamblu oferă o Imagine po­ j desfăşurat o consfătuire de rectorul casei de cultură din
zitivă a activităţii economice muncă $î a timpului de lucru, j pediatric, cu tema : ,,Difi- Orăştie — comuniştii fabri­
din municipiu. Analiza critică realizarea integrală a planului j cultăti de diagnostic în he- cii chimice n-au pornit de la
detaliată a celor 3 trimestre de deschideri şi pregălîri. In ; potita copilului". Consfâtui- marca fabricii, deci onoarea, da muncă să apară, operativ, zero. Penlru că aici e un nu­
relevă Insă şl numeroase ne­ toate unităţile economice tre­ I rea, Organizată de filiala ju- mîndria colectivului nostru. pe maşina la care lucrează cleu sănătos, oameni care
ajunsuri şl rezerve care n-#vi buie să se desfăşoare o in­ j deteană a U.S.S.M. §! Direc- Şi cred că, fâcînd educaţie un mic panou, cu cuvinte de şi-au scris o frumoasă carte
(ost înlăturate şl fructificate. tensă activitate pentru pune­ prin muncă, vom avea ade­ elogii pentru fapta sa. Sau. da­ de vizită privind munca şi
Care sînt acestea ? rea In valoare a tuturor re­ | tîa sanitară judeţeană a vărate cîstiguri pe planul că. dimpotrivă, si - a neglijat conduita. Eu aş vrea să evi­
surselor de care dispune eco­ ■ reunit medici specialişti din conştiinţei, al conştiinţei sarcinile de producţie din mo­ denţiez faptul că In colecti­
— Este întru totul adevărat ! Cluj, Timişoara, Arad, Că-
că rezultatele noastre nu slnt nomia municipiului. | limănesti, Lipova, precum si noastre muncitoreşti care azi tive subiective ori a avut a- vul din mijlocul căruia a
pornit o atit de prestigioasă
la nivelul posibilităţilor de ct- Hotărltoare in această pe­ | dîn Deva, Hunedoara, Petro- trebuie să fie similară cu baterl de la conduita mora­ iniţiativă, există numeroase. .
re dispunem si, mai cu seamă, rioadă este munca politică ce i $ani, Lupeni si alte oraşe cinstea, demnitateaj onoarea. lă, pe maşina sa de lucru să cadre care, In afara orelor de^ '
apară o caricatură sau un „a­
— Educaţia prin muncă $i
al cerinţelor ce se ridică In trebuie să o desfăşoare Orga­ ; ale judeţului, pentru muncă este una din lucru, activează cu foarte bu­
nizaţiile noastre de partid. Da­ fiş" în care să fie întrebat
faţa unităţilor noastre econo­ ! Referatul prezentat de dr. formele cele mai eficace, mai Si să se simtă obligat să dea ne rezultate în susţinerea
mice. Cu toate că am fost s- toria lor este să manifeste o Th. Ponova de la spitalul ales în rlndul tinerilor — e răspuns faptelor sale. Numai programelor cultural-educa-
tentionali de către biroul Co­ maî mare combativitate fată | din Petroşani intitulat „As- de părere Virgll Crăciun, se­ lulnd atitudine promptă fa­ tive ce se întreprind la nive­
mitetului judeţean de partid, de lipsuri, să acţioneze pen­ j peefe clinice $i biologice cretarul comitetului U.T.C. tă de abateri de orice fel vom lul oraşului şi tn mod deose­
lru creşterea răspunderii tutu­ al fabricii. Noi avem în fa­ putea ridica pe fiecare tînăr bit în cadrul formaţiei cora­
ru am reuşit ca prin măsuri­ j ale hepatitei la copii"; co- brică 11 organizaţii In care le a casei de cultură. Aş
le luate să stabilizăm in ulti­ ror cadrelor faţă de sarcini 1 referatele susţinute de dr. activează 454 de u t ec îs li. Sub la acea conştiinţă înaintată menţiona seriozitatea, stator­
mele două luni producţia bru­ ce le revin, să intervină cu ■ Eugenia Jujescu si dr. Ho- responsabilitatea politică di­ do care are nevoie societa- nicia, abnegaţia cu care răs­
len noastră socialistă.
