Page 46 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 46
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 216 • VINERI 15 OCTOMBRIE 1971
LUCRĂRILE ADUNĂRII GENERALE A O.N.U. Veşti din ţările
NEW YORK T4. — Cores statele europene să înceapă tare a Început examinarea „Si
pondentul Agerpres, Constan consultări multilaterale $1 aă tuaţiei sociale mondiale*.
tin Alexandroaie, transmite» le continue pe cele bilaterale In şedinţa sa de miercuri, socialiste
In plenara Adunării Generale In scopul clarificării punctelor Consiliul de Securitale a dez
a O.N.U. au continuat miercuri de vedere privind organizarea bătut situaţia Încordată crea
dezbaterile de politică genera conferinţei, fixarea ordinii de tă la graniţa dintre Zambia şi R. S. CEHOSLOVACA R. P. MONGOLA
lă. Ministrul de externe al zi, Înfiinţarea unul organ per R.S.A., ca urmare a actelor a
Nigeriei, Maidah Mamoodou, manent al conferinţei. gresive ale Africii de Sud îm După cum anunţă agenţia Volumul producţiei indus
a avertizat Împotriva adlncirii Totodată, şi-au început ac potriva unor provincii zambie- CTK. minerii de la întreprin triale a crescut în primele
prăpastie! ce separă ţările In tivitatea comitetelor adunării. ne. In rezoluţia adoptală la În derea extractivă „Anlonin nouă luni ale acestui an in
curs de dezvoltare de cele Abordtnd primele probleme a cheierea dezbaterilor asupra a- Zapotocky", din Orlov, bazi R.P. Mongolă cu 13 la sulă
dezvoltate. le agendei lor. Comitetul nr. ceslei probleme, Consiliul de nul minier Ostrava-Karvina, fa|ă de aceeaşi perioadă a
Ministrul afacerilor externe 2 pentru problemele economi Securitate subliniază „obligaţia au reuşit să extragă, Intr-un anului trecut, se arată în-
al Ungariei, Janos Peter, a tuturor stalelor de a se ab 6chimb, o cantitate de 337 tr-un comunicat at Direcţiei
subliniat necesitatea acceleră ce şi financiare dezbate, In ţine In relaţiile lor internaţio tone de cărbune în medie centrale de statistică a R.P.
rii pregătirilor pentru convo prezent, punctul „Situaţia eco nale de la ameninţarea cu de fiecare muncitor. Mongole, fn această perioa
carea unei conferinţe asupra nomică mondială", cel mai im forţa sau folosirea ei împo Prin folosirea unor utila dă. s-au dezvoltat cu precă
securităţii şi cooperării pe portant de pe ordinea sa de triva integrităţii teritoriale je de înaltă productivitate, dere sectoarele energetic şl
continentul european. Vorbito zi, iar Comitetul nr. 3 pentru sau a independenţei politice n In 22 de zile s-a extras can extractiv ale economiei, ca
rul a relevat necesitatea ca problemele sociale şi umani- altor state*. Reafirmtnd că
titatea de 5! 224 tone de şi industriile uşoară şi ali
orice act contrar acestor nor cărbune. Cel mai înalt indi mentară.
me reprezintă o violare a Car ce a fost atins la 27 septem
tei Naţiunilor Unite, rezoluţia brie, cînd s-a realizat can In primele trei trimestre,
întrevederi ale ministrului cere Africii de Sud să pună ANGLIA. — Dalele oficiale publicate in ultima vreme subliniază o contlnuA deterioram a titatea de 439,7 tone de fie şeptelul n crescut cu 7.2 mi
capăt provocărilor şi actelor situaţiei economice britanice. Numărul şomerilor a trecut dc 900 000, Inrcgistrlnd In lunitc Iulie şl care miner pe schimb. lioane capele.
de agresiune împotriva Zam- august creşteri de clte dotiA, trei mii pc zl.
