Page 47 - Drumul_socialismului_1971_10

Participarea preşedintelui

PROLETARI ffIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A !
Consiliului de Stat al României,

N I C O L A E C E A U Ş E S C U ,

la festivităţile din Iran

t

Intîlnirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu

şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr

Vineri, 15 octombrie, pre­ vingerea că vizita In Iran schimb de vederi cu privire la
şedintele ConslllHlul de Stal a p r e ş e d i n t e l u i Nicolae stadiul actual al relaţiilor ro-
al Republicii Socialiste Româ­ Ceauşescu, ca şi întllnirîle mâno-iraniene si la posibilită­
ANUL XXIII. Nr. 5217 SIMBATA 16 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI nia, Nicolae Ceauşescu, a avut precedente ale celor doi şefi ţile de ridicare a acestora pe
o întllnlre cu şahinşahul Ira­ de stat, marchează momente o treaptă superioară, în folo­
nului, Mohammad Reza Pah- importante în dezvoltarea re­ sul ambelor popoare, al cauzei
lavl Aryamehr. laţiilor de prietenie şt colabo­ păcii şl înţelegerii.
Au fost de fată George Ma- rare dintre ţările 5! popoarele nea, probleme actuale ale si­
Au fost abordate, de aseme­
noastre.
covescu, prim-adjunct al mi­
Pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole, nistrului afacerilor externe, şî Preşedintele Consiliului de tuaţiei Internationale.
ambasadorul României Ia Te­
heran, Alexandra Boabă. Stat al Republicii Socialiste Intîlnirea s-a desfăşurat în-
In cadrul convorbirii care a România şl şahinşahul Iranu­ tr-o atmosferă cordială, priete­
nească.
fructuos
lui au făcut
un
avut loc, a fost exprimată con-
A Z I Şl M ÎI N E , T O A T E F O R Ţ E L E Intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu preşedintele
şi mijloacele sâ fie mobilizate şi folosite Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice,
Nicolai Podgornîi