vom
tă de cărbune, unele sortimen­ promptitudine pentru Înlătura­ I raţiu Magheru, de Ja spiţa* rectă a comitetului U.TC. al creste cadrele cu care fabri­ pund la acţiunile cultural-
te de produse forestiere si, în rea defecţiunilor In organiza­ Iul din Hunedoara, respec- fabricii, slnt $i cei 150 de ca noastră să se poată mîn- educative tehnicianul Ion
final, indicatorii economico- rea si conducerea activităţii I tiv, Deva, au fost primite ucenici, veniţi din toate col­ dri. Văcarii, maistrul principal
financiari al trimestrului 111, economice, să mobilizeze co­ I cu mult interes, ca de altfel turile judeţului. In rîndul a­ — Eu cred că e o mindrie losif Rusu, frezorul Ion Po-
Astfel, Cenirala cărbunelui lectivele pentru intensificarea j sî cele 22 de comunicări cestora, educaţia prin mun­ SÎ o cinste pentru fiecare pescu, muncîloarea chimistă
Petroşani nu a realizat planul si dinamizarea întregii activi­ I prezentate de diferiţi specia- că are un larg ecou. Perio­ dintre noi — si penlru între­ Maria Niculescu, maiştrii Ta-
extracţiei de cărbune brut în tăţi economice. Avem convin­ j lişti in pediatrie, dic, organizăm cu ei Intilniri gul colectiv — ne spune clie Murguleţ, Pavel Hanciu.
lunile august si septembrie ccastă direcţie punctul dum­ termina redresarea reală a gerea şf afirmăm că vom desfă­ j Toate temele dezbătute, la care invităm $î maiştrii, Corne! Dan — faptul că ca să enumăr doar cîţiva
cu peste 75 500 tone, datorită neavoastră de vedere ? producţiei. şura o asemenea activitate po­ j discuţiile purtate, au relie- sub a căror Îndrumare lu­ ne-am propus ca în scurt dintre cei ce fac educaţie, e-
îndeosebi restantelor înregis- — De nenumărate ori con­ — Dafă fiind situaţia pre­ litică şl economică, astfel to­ j fat faptul că cercetareo şti- crează direct. In cadrul a­ timp să devenim un colectiv dueîndu-se. Şi am certitudi­
cestor întîlnlrî se face o au­
al abnegaţiei în muncă,
al
nea că iniţiativa de aicî vn
Irale la minele Dîlja, Ani- ducerile unităţilor noastre e- zentată este limpede că se Im­ cit Valea Jiului să se în­ j inlifică din domeniul pe- tentică analiză a muncii si cinstei si corectitudinii. Eu da roade, pentru că cei cc
noasa, Uricani, BărbSteni. In conomîce au căulal explicaţii pun măsuri şl acţiuni energice cadreze ferm în prevederile ; j diatrioi trebuie să-si gâ- n rezultatelor eî, se pun fa­ sînt secretarul organizaţiei au pornit la drum sînt oa­
acelaşi timp, la U.E.L. Petro­ SÎ justificări ale carenţelor de intensificare a ritmurilor j sească o lot mai mare apli- ţă în faţă faptele merituoase de partid din secţia chimie meni cu mul(3 putere de
şani s-au acumulat importante prin invocarea anumitor difi­ producţiei la nivelul sarcinilor angajamentele pe anul în curs, ! cabîlitate In activitatea di* cu cele ce nu cadrează cu I si am putut vedea cum au muncă, înzestraţi cu hotărî -
lămineri în urmă la buşteni cultăţi de ordin obiectiv. de plan şl angajamentelor. A­ fn cerinţele şl exigenţele spo­ j rectă de ocrotire a sănătă- munca si conduita unui tînăr primit membrii si nemembrii rea fermă ca nobilul ţel ce
Si lemn de mină. La fel s-a Punctul nostru de vedere a ceasta cu aii! mal mult cu rite ale celui de-a! doilea an I tii copilutuL din zilele noastre — iar re­ de partid această frumoasă şi l-au propus sS fie atins.