In fotografie: O demonstraţie împotriva şomajului, organizată de muncitorii scoţieni cu oca
afacerilor externe al României biei. zia Congresului anual al sîntlicatelor britanice, T.U.C., la Blackpool. UR.S.S. R.S.P. IUGOSLAVIA
★ Recent, in Iugoslavia n
NEW YORK 14. — Cores de-a 26-a sesiuni a Adunării NEW YORK 14 (Agerpres). Dc-a lungul canalului de fost pusă în [uncliune o no
pondentul Agerpres, Constan Generale a O.N.U,, Adam Ma- — Miercuri seara au luat sflr- Irigai îi Irliş-Karaganda a în uă magistrală de gaz metan,
tin Alexandroaie, transmite: Iîk, în cadrul căreia s-a făcut şit în Adunarea Generală a Conferinţa de presă a preşedintelui Nixon ceput plantarea unei perdele informează agenţia Taniug.
Ministrul afacerilor externe al o trecere în revistă a unor O.N.U. dezbaterile de politică forestiere cu lungimea de Conducta, avind o lungime
României, Corneliu Mănescu, importante probleme aflate în generală In cursul acestor 500 km. Pentru reuşila acţi de 36 dc kilometri, asigură
şeful delegaţiei ţării noastre alentia delegaţiilor participan dezbateri ou luat cuvlntul 115 unii. pc întreaga plantaţie legătura directă dintre zăcă
la cea de-a 26-a sesiune a A te In sesiune. Totodată, el s-a vorbitori, între care doi şefi WASHINGTON 14 (Ager nuare divergente foarte mari două naţiuni. Nici una nu va trebuie construite canale ca mintele de la Cestereg şi ra
dunării Generale a O N.U., a înlilnit cu ministrul afacerilor de stat şi un mare număr de pres). — Intr-o conferinţă de Intre noi. Nu ne aşteptăm ca avea loc în dauna vreuneia re să asigure apa necesară finăria de la Elimir, cel mai
avut o nouă întrevedere cu externe al Republicii Costa Ri- miniştri de externe. In înche presă consacrată anunţării vi toate aceste divergente să fie dintre aceste naţiuni. Vizitele creşterii arboretului. mare furnizor de gaz metan
secretarul general al Naţiuni ca. Gonzalo J. Facio. cu care iere, a rostit o cuvîntare pre zitei pe care o va face la Mos rezolvate, dar sintem de acord vor fi efectuate cu scopul îm împăduriri pe suprafeţe al economiei iugoslave
lor Unite, U Thant, în cadrul a avut un util schimb de opi şedintele actualei sesiuni a cova, preşedintele Richard Ni asupra unui lucru, şi anume bunătăţirii relaţiilor intre Sta mari se efectuează şi de-a
căreia au fost abordate unele nii asupra principalelor pro Adunării Generale, Adam Ma- xon a precizat că a doua ju că războiul nu ar servi inte tele Unite şi Uniunea Sovieti lungul riului Irlîş, ca şi la Zăcămintele de la Ceslereg
probleme importante ale agen bleme aflate pe ordinea de zi lik, ministrul de externe al In mătate a lunii mai „ar fi mo resele nici uneia din părţi". că şi îmbunătăţirii relaţiilor marginea deşertului Moin- vor pompa, anual, prin con
dei actualei sesiuni, precum şi a sesiunii, precum şi asupra u doneziei. mentul cînd progresul Inti-o Preşedintele a subliniat a kum. Lungimea totală a per ducta amintită, circa 200 ml*
diverse aspecte privind spo nor aspecte ale relaţiilor ro- serie de domenii pe care le poi eă „in cursul convorbiri între Statele Unite şi R. P. lioane de metri cubi de gaz
rirea rolului şi eficientei or mâno-costaricane. Şedinţele plenare se sus analizăm în prezent cu Uniu lor do la Moscova, SU.A. şi Chineză". delelor forestiere de proiec
ganizaţiei In viata Internaţio Joi, tovarăşul Corneliu Mă- pendă pînă luni. clnd va în nea Sovietică va ajunge la U R.S.S. vor examina toate ţie va fi de cca 800 km. metan.
nală. nescu a părăsii New Yorkul, cepe dezbaterea asupra pro punctul în care o întîlnire la problemele majore, urmărind
Ministrul de externe român blemei restabilirii drepturilor cel mai înalt nivel ar putea îmbunătăţirea. în continuare, I
a avut, de asemenea, o între plecînd, pe calea aerului, spre legitime ale RP. Chineze la fi eficientă". a relaţiilor lor bilaterale şi
vedere cu preşedintele celei patrie. Naţiunile Unite. După ce a arătat că acordul promovarea perspectivelor pă
cu privire la vizită a fost pre cii mondiale". El a arătat că U.R.S.S.—Lansarea a nouă J
cedat de contacte şi discuţii, cele două guverne, conside-
la niveluri inferioare, cu pri rind că intilnirea trebuie ţi sateliţi artificiali ai Pămîntului!