Vineri, tovarăşul Nicolae an participat George Maco- relaţiile dintre cele două sta­
te şi au fost trecute în revistă
vescu, prim-adjunct al minis­
I N T E G R A L L A S T R Î N G E R E A Ceauşescu, preşedintele Con­ trului afacerilor externe, şi Ni- probleme ale vieţii internaţio­
al Republicii
siliului de Stat
Socialiste România, s*a întîlnit
cu preşedintele Prezidiului So­ kolai Firfubin, ministru ad­ nale. şi convorbirile
Intîlnirea
junct al afacerilor externe al
vietului Suprem al Uniunii So­ Uniunii Sovietice, au fost dis­ s-au desfăşurat Intr-o atmosfe­
R E C O L T E I SI S E M Ă N A T In cadrul întîlnirii, la cnre cutate probleme referitoare la ră caldă, tovărăşească.
vietice, Nikolal Podgorntî.
Au terminat cu recoltatul
Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, s-a
porumbului şi însămîntatu! griului
întîlnit cu preşedintele Republicii Socialiste Federative
C.4.P. Burjue
Tovarăşul Emil Furdul. secretarul Comitetului comunal Iugoslavia, losip Broz Tito
de partid al comunei Burjue. ne-a comunicai ieri că mem­
brii cooperatori din localitate au terminat recoltatul po­ Vineri, tovarăşul Nicolae Au fost de fată George Ma- bleme de interes reciproc, pre­
rumbului şi fnsămînţatul griului. De pe cele 160 de hectare Ceauşescu, preşedintele Con­ covescu, prim-adjunct al mi­ cum şi unele probleme actua­
de teren, cile au iost tnsămînţate cu porumb, s-au obţinut siliului de Stat al Republicii nistrului afacerilor externe al le ale situaţiei internaţionale.
in medie, pe hectar, 2 600 kg porumb boabe, iată de 2 500 Socialiste România, s-a Inttl- tării noastre. Rata Dugonicî, Cei doi preşedinţi an căzut
cil a tosf planificat. Tot ieri. mecanizatorii Ioan Pauşe- nit cu tovarăşul losip Broz membru al Preşedinţiei Repu­ de acord să se întllnească In
niuc. Octavian Furdui, Teotil Suba şl Crăciun Ctoază au Tito, preşedintele Republicii a doua parte a lunii noiem­
terminat cu fnsămintatul griului pe cele 134 hectare de Socialiste Federative Iugosla­ blicii, şi Anton Vratuşa, mem­ brie.
teren. via. bru al Vecel Executive Fe­ Intîlnirea şi convorbirile pri­
împreună cu cei doi pre­ derale. lejuite s-au desfăşurat Intr-o
C.4.P. Bretea Mureşană şedinţi, se aflau tovarăşele atmosferă cordială, priete­
Elena Ceauşescu şi Iovanka In cadrul convorbirii care a
O veste tot la lei de Îmbucurătoare am primit şi de la Tito. avut loc, au fost abordate pro­ nească.
Bretea Mureşană. Preşedintele cooperativei agricole de pro­
ducţie de aici, Ioan Hui, ne-a comunicat că Întreaga supra­ Intîlnirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu
faţă de 190 hectare de teren planificată a se însămînta cu
griu a fost ieri terminată. Mecanizatorii Visaton Popovici,
Nicotae Petruţă, loachim Cărmăzan. Ioan Ciugudeanu, Cor­ cu preşedintele Indiei, V.V. Giri
nel Ungur. Ioan Olaru. Petru Crişan. Petru Popa şl Gheor-
ghe Rău au fost şl de această dată apreciaţi pentru calita­ Preşedintele Consiliului de mul adjunct al ministrului a­ lio pozitivă a raporturilor de
tea bună a lucrărilor ce le-au executat. Stat al Republicii Socialiste facerilor externe al României. prietenie şl colaborare dintre
România, Nicolae Ceauşescu. In cadrul convorbirii care a cele două ţâri. Au fost abor­
C.4.P* Ţebeo Strlngerea şl Înmagazinate* grabnică a recoltei dc porumb constituie una din preocupările s-a întîlnit în cursul zilei de avut loc cu acest prilej, cei date, totodată, probleme ale
de cApetenle ale literatorilor de pe ogoare. In fotografie, vă prezentăm un aspect oe la aespanu- vineri cu preşedintele Indiei,
Din Baia de Criş. corespondentul nostru, Gherasim Trl- gatul ştlutefllor io cadrul fermei I A S. Haţeg. A V. V. Giri. doi şefi de stat au evocat mo­ actualităţii internaţionala.
fa, ne-a transmis că membrii cooperatori din localitatea Ţe- Au fost prezenţi secretarul mentele deosebite ale vizitei Intîlnirea c-a desfăşurat In­