fost şi rămîne însă clar: cau­
întimplat si la întreprinderea zele neajunsurilor trebuie cît trimestrul IV ridică pro­ al cincinalului. * I
de industrie locală in ce pri­ bleme mai complexe şl mal
veşte producţia de binale, pre­ căutate în organizarea inter­ dificile. Care slnt, in optica
nă a producţiei si a muncii,
cum $i la T.G.M.M. care are biroului comitetului municipal
numeroase rămineri în urmă In defecţiunile de conducere de partid, direcţiile 1n care tre­
la predarea unor noi obiective directă a proceselor de pro­ buie să se acţioneze ?
industriale. ducţie. Să exemplificăm. Atit — Intr-adevăr, trimestrul a-
la centrola cărbunelui cît si
Limîtlnd aici exemplele de la celelalte unităţi restantiere cesla se caraclerizează prin
acest gen trebuie să arătăm sînt asigurate efectivele plani­ sarcini deosebite. Numai la
că ele au avut consecinţe din ficate fără Insă ca randamen­ producţia brută de cărbune se
cele mai neplăcute. Datorită prevede un spor de 100 000 to-
tul fizic să se realizeze. A$
lor, In cursul trimestrului III vrea să exemplific din nou cu no. Creşteri asemănătoare sini
depăşirile la producţia globa­ situaţia exploatărilor noastre la totalitatea indicatorilor de
la $1 marfă vîndută şi Încasa­ miniere unde, datorită faptu­ plan, la care se adaugă $1 re­
tă pe ansamblul muncipiului cuperarea restanţelor. In pa­
s-au diminuat cu 8,2 si res­ lui că productivitatea muncii
fizice s-a realizat numai in ralel cu aceasla, in trimestrul In societatea noastră so­ spre lume şi societate, dîn profesională a elevilor". Dez­ planul de măsuri adoptat, drelor didactice ie stau în
pectiv 14,2 milioane lei. In proporţie de 98,6 la sută, s-a IV este necesar să se creeze cialista, in care întregul po­ politica marxist-leninistă a baterile pe aceste teme s-au
acelaşi timp s-au constatat re­ Irosit posibilitatea de a se ex- noi capacităţi de producţie, por, sub conducerea Partidu­ partidului şi statului nostru. ridicat Ia un nivel corespun­ s-au prevăzut $i remedii. fată sarcini de mare res­
grese la productivitatea mun­ lui Comunist Român, este De aceea, ridicarea nivelu­ zător din punct de vedere Organizaţia de partid din ponsabilitate. S-a întocmit —
unitatea noastră şcolară are.
cii, precum $1 la unii Indica­ Irage în cele 3 trimestre a­ mai ales In minerit. Aceasta angajat într-o activitate con­ lui politico-ideologic al edu­ profesional sl pedagogic, al statutar, responsabilitatea po­ pentru a le transpune în
tori financiari. proape 84 000 tone cărbune pentru a se asigura condiţii structiva complexă de făuri­ catorilor a stat In centrul a­ Înţelegerii menirii cadrelor viată — un program de ac­
brut. Acest fapt pore contra­ optime de realizare a planu­ litică pentru întregul proces tivităţi politice-educative. ca­
Doresc să precizez că biroul lui pe anul 1972 c!nd extrac­ re a progresului continuu si tenţiei biroului organizaţiei didactice, dar — apreciin- instructlv-cducational. Ea s-a re vizează acordarea unei