Luptele din Vietnamul de sud vire ta posibilitatea unei în- nută „numai în cazul în care
ambele păr|i sînt gata să dis
tîlniri la nivel inalt, preşedin
tele SU.A, a spus că aceste cute probleme esenlial-impor- MOSCOVA 14 (Agerpres). 74 grade. La bordul sateliţilor \ A IE A S
discuţii au continuat pînă la tante", au convenit că „a so “ Agenţia TASS anunţă că esle instalat aparataj ştiinţific (
vizita pe care i-a făcut-o mi sit timpul pentru tinerea in- In Uniunea Sovietică au fost pentru conlinuarea cercetărilor !
Puternice ofensive lansate de patrioţi nistrul afacerilor externe a! t î I n ir ii la nivel înalt. în lu lansafi la 13 octombrie opt sa in spaţiul cosmic. Sateliţii sînt '
obţinute".
mina progreselor
U.R.S.S., Andrei Gromiko, ca
teliţi artificiali ai Pămîntului
re, cu acest prilej, a prezen Referindu-se la perioada ce din scria „Cosmos", cu aju prevăzuţi, de asemenea, cu sis- \ Un nou acuzat in
tat o invitaţie oficială. urmează pînă la data vizitei teme radio pentru măsurarea i
VIETNAMUL DE SUD 14 patriotice în apropierea capi cane fiind supuse unor violen Preşedintele a evocat tot anunţate, preşedintele Nixon a torul unei singure rachete pur parametrilor orbitelor, cu sis- )
(Agerpres). — Soldaţi ai talei provinciale An Loc, în te bombardamente. odată domeniile foarte impor adăugat : „Noi intenţionăm să tătoare. teme radiotelemelrice pentru 1 procesul Manşon
Frontului National de Elibe provinciile Binh Long, Long ★ tante în care s-au realizat pro mergem înainte în toate cele Evoluţia sateliţilor „Cosmos- transmiterea pe Pămînt a da- ^
rare din Vietnamul de sud Khanh, precum şi în apropie VIETNAMUL DE SUD 14 (A- grese în ce priveşte Telaţiile lalte domenii, pentru ca în mai 444”, „Cosmos-415", „Cosmos- lelor privind funcţionarea in- i Charles Watson, cel de-al
au distrus miercuri cinci eli rea localităţii Xuan Loc, la gerpres). —- In cursul ofensi sovieto-americane. Am înche să ne putem ocupa cu trebu 446", „Cosmos-447", „Cosmos- strumentelor şî aparatelor şti- j cincilea participant la asa
coptere ale armatei omericn- circa 70 km nord-est de Sai- velor lansate în ultimele zile iat. a spus el. un tratat cu rile neterminate". 448", „Cosmos-449", „Cosmos- intifice. Centrul de talcul şi ) sinatele comise in august
ne, in cursul unui atac asu gon, şi în două regiuni situ de forlele patriotice din Viet privire la fundul mărilor. Am Întrebai dacă există o legă 450" şi „Cosmos-451" se des coordonare de pe Pămînt pre- ţ 1969 de grupul de hippies,
pra bazei Di An. de unde de ate în Delta Mekong. namul de sud în provinciile încheiat un tratat cu privire tură între vizita în UR.S.S. şi făşoară pc orbile apropiate de lucrează informaţiile primite. * condus dc Charles Manşon,
cu care prilej a fost ucisă
colează aparate care sprijină In acelaşi timp, ofensiva Tay Ninh. A Lam, Can Dang la armele biologice. Am ajuns cea pe care o va efectua Sn cele stobili>e. avind următorii * ; actriţa Sharon Tate, a fost