bea au terminat în ziua de 14 octombrie...,campania dc tn- de stat Ia Ministerul Afaceri­ făcute in. India .de „preşedinte­ tr-o atmosferă caldă, priete­
sămfnţare a griului. Pe cele 95 de hectare planificate, me­ încheierea grabnică a lucră­ domeniul cu care sint utiliza­ pe 5 hectare. In mod sigur lor Externe, Baianargi, şl pri­ le Nicolae Ceauşescu, evolu- nească.
canizatorii comunişti Vasile Popa şl Iile Brezeştean au fă­ rilor de slrtngere a recoltei şi te forţele şî mijloacele în cooperatorii din Băcîa, cu spri­
cut lucrări de cea mai bună calitate. jinul nemijlocit el mecaniza­
a însămtnţârilor de toamnă fiecare cooperativă agricolă.
C.4.P. Box constituie preocuparea de că­ In unitălile unde acest dezi­ torilor, îşi vor respecta anga­ Intîlnirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu
petenie a organizaţiilor de» derat şi-a găsit materializarea jamentul luat.
Tovarăşul Tovică Manea, preşedintele C.A.P. Boz. ne-a partid, conducerilor unităţilor în practică, rezultatele nu au Animaţi de dorinţa de a cu preşedintele Pakistanului, Yahia Khan
relatai ieri. telefonic, că această unitate a terminat semăna­ agricole, a cadrelor tehnice, fntîrziat să se arate, atlt re­ devansa cu mult termenul de
tul grlulu< pe cele 170 hectare planificate. La executarea cooperatorilor şî mecanizato­ coltatul porumbului cit $i în- încheiere a campaniei sînt şi Preşedintele Consiliului de cum şî secretarul de stat preşedinţi au abordat, In ca­
tnsămintărilor in condiţii agrotehnice superioare, o contri­ sămîntarea griului fnehein- cooperatorii din Vetel, Roş- Stat a! Republicii Socialiste pentru afacerile externe, Sul­ drai convorbirii avute, proble­
buţie de seamă şl-au adus-o mecanizatorii Cornel Bedea, rilor. Succesul deplin al aces­ du-se pe toate suprafeţele pla­ cani, Răduleşti, MSnerăn şt România, Nicolae Ceauşescu, tan Mohammed Khan. me ale relaţiilor bilaterale,
Viorel Jurca. Ştefan Zlăgneanu, Viorel Simina şl Ion Cozma. tor acţiuni este nemijlocit le­ nificate. Sînt Insă şi coopera­ Nandru. Reamintindu-$i cu plăcere de precum şl unele probleme ale
precum şi cooperatorii Gheorghe Juşca şl Aron Albu. gat de modul de organizare tive agricole unde ritmul de Ultimele două cooperative s-a întîlnit cu preşedintele Pa­ Intîlnirea anterioară pe care situaţiei internaţionale,
kistanului, Yahia Khan.
judicioasă a muncii şi de ran- lucru la recoltat şi semănat agricole însă, respectiv ce­ Au participat primul ad­ au avut-o cu prilejul celei Intîlnirea s-a desfăşurat în-
nu este la nivelul posibilităţi­ le de la Mănerău şi Nandru, junct al ministrului afacerilor de-a XXV-a sesiuni a Organi­ îr-o atmosfera caldă, priete­
lor şi al cerinţelor, recupera­ au terminat cu recoltatul po­ zaţiei Naţiunilor Unite, cei doi nească.
rea grabnică a întârzierilor ne- rumbului şî eliberatul terenu­ externe al tării noastre, pre­
PRODUCTIVITATEA $1 H IIM A cesitind luarea de măsuri a- lui de coceni, In schimb nu Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat,
ca
nergice şi hotărîte pentru
s-a însămintat grîu nici pe
timpul favorabil să fie utili­
zat din plin, pentru ca ziua măcar un sfert din suprafaţa
de
planificată. Cauza? Lipsa
si noaptea să se lucreze pe tractoare. La cooperativa din Nicolae Ceauşescu, a trimisului special al Republicii
sa corespunda eforturilor pentru lor şi Ia pregătirea unei baze Mănerău sfnt aduse, ce-î drept,
ogoare la eliberarea terenuri­
temeinice producţiei viitoare. trei tractoare, dar pc două din Populare Chineze la festivităţile din Iran
ele lucrează absolvenţi din
Una dintre unităţile agricole promoţia acestui an care se Tovarăşul Nicolae Ceauşescu lare Chineze la festivităţile de Convorbirea s*a desfăşurat
dezvoltarea capacităţii productive unde se munceşte intens este dovedesc încă stîngacl Im a primit pe Ciang Tung, trimt- !a Persepolis, prilejuite de ani­ Intr-o atmosferă caldă, tovă­
cea de la Băcia. Membrii coo­
atatulul
versarea Întemeierii
cîmp. Tractoarele pe care lu­