comitetului municipal de par­ dictoriu cu masiva dotare teh­ bunăstării patriei, scoală es­ de bază. Organizatoric, a­ du-le în lumina exigentelor preocupat $i de pregătirea atenţii prioritare legării or­
tid a sesizat la vreme feno­ nică a minelor la care m-nm ţia de cărbune brut si produc- te chemată să pregătească ceasta s-a realizat prin cu­ partinice ale programului de profesională a cadrelor di­ ganice a lnvătămîntului cu
menul diminuării rezultatelor referit maî înainte. Ce a de­ Iia de cărbune net tiebuie să tinerelul si să-l educe in ve­ prinderea Ia cursurile Uni­ educaţie comunistă elabo­ dactice, precum şi de con­ munca productivă, întăririi
bune obţinute si a stabilit mă­ terminat-o totuşi ? Răspunsul rrcascâ cu mai bine dc cîte o derea integrării conştiente si versităţii serale de marxism- rat de tovarăşul Nicolae ducerea si Îndrumarea acti­ exigentei didactice, a legă­
suri care să conducă la rea­ e şi aici simplu : la unităţile jumătate de milion de tone, active în această operă de vităţii organizaţiilor U.TC. şi turii intre scoală şi familie,
cu
iar volumul investiţiilor
lizarea ritmică a sarcinilor de miniere nu sînt folosite ra­ circa 130 milioane lei. zidire a viitorului. Pentru a de pionieri. Au fost organi­ orientării nemijlocite a or­
plan, mai ales Ia unităţile cen­ ţional maşinile si utilajele, înr Fără îndoială că toate aces- îndeplini această misiune, VIAŢA DE PARTID zate cu pionierii $i elevii ganizaţiilor U.T.C. si de pio­
tralei cărbunelui. Consiliul de Indicatorii tehnici de încărca­ lea solicită intens capacitatea profesorul trebuie să asigu­ excursii, vizite de documen­ nieri In toate acţiunile edu­
tare, înlilniri cu activişti de
re înrădăcinarea unor cu­
administraţie de aici, ca de re mecanică, cărbune extras si competenta organizaţiilor noştinţe ştiinţifice aprofun­ leninism a !5 cadre didactice Ceausescu — s-a făcut sîmlil partid, muncilor! fruntaşi, cative ce le desfăşoară.
Biroul organizaţiei de ba­
altfel $î conducerile exploată­ date, unei culturi temeinice, din cele 42 cit formează co- un anumit climat de como­ scriitori, participări la mun­ ză şi-a dat seama si din
rilor miniere, au prezentat nu­ cu susţinere metalică $î viteze­ noastre de partid si conduce­ si, totodată, să fie un fer- iectivul si încadrarea celn ditate în gîndire, de lipsă de că patriotică în C.A.P. $i recenta adunare generală că
meroase asigurări de redresare le de avansare în abataje si rile unităţilor economice. In meni al dezvoltării conşliin- lalte în învătămintut ideolo­ fermitate si combativitate cartier si alte acţiuni educa­ trebuie să facă mult mni
a producţiei. Astăzi, după ce galerii, sînt realizaţi doar In prima decadă din octombrie | tei politice a tinerilor, un gic Organizat la nivelul mu­ revoluţionară. Cu alte cu­ tive. Trebuie însă să arăt mult privitor la educaţia par­
A factor al educării lor în spi- nicipiului. vinte, sc ocoleşte critica des­ că In unele adunări ale orga­ tinică a cadrelor didactice.