intervenţia saigoneză în Cam- declanşată acum 18 zile de şi în alte regiuni au fost scoşi la un acord în tratativele China, preşedintele Nixon n parametri iniţiali : perioada Agenţia TASS transmite că ) declarat vinovat de către
două divizii ale Frontului Na din luptă peste 500 militari S.A.L.T., cu privire la linia declarat : „Cele două vizite de rotaţie — 115 minute, apo l;i 14 octombrie a fost lansat. (
bodgia. telefonică directă şi cu privire sînt independente Voi pleca juriul Tribunalului din Los
tional de Eliberare in zona aparţinînd trupelor americane geul — | 550 km, perigeul — de asemenea, satelitul arlifici- . Angeles. Sentinţa urmează
Unităţi ale armatei saigone- Tay Ninh continuă, bazele de şi saigoneze, au doborlt avioa la prevenirea războiului ce ar la Pekin cu scopul de a dis 1 415 km, înclinaţia orbitei — al al Pămîntului „Cosmos-452". \ să fie pronunţată in cursul
ze au fost atacate de forţele artilerie saigoneze şi ameri- ne şi elicoptere ale inamicu putea fi dezlănţuit din greşea cuta probleme de inleres bi acestei luni Manşon, ca şi
lateral şi voi merge in Uniu
lui şi au capturat un însem lă si, desigur, cet mai impor nea Sovietică pentru a discuta cele trei „discipolc'* ale sa
nat număr de vehicule mili- tant,^ am ajuns la un acord a probleme care interesează Sta le judecate la Lob Angeles-,
supra Berlinului
occidental.
t:re şi mari cantităţi de arme „Deşi am menţionat progresele tele Unite şi Uniunea Sovieti a fost deja condamnat la
şi muniţii. că. Nici una din aceste vizi moarte.
pe care le-am realizat 1n tra
★ tativele cu Uniunea Sovietică, te nu va avea loc cu scopul
HANOI 14 (Agerpres). — a adăugat R. Nixon. vreau să de a exploata divergentele ca Şi-a făcut singur
Potrivit agenţie» VNA, între subliniez că există în conti re ar putea exista Intre cele
26 septembrie şi' 9 octombrie, linişte \
forţele militare potriolice din
provincia Tay Ninh, din Viet Mitinguri şl demonstraţii împotriva In oraşul italian Pcsaro,
namul de sud, au scos din s-a constatat dispariţia a
luptă peste 1 000 de militari numeroase motociclete. Po
americani şi saigonezi, au dis războiului din Indochina liţia l-a arestat, în cele din
trus 32 de vehicule militare urmă, pc autorul acestor
şi 15 piese de artilerie, au WASHINGTON 14 (Ager prolesl împotriva războiului furturi ; se numea Agosti-
dobortt 30 de avioane şi au pres). — In numeroase oraşe din Indochina, organizate cu no şi era in vîrstă de 19
incendiat lt depozite de mu din Statele Unite au avut loc prilejul Zilei, devenită tradi ani. El de fapt nu fura mo
niţii şi combustibil. mitinguri şi demonstraţii de ţională, a Moratoriului. La a tocicletele pentru el şi nici
ceste acţiuni au participat zeci pentru a Ic vinde, ci pen
de mii de persoane, care au tru a ie incca in mare.
cerut încetarea imediată a »Motocicletele făceau un
războiului şi retragerea tutu zgomot infernal, iar auto
Edward Kennedy s-a pronunţat pentru ror trupelor S.U.A din aceas rităţile nu au întreprins
tă zonă. In cadrul mitingului nimic in acest scop", a ex
restabilirea relaţiilor diplomatice care a avut loc la New York plicat Agostino.