peratori de aici, recunoscuţi !n crează ei sînt mai mult defec­ sul special al Republicii Popu­ persan. răşească.
judeţ prin hărnicia şî puterea te. Nu este de mirare de ce
Piodusele Fabricii „Vidra" de la un trimestru la altul de mică la care este supusă ac­ lor de muncă, şi-au propus ca în
din Orăşlic cunosc o solici­ 18 la sută. Cum s-a încadrat tivitatea noastră de cltiva anî aici s-a însămintat grîu pe Manifestări prilejuite de aniversarea
tare mereu crescîndă pe pîala colectivul fabricii pină în pre­ încoace. Spre exemplificare, a­ termen de 3 zile de la data o suprafaţă de nnmaî 17 hec­
internă şi cea externă, artico­ zent lntr-un astfel de ritm si mintesc că numai in acest an cînd înserăm materialul de tare din totalul de 75 cîte sfnt
lele fabricate fiind supuse u­ care sînt jaloanele de acţiune a intrat în circuit o nouă sec­ fată să termine cu recoltatul planificate. întemeierii statului iranian
nei metamorfoze ascensionale pentru ca la sfirşitu) anului ţie de velur şî un nou bloc porumbului şi însămlntatul Situaţie, nemulţumîtoare am
atît din punct de vedere can­ care a permis extinderea sec­ griului. „Mecanizatorii, bâielî întîlnit $i la cooperativele a­
Manifestările prilejuite
de
titativ, cit şî calitativ. Aceas­ ţiilor de confecliî uşoare : gu­ inimoşi, s-au integrat organic gricole de producţie din Nan­ aniversarea a 2 500 de ani de Cavaleri purtfnd veşminte menea, reconstituite momente
tă dinamică este relevată de lere, căciuli, misaric etc. In în ritmul de muncă al unită­ dru. Cu tractorul existent In aidoma celor din timpul lui de scamă din istoria milenară
creşterea de circa 3 ori a pro­ Trimestrul IV - hotă- acest ultim trimestru, In care ţii” — nc relata inginera Lu­ unitate s-a reuşit să se însă- la Întemeierea statului ira­ Cyrus au deschis parada, în- a perşilor, sugerlnd continui­
ducţiei în precedentul cinci­ sarcinile de plan sini cu mult cia Olaru. Deşi Gheorqhe mînteze griu pe circa 20 de nian au culminat, vineri, la mintnd suveranului iranian un tatea civilizaţiei de pe aceste
nal, de marile sporuri prevă­ rîtor pentru finaliza­ superioare primelor trei tri­ Călcală Ion Barbu, Alexan­ hectare din 75. Teren eliberat Persepolis, cu parada armate­ mesaj simbolic de fidelitate. meleaguri, ca si istoria nouă,
zute In ccest an. Faptul se mestre, esle prevăzută extin­ dru Floroîu. Florin Achim şî nu cooperatorii de aici. numai lor, reprezentînd simbolic toa­ In cuvlntarea rostită cu a­ dominată de eforturi spre pro­
integrează organic în sarcinile rea exemplară a pri­ derea unor noi spaţii produc­ Mircea Ciocoi, toii mecaniza­ că nu au cu ce-l pregăti pen­ te dinastiile Imperiului persan, cest prilej, şahinşahul a mul­ gres şi modernizare.
deosebit de mobilizatoare ale tive. Astfel, o dezvoltare sub­ fnceplnd cu străvechii ahme- ţumit oaspeţilor străini pentru Seara, şahinşahul Iranului şi
actualului cincinal şi amplifi­ stanţială vq cunoaşte seclia tori. au venit în sat de pe alto tru Însămintat, nizi şi pînă in zilele noastre. prezenta lor la Persepolis şi soţia sa au oferit un dineu
că dimensiunile in care colec­ mului an al cincina­ de argăsilorie, sectorul termo- meleaguri, ei sint considerai! Faţă de astfel de situaţii La festivităţi, care au avut a exprimat dorinţa de a con­ In cinstea şefilor de stat şi
tivul de la „Vidra" îşi desfă­ energetic şi staţia chimică ca şi localnici. Oamenii le conducerea S.M.A. Hunedoa­ loc In prezenta şahinşahului tinua tradiţiile de pace, drep­ guvern, a celorlalte înalte per­
şoară activitatea. lului şi pregătirea pentru recuperarea unor pro­ ra are datoria de a întreprin­ Iranului, Mohammad Reza tate şi progres ale naţiunii Ira­ sonalităţi prezente la festivi­
Ritmului susţinut al produc­ acordă stimă pentru hărnicia de măsuri hotărite şi urgente Pahlavi Aryamehr, si a împă­ niene. tăţi. Au luat parte preşedin­