I ritul patriotismului socialist, O grijă deosebită a acor­ chisă, nominalizată (a fosl nizaţiei U.T.C. — deşi parti­ In perioada scurtă de cînd
| al dragostei şl devotamentu­ dat, de asemenea, organiza­ un caz cînd o tovarăşă care cipă de regulă la ele mem­ fiinţează liceul nostru s-a
lui neţărmurit fată de pa­ ţia de partid pentru a face a criticat mai la obiect a bri ni biroului, dirigintii — sc închegat un colectiv didactic
trie, al holărlrii de a nu ca adunările generale să de­ fost sfătuită să-şi... ceară discută mai mult probleme harnic, format din profesori
precupeţi nimic pentru în­ vină scoli de educaţie parti­ scuze), unii comunişti dove­ care vizează aspecte ale or­ români şi maghiari, s-a creat
tărirea şl Înflorirea ei. nică, de dezvoltare a res­ desc pur si simplu pasivita­ ganizării distractive a limu un climat de lucru. Principa­
Organizaţia de partid a ponsabilităţii fiecărui comu­ te fată de problemele puse iuî liber. Biroul organizaţiei lul este acum o preocupare
Liceului nr. 2 din Deva are nist faţă de desfăşurarea In în dezbatere de parcă numai de bază nu a intervenit, de Si mai stăruitoare pentru ri­
în permanentă în vedere ro­
cit mai bune condiţii a pro­
ANUAL IA EFECTIV lul de prim ordin pe care-l cesului instructîv-educativ. biroul organizaţiei de bază asemenea, cu suficientă stă­ dicarea nivelului politic $i
lingă conducerea
ruinţă pe
si conducerea scolii ar even
ideologic al fiecărui cadru di­
are
profesorul — împreună
scolii pentru a se realiza o
Acestui scop i-au fosl sub­
cu organizaţiile de lineret, ordonate dezbaterile ideolo­ responsabilitatea politică pen­ legătură mai strlnsă între dactic în parte si al colecti­
tru bunul mers al activită­
vului, In totalitatea lui, In-
familia, întreprinderea — în gice din adunările generale ţii. liceu sî părinţii elevilor mai cetătenirea spiritului comba­
Intocmindu-si nn program bovine (din care 180 vaci si producţiei animaliere consti­ pregătirea si educarea comu­ pe teme ca : ,,Sarcinile orga­ slabi la învăţătură. tiv, revoluţionar, a unei înal­
In cadrul recentelor dez­
concret de activitate pentru junlncl), un număr de 364 ca­ tuie un început bun, care de­ nista a elevilor, în formarea nizaţiei de partid din scoală bateri legale de misiunea In lumina programului de te responsabilităţi faţă de
dezvoltarea zootehniei si mi- pete bovine, din care 180 vaci monstrează că în acest sector si modelarea conştiinţei lor in intensificarea muncii de educaţie comunistă elaborat calitatea activităţii instruc-
profesorului in pregătirea şi
liţind In mod permanent pen­ Si junînci. La ovine, fată de sînt posibilităţi si maî mari. etico-cetătenesti. Educaţia educaţie comunistă a tinere­ educarea comunista a elevi­ de secretarul general al par­ tiv-educatîve.
tru Înfăptuirea Iul, consiliul 800 capete, s-a realizat 860. Trebuie să se acţioneze In comunistă, constituind un act tului", ,.Şcoala $î pregătirea tidului, a cuvîntăriî rostite de GEORGETA IŞFAN
de conducere al cooperativei Planul anual de 1 000 hl lapte continuare pentru consolidarea politic, se realizează cu idei tinerelului penlru o activita­ lor s-au evidenţiat, la fel, a­ tovarăşul Nicolae Ceausescu secretar al organizaţiei
agricole din Căstău, cu spriji­ a fost de asemenea îndeplinit, succeselor dobîndite, pentru politice, izvorlte din concep­ te folositoare societăţii", semenea carenţe ale vieţii la deschiderea noului an u- de bază
nul permanent al comitetului datorită faptului că producţia obţinerea în viitor de rezul­ ţia matenallst-dialectlcă de­ „Rolul scolii In orientarea de partid din liceu si, în niversitor, comuniştilor, ca­ de la Liceul nr. 2 Deva
comunal de partid sl al orga­ de lapte marfă pe cap de vacă tate si mai bune.
nizaţiei de bază P.G R. din ca­ furajată a fost depăşită cu
drul unităţii, a reuşit să-1 tra­ mult fată de planul perioadei
ducă In viată. Efectivele de în care ne aflăm. De aseme­
animale au fost lotizate $! nea, a fost realizat integral
schimb
Aşlcptlnd Ieşirea din
date în grija unor oameni planul Ia brînză de oi si lină. a minerului Petru Botar, m-am trebuie să amintesc şl despre dată cu naţionalizarea a început — Ce să regret ? Am devenit tării, ccrlnd să ml se dea mlo — Tot timpul. Ca miner mai
bătrlnul meu tată, că de la el
conducerea brigăzii.