a luat cuvîntul şi primarul o
raşului, John Lindsay, care a
cu Republica Cuba condamnat războiul, cnlîficin- Mozaic roman
du-l drept „imoral". Alte ma în Siria
CHICAGO 14 (Agerpres). — Cubei, Kennedy a cerul Admi nifestări au fost organizate la
Senatorul american Edward nistraţiei să pună capăt, în- Cleveland, New Haven, Hart Cu prilejul celui de-al
Kennedy s-a pronunţat pen tr-o primă fază. blocadei di ford. Houston, Seattle, Phila IX-lea Congres internaţio
R. D. VIETNAM. — Recent, la Fabrica dc ciment din Halphong, tru restabilirea de către Sta plomatice, economice şi comer
a fost terminat ţl dat In fotosln |A un nou furnal. O contribuţie delphia, Lafayelle şi in alte o nal al arheologilor care s-a
Importanta la terminarea la timp a acestui furnal au avut-o (I tele Unite a relaţiilor diplo ciale, instituită Împotriva a raşe. Vorbitorii s-au pronun ţinut la Damasc, fn micul
sudorii de la secţia de asamblare a fabricii. cestei ţari. De altfel, a adău ţat pentru retragerea tuturor orăşel sirian Sahba, sediul
In fotografie: Aspect de lucru dc la secţia de asamblare a fa matice cu Republica Cuba.
bricii de ciment. gat senatorul, majoritatea par trupelor Statelor Unite din fostului împărat roman Fi-
Subliniind eşecul eforturilor tenerilor vest-europeni ai Asia de sud-est, pentru a se Itp Arabul, s-a deschis un
desfăşurate în scopul izolării S.U.A. ignoră această bloca permite popoarelor din aceas muzeu al mozaicului ro
da, care este deosebit de ne tă parte a lumii să decidă sin man.
populară in rindul ţărilor la- gure asupra viitorului lor. Muzeul a fost amenajat
LJ. R. S. S. — Conslruc(ia dc automobile este unul din cele
tino-americanc. Edward Kenne Participanţii la manifestaţii mai importante sectoare ale economiei bieloruse. Uzina construc intr-o veche clădire in stil
„SPECTRUL RECESIUNII" dy s-a pronunţai, de aseme au crilicat, de asemenea, po toare dc maşini din Mogbllev produce autotrenuri basculante, roman in interiorul căreia
nea, pentru desfiinţarea bazei
acrcpcre, remorchere etc. Ultima realizare a constructorilor de
au fost descoperite mozai
litica economică a
Adminis
automobile din Moghllev este au tolrenul basculant „MOA 3-C401-
militare de la Guanlunamo, si
tuată. după cum se ştie, pe traţiei, cerînd să se pună ca 9585“, pentru lucrări subterane, dotat cu un sistem de neutraliza curi cu diverse motive or
re a gazelor.
Guvernul francez apreciază Stocurile de cupru nevîndule portînd In străinătate şoma teritoriul cubanez. In fotografie: Secţia de montaj a uzinei. namentale conservate per
că economia ţărilor occiden pe piala londoneză ating ni jul american". Alţi specialişti păt îngheţării salariilor. fect. Printre exponatele
tale îşi va reduce ritmul de veluri fără precedent. In ur consideră, însă, că efectele muzeului se mai află un
creştere în anul 1072. Minis mă cu un an, nichelul se favorabile ale măsurilor res
trul de finanţe, Valery Gis-* vindea pe pia|a neagră la trictive au fost în general cap al lui Neptun, execu
cârd d'Estaîng, care s-a ex cursuri duble faţă de cel ofi supraevaluate. Ei manifestă COPENHAGA. — In nîte, sub bagheta compozito lor persoanelor acuzate tn tat In mozaic, imagini ale
primat în acest sens la re cial. Acum, producătorii tre mult scepticism în legătură edifura Borgen din Da rului. S.U.A. de comiterea unor cri tui Heracles, Orfcu, scena
centa conferinţă a Fondului buie să accepte reduceri de cu urmările actualei politici nemarca a aparul, sub me giave. idilei Afroditei cu Ares,
Monetar Internaţional, a în economice şi financiare ame semnătura lui Eiglf NEW YORK. — In polida
tocmit bugetul ţării pe anul preţ dacă vor ca extracţia să ricane. Cea de-a doua fază Schrodder, un volum in ordinului autorităţilor, doche Panourile In mozaic stnt
1972, ţinînd cont de perspec fie aceeaşi. Situaţia nu este a acesteia, anunţată de cu- titulat „România". Car rii porturilor din 20na Los SANTIAGO DE CHILE. — înfrumuseţate cu diverse
tiva recesiunii. .de Ioc mai strălucită In do- rînd, demonstrează că pre tea inlormează despre Angeles — Long Beach — Fostul ministru chilian de in motive ornamentale.
Potrivit experţilor, înrău şedintele S.U.A. intenţionea trecutul poporului nos Oakland, de pe coasta vesti terne. Patricio Rojas. va
tăţirea conjuncturii economi ză să menţină strategia de tru, despre realizările e- că a S.U.A., au retuzat relu compare in faţa comisiei de | Ce îi nelinişteşte
ce occidentale va fi cauzală la 15 august, dictată de inte conomite şi culturale area lucrului. După cum s-a investigaţii in legătură cu
In principal de efectele di Din presa resele exclusive ale Statelor din anii noştri, precum activitatea subversivă desfă-
recte şi indirecte ale crizei Unite. Administraţia conti şi despre dezvoltarea ac anunţai (a San Francisco, au şurafă de elemente ale gru | pe locuitorii
monetare. Aceasta are deja nuă această linie, care are tivităţii turistice. torităţile au hotărlt să inten Vietnam si cheamă la inten părilor extremiste de dreapta,
repercusiuni asupra comer străină drept scop depăşirea actua teze o nouă acţiune judiciară sificarea luptei împotriva o- anunţă agenţia Prensa Lati capitalei nipone
ţului (suprataxa americană lei situaţii pe seama celor Autorul cărţii este a- conducerii sindicatelor res na. Esle penlru a doua oară
de 10 la sută asupra impor lalte ţâri occidentale. sislenl la catedra de lim pective, pentru a le determi fensjvei monopolurilor asu cînd Rojas a fost chemat în Centrul japonez de son
turilor, incertitudinile pri Pronosticurile pesimiste bă română a Facultăţii na să se supună ordinului de pra drepturilor vitale ale oa fa|a comisiei pentru a clarifi
vind viitoarele parităţi mo meniul aluminiului, unde rit ale guvernului francez pri de filologie a Universi încetare a grevei şi să se menilor muncii americani. ca legăturile pe care le are dare a opiniei publice a or
netare ele.). Aceste repercu mul producţiei scade conti vind conjunctura economică tăţii din Copenhaga. conformeze prevederilor legii cu aceste grupări. ganizat recent un sondaj
siuni se vor înmulţi dacă, nuu. a anului 1972 tind foarte Taft-Hartlcy, invocată de BERNA. — După mai mulţi in rindul locuitorilor ora
aţa cum este probabil, criza Evoluţia defavorabilă con mult să se adeverească. S-a preşedintele S.U.A. ani dc discuţii exploratorii. şului Tokio cu tema i mCe S
monetară va continua. De statată la nivelul marilor calculat de acum că restric Elveţia şl S.U.A. au ajuns la BONN. — Miercuri, a luat
clinul comerţului occidental produse de bază nu se mani ţiile americane la importuri NEW YORK. — La 24 oc NEW YORK. — Partidul un acord privind ridicarea sffrşit vizita neoficială, de vă nelinişteşte cel mai \
va antrena, atunci, pe cel al festă încă la cel al produ vor avea ca rezultat spori tombrie. cu prilejul aniver Comunist din S.U.A. condam secretului bancar in domeniul Ireî zile, tn R.F. a Germani mult ?m 13,2 fa sută din cei |
creşterii economice. selor de consum. Dacă neli rea cu 300 000 a numărului sării a 26 de ani de la cre nă măsurile îndreptate spre luptei împotriva crimei ei. întreprinsă de tmpăratul anchetaţi au răspuns i spa
Se vor realiza oare aceste niştea cercurilor de afaceri, şomerilor din ţările Pielei area O.N.U., sub bolţile Pa îngheţarea salariilor, se ara- organizate. După cum preci Japoniei. Hirohito. şl împără ţiul locuibil mic şi chiriile
previziuni întunecate ? In In legătură cu perspectivele comune. Dacă acest proces latului Naţiunilor Unite din lă în declaraţia Comitetului zează autorităţile elveţiene, teasa Nagako. Cu această vi
mod Incontestabil, o serie de conjuncturii economice, va de deteriorare a utilizării for acordul, care va fi ratificat zită, perechea imperială ja m ari; 12,6 la sută t creşte