era
să se treacă treptat de la mij­
Nu
harnici $i pricepuţi. In acest La brînză de oi s-au livat şi miura la anii din urmA, ia a- am prins primele noţiuni de­ loace rudimentare de exploata­ ajutor de miner, apoi miner. vorba de o ambiţie personală. vlrstnlc, m-am străduit In per­
Lucrăm numai In brigăzi frun­
manenţă să cresc oameni noi.
important sector au fost atraşi cîteva zeci de kilograme în minliri pe care trecerea timpu­ spre minerit. re a minereului, ia cele moder­ taşe şl nl sc spuneA „vedetele Consideram insă că sînt destul Din brigăzile pe care le-am
— Mineritul C3te deci o tra­
lui nu Ic-o şters.
Venisem
si lucrează un mare număr plus fată de plan. alunei Ia Exploatarea miniera diţie pentru familia Botar 7 ne. In abataje soseau perfora­ Ghclarului". cu de călit şi cu destulă experien­ condus ani dc-a rlndul, mulţi
ţă incit sA o scot la capăt cu
mineri,
vagonetar) au devenit
— Anii de muncă, lupia
toare, maşini de
încărcat şi
de comunişti. In urma măsu­ Este de remarcat faptul că din Deva să scriu despre bri­ — O lungă şi bogată tradiţie. elle utlloje, Eu, vagonetarul Pe­ grculăţllc, aportul colectivului, brigada. Şi-apol sim comunist. Iar minerii, şefi dc brigadă. Ei
rilor luate de conducerea par­ si în ce priveşte ingrăsarea gada „Botar", In componenţa Bătrlnul a lucrat in Valea Jiu­ tru Rotar, le priveam ca pe o le resimţi In munca dc miner 7 Cum altfel îţi poţi dovedi a- slnt răsptndlţl azi pc la dife­
ceasiă calitate declt nvintlndu-te
căreia se aflau cei trei fraţi :
rite exploatări din ţară. Cornel
lui, Munţii Apuseni, Roşia Mon­
tidului $i stalului pentru îm­ si livrarea tineretului bovin Mlrcea, şeful brigăzii, Pciru şi tană. Condiţiile rudimentare dc minune a tehnicii, dornic să lu­ — Munca este o continuă muie e greul măi marc, evldcn- Fusea, Mlrcea Han, Constantin
bunătăţirea organizării si re­ realizările slnt la îel de bu­ Beniamln, ajutorii primului. muncă din vremea Aceea, con­ crez cu ele. Maistrul foan A- şcoală. O şcoală unde flecare ţmulu-tc prin fapte deosebite I Petre, sint numai ctţlva din­
Vâtl şl Acum pul9ul accelerat
tribuirii muncit in ogricullură, ne. In loc de 20 capete tineret al abatajului undo lucrau el, an­ diţii in care tată a muncit o Am preluat brigada. Primul lu­ tre el.
viaţă Întreagă, lc-am apucat şi
cru pc care l-am făcut, a fost
— Petru Botar, crezi fn pu­
s-a introdus sistemul de plată bovin s-au livro! pentru ex­ grenajul de maşini şi perfora­ cu, împreună cu doi dintre să-mi cunosc oamenii. Le-am terea exemplului personal 7
pe baza acordului global, fie­ port 38 capele. toare animate dc mişcările agi­ fraţi. Abia am terminat cele î urmărit îndeaproape activitatea. — Am căutat şl caut să fiu
le alo minerilor. Era «o foame"
m-a
clase primare, cind tata
Unii crai» mol delăsători,
co­
care om fiind răsplătit In ra­ In obţinerea acestor rezul­ continuă de vagoncte. So puşca, luat cu ci in mină. Cu un coş mozi, alţii Absentau. Am stat întotdeauna un exemplu pentru
oamenii In mijlocul cărora mun­
port cu rezultatele obţinute în se încărca, şi iar sc puşca. Era dc nuiele In spinare, străbătind de vorbă cu flecare, lc-am cesc. De altfel, această trăsă­
un ciclu fnciils, care se rotea
tate bune. un merit deosebit
producţie. Aceasta a stimulat îl are tehnicianul Trifon To- o dotA cu timpul — unul din galeriile, uretnd scările minei, spus deschis lipsurile, l-am sfă­ tură morală trebuie s-o albă
scoteam piatra la suprafaţă. Nu
tuit tovărăşeşte, apoi tot timpul
în mod deosebit interesul si „Indicii- cu care se lupia briga­ era deloc uşor. Dar aşa se am fost cu ochii pe el. Nu am fiecare comunist. In decursul a-
nlior, prin mina mea au trecut
da Botar. „Nu-I lucru uşor să
preocuparea cooperatorilor din dea, brigadier zootehnic, cres­ străpungi roca, dar nu e mal muncea atunci. Tata, un miner schimbat pc nici unu). Iml con­ fel şl teI de oameni. Nu aii
harnic şi priceput, n cultivat
centram Insă atenţia asupra ce­
cătorii de animale Petru Vlai-
lipsit leneşii, ccl atinşi dc pati­
sectorul zootehnic în realiza­ cu, Ioan Toader, Eleonorn Să- puţin uşor sl ie lupţi cu orele, in noi dragostea de muncă. El lor mal slabi. Esto adevărat că ma beţiei, chiulangiii; fn aseme­
rea si depăşirea sarcinilor de lăjan, Ioan Fagii, Măria Fagii cu minutele, sâ 6mulgl lolr-o ml-a fost primul mAlstru şl po- am folosit cu unii un ton mal nea situaţii eram nevoit să Iau
anumită caniltate de timp rit
văţultor in viaţă: „Să asculţi pe
plan, Fiecare se îngrijeşte ca si alţii, întregul colectiv din mal mult minereu «dincurllor" cel mal vir9tnlcl, ci au mal aspru, atrăgtndu-le Atenţia că o atitudine fermă faţă dc cei
brigada nu poate duce fn spate
vinovAţi.
vacile pe care le are în pri­ acest sector. Munca depusă — ml-a spus atunci, lnrr-o cli­ multă experienţă, care Iţi va codaşi. In scurt timp, ccl slabi Ultimele discuţii purtate cu
pa de răgaz, Petru Botar.
folosi. Şl să nu fugi de muncă
mire să fie cit mai bine între­ de crescătorii de animale este Dar laiA-l silueta sveltft. Sc şl greutăţi — ne spunea el me­ uu ujun9 la nivelul celorlalţi. Şl Petru Rotar au avut loc la ci
incă din prima lună de la pre­
ţinute si hrănite si să obţină din plin răsplătită. Ei reali­ îndreaptă spre mine cu paşi ho- reu. Numai aşa vel deveni un luare, brigada şi-a realizat $i acasă, tn apartamentul frumos
rArlţl. Pc măsură cc se apropie,
producţii cît mai bune de zează lunar cîstîquri In na­ II descopăr zlnibetut larg, conti­ om adevărat-, depăşit sarcinile de producţie. mobilat şl aranjat cu mult gust
dc soţia sa. Dulapurile şl sena­
— Dec), proverbul „Omul .sfin­
lapte. La fel procedează si cei tură si bani care sînt cuprinse nuu, molipsitor. — Ţi-au folosit sfaturile Iul 7 dam, uu om cu 30 de ani de greutate învinsă, e un examen ţeşte locur, îşi arc deplină va­ rele sini pline dc „bibelouri".
angajat la
— In 1348 m-am
care se ocupă de creşterea şi între 1 600-1 800 lei. — Am fost anunţat că soseşti mina Ghelar. Am început dc la minerit fn spate, ml-a giiicit luat. Cu cil examenul este mal labilitate. Aşa numeşte minerul eşnntioa-
nele aduse din exploatările un­
glndul: „ Vrfcl şl tu unul ? I (fi-a
îngrăsarea tineretului bovin. — mi-a strlns el mina. vagonetar. Mi ş-a părut foarte referit la perforator). Atunci greu, cu atit roadele slnt mai — Fireşte. Şi-aş mai adăuga de a lucrat el. Nu Iniîmplător
bogate. Legat de asia, vreau să
L-Am privit mai îndeaproape.