Indicii ale scăderii activită|ii cuprinde pălurile largi ale ţei de muncă nu va fi între New York vor răsuna, pen na|lonal al parTidului. Pînă de Elveţia numai după ce poneză şi-a încheiat turneul rea preţurilor şi impozite
economice au început să se salariaţilor, aceştia vor în rupt prin găsirea unei solu tru prima oară, acordurile nu se va pune capăt războiu S.U.A. îşi vor normaliza situ lor ; 8,9 la sută ; sentimen- \
manifeste pe pieţele de ma cepe să restringă cheltuie ţii la criza monetară, în ur „Imnului Păcii", compus de lui din Vietnam, continuă de aţia economică, va permite efectuat in şapte târî vest-
terii prime, unde apar, în ge lile pentru a face economii. mătoarele luni vor apărea Pablo Casals pe versurile claraţia. inflaţia nu poale J1 europene — Danemarca, Bel tul că este imposibil să lo- \
nerat, primele semne ale re- Este in parte fenomenul ca alte milioane de şomeri. poetului W. H. Auden. Cre oprită. Aparatul militar în perfectarea normelor juridi gia, Franţa. Anglia, Olanda, cuicşli in capitală.
ceaiunilor. Pe aceste plete, re se înregistrează în pre Chestionată de un săptămî- at la iniţiativa secretarului ghite anual 80 miliarde do ce penlru urmărirea conturi Elveţia şi R.F. a Germaniei.
ritmul expansiunii economi zent in Italia. nal american asupra perspec lari, sumă ce ar putea fi fo Un stomac preţios |
ce şi cel al inflaţiei au favo Previziunile pesimiste se tivelor crizei monetare, o ofi general al O.N.U., U Thanl, losită pentru construirea de
rizat cererea pinâ Ia jumăta referă mai ales la Europa oc cialitate vest-germană a re acest imn, penlru cor şi or locuinţe, şcoli, spitale. îmbu WASHINGTON. — In S.U.A. a fost creată o nouă orga 12 kg de aur au fost gă- \
tea anului 1971. La începutul cidentală şi Japonia, fn ceea zumat astfel situalîa : .Am chestră, va fi executat, de a
verii şl, mai ales, după ho* ce priveşte Statele Unite, speranţa că se va realiza un cum înainte, la deschiderea nătăţirea activităţii transpor nizaţie antirăzboinică, denumită „Comitetul american pen site de medici fn stomacul ţ
tărtrile preşedinleluî Nixon unii experţi apreciază că aranjament i prefer să nu mă şi la închiderea manifestări turilor, asistenţei sanitare, se lru încetarea crimelor în Indochina*. unui contrabandist internat
«nuntate la 15 august, ten „programul de la Câmp Da- qlndesc la ceea ce ar putea lor O.N.U. subliniază în declaraţia pu Iniţiatorii comitetului sînt cunoscuţi oameni politici şi in spitalul din New Dclhi.
dinţa s-a răsturnat complet. vid" (îngheţarea salariilor şi surveni dacă impasul se va blicată in ziarul „Daily,' de stat din S.U.A., reprezent anii ai sindicatelor şi ai al Pacientul se plîngea — de
In prezent, lina şi cauciucul preturilor pe o perioadă de prelungi". In premieră, imnul va fi World". Partidul Comunist tor organizaţii. Comitetul îşi propune să lupte pentru retra
se află la cele mai coborîte 90 de zile., va relansa eco interpretat de corul de 150 din S.U.A. cere încetarea gerea imediată a trupelor americane din Indochina şi pen sigur — dc puternice crize
cursuri din ultimii 20 de ani. nomia S.U.A., la nevoie „ex- (Le Nouvel Observateur) de persoane al Naţiunilor U- imediata a războiului din tru încetarea deplină a agresiunii S.U.A. in această regiune. de stomac.
Redacţia 0l administraţia zlarnlat: Deva, atr. Dr. P. Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17 şl 1 15 88. Tiparul t întreprinderea DolfffT&lică Deva.