Prinlr-o furajare raţională, cu Pentru perioada de stabuta- Mergea pe-al 41-lea an şi părea greu. Condiţiile rudimentare de punc-te cu burta pc carie'*. M-a vă povestesc o Intimplare. E­ că „oamenii lingă oameni", co­ a colectat piesele. Cu timpul —
muncă, greutăţile materiale prin
lectivul, devine o for|ă capa­
raţii de hrană bine echilibra­ ţle, în vederea realizării în încă linAr. Anii care trecuseră care treceam, mă făceau une­ sfătuit să mă înscriu la cursu­ xista In exploatarea noastră o bilă să rezolve şi cele mni com­ poate Atunci clnd va Ieşi la
dc la ultima mea vizită, nu l-au
rile şcolii de calificare dc
un
brigadă care lună de lună, timp
te si o atentă îngrijire cor­ continuare a unei producţii imbAtrinii. dnr l-au maturizat. ori sA descurajez şi 6ă renunţ an. Lecţiile sc ţlncnu scara şi îndelungat, nu-şl realiza sarci­ plicate probleme. pensie — Îşi va organiza un
muzeu personal, completat cu
Ia minerit. In asemenea mo­
— Dc cînd eşti miucr, Petru
— Oamenii cresc lingă
oa­
porală a animalelor, s-a reuşit bune si constante, s-au luat Boiar ? mente. îmi reveneau in minte drept sA spun mi prea (iveam nile dc plan. Era, cum sc spu­ meni. muncesc, învaţă, definm- numeroasele lui decoraţii, cu
chef de Învăţat după cc ieşeam
să se realizeze producţii co- măsuri si s-a asigurat o bază — Lucrez tn subteran de 24 dc cuvintele tatălui şi suportam obosit din schimb. Şi-apol eram ne. o brigadă codaşă. Multă bă­ du-şi nsifcl persouuliiaten. Al a­ fotografii din subteran. (Jn mu­
răspunzătoare de lapte, spo­ furajeră corespunzătoare, bo­ ani. mal uşor totul. şi ou (înăr. Aveam problemele laie de cop a dat acest lor dc firmat — şl-al ilustrnf-o prin zeu care să Amintească lui şi
exploatării,
muncă conducerii
celor care vor urma
despre
— Coleclivui in care al lucrai
— Adică de la 16 ani.
ruri constante de creştere in gată în substanţe nutritive sî — Da. a contribuit la evoluţia mine­ mele de viaţă, dc dlslrocţic. colectivului minei. S-au luat exemple. — că ţi-ai perfecţio­ locurile străbătute dc ci şl de­
Bătrlnul insă nu m-a slăbii. S-a
nat meseria de In oamenii cu
greutate. variată. — Unde ţi-ai început „carie­ rului Pciru Botar? ţinut scai dc mine şl apoi inii măsuri, 6-a întărit controlul n- caic ai muncii. Avind o expe­ spre „comorile" pc care Ic-a
scos Ia lumină.
— A contribuit şi încă
din
Aşa se face că în această Succesele obţinute de coo­ ra" ? plin. Perioada dc la Ghelar revenea mereu In mtnlc sfatul supra ci. Degeaba. Ba unii au rienţă dc un sfori dc secol in
propus schimbarea unor oameni.
— E o povesic Întreagă... Vor­
tatii. M-am înscris.
meseria do miner, nl procedat
unilate s-a reuşit să se reali­ bind despre asia, vrind-ncvrlnd, este cca mal semnificativă. O — N-ai rcfrelat V M-am dus U conducerea exploa­ la fel ? CORNELIU BUDA
zeze, fată de efectivul total peratorii din Căstău în spori­
planificat pe acest an, de 340 rea efectivelor $î creşterea