ţiei sediilor de argăsilorie, optimă a producţiei duşi chimici şî soluţii de pre­ pe care o dovedesc atunci pentru a asigura cooperative­ rătesei Farah, au luat parte In uniforme de epocă, au tele Consiliului de Stal,
lucrare. Unele din aceste lu­
mănuşi, confecţii, căciuli şi al­ crări sint în fază de finaliza­ cînd li se solicită sprijin. Cu lor agricole de producţie a­ înalţi oaspeţi de peste hotare. defilat apoi unităţi militare, e- Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa
tele !i corespunde un altul, anului viitor re, altele într-un stadiu avan­ mintite mai sus tractoarele ne­ In tribuna oficială s-au aflat voclnd armatele kavelilor, ah- Elena Ceauşescu.
legat de dezvoltarea capacită­ sat de execuţie. Aş menţiona aportul lor s-a însămintat or­ cesare, ştiut fiind că oricîtă preşedintele Consiliului de menizilor, perşilor, sasanl2ilor. Dineul s-a desfăşurat 1 nti**
ţilor de producţie. Noile spatii că majoritatea utilajelor cu zul pe cele 50 de hectare sl bunăvoinţă şi putere de mun­ Stat. Nicolae Ceauşescu, şl Pe platformele monumente* atmosferă cordială, sărbăte*
productive, noile utilaje înlo­ să fie creată baza temeinică a care vor fi dotate aceste sec­ griul pe 80 de hectare. Pen­ că ar dovedi membrii coope­ soţia sa, Elena Ceauşescu. tor persepoliene, erau, de ase­ rească.
cuiesc pe cele vechi de la o creşterilor viitoare? — adre­ ţii au sosit deja, urmlnd să ratori, fără mijloace mecanice
zi la alta, indiclnd cota pro­ săm întrebarea inginerului şef, inccapă montarea şi racorda­ tru zilele care au mai rămas, nu vor putea termina in timp
ducţiei bunurilor de larg con­ Ştefan Bruja. rea lor. pină la ultimul termen stabilit util campania agricolă de
sum Ja altitudinea celor mai — Aş vrea să precizez încă ÎUE COJOCARU de cooperatorii de la Băcia
exigente cerinţe. dc la început că suportul pe de a încheia campania agrico­ toamnă. Plenara lărgită a Consiliului
— „Radiografia" dinamicii care s-a bazat sporul produc­
îa care este supusă activita­ lă de toamnă, mai sint de In- N. PANAITESCU
ţiei de pînă acum îl consti­
tea productivă indică pentru tuie ampla acţiune de moder­ Continuare iii pag. săminlat cu grîu 20 de hecta­
anul fn curs o creştere medie nizare şi perfecţionare econo­ re şi de recoltat porumbul de Central al U.G.S.R.
Vineri, 15 octombrie, a avut
CONSTITUIREA COMISIEI lUDEţENE PENTRU ElABORAREA In pagina liului Central al Uniunii Ge­ Comitetului Central al Partidului
Ioc plenara
lărgită a Consi­
a II-a nerale a Sindicatelor, care, în Comunist Român, tovarăşului
lumina Programului
adoptat
PROGNOZEI IN PROFIL TERITORIAL de Comitetul Executiv al G G. Nicolae Ceauşescu,
al P.C.R., pe baza propunerilor
tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
^ Spiritul parii* a analizat activitatea desfăşu­
■Ieri, a avut loc la Deva, şe­ voltare Economică şi Socială tente pe teritoriu în vederea in 1935. Pe baza acestor indi­ rată de sindicate în domeniul secretar general
dinţa de constituire a Comisie» a României, al cărei preşedin­ dezvoltării economico-social© caţii. comisia judeţeană a sta­ nic, pregătirea muncii politîco-îdeotogice şl
cullural-educative.
judeţene pentru elaborarea te este tovarăşul Nicolae a acestuia, să proiecteze evo­ bilit tematica studiilor de prog­ al Partidului Comunist Român
La plenară au participat, în
prognozei în profil teritorial. Ceauşescu. luţia demografică, gradul şi noză ce vor fi elaborate in multilaterala sâ afară de membrii şi membrii
La lucrările şedinţei au par­ Luind cuvinlul in cadrul structura de ocupare a foiţei cadrul judeţului Hunedoara. supleanţi ai Consiliului Cen­ Consiliul Central al Uniu­ al C. C. al P.C.R., program
ticipat membri ai Comitetului şedinţei, tovarăşul loachim de muncă, să estimeze resur­ Comisia judeţeană pentru e­ caracte r/xeie tral al U.G.S.R., activişti de nii Generale a Sindicatelor din profund partinic, marxist-Ieni-
judeţean de parlid, activişti de Moga, prim-secietar al Comi­ sele nalurale şi căile de valo­ laborarea prognozei in pro­ partid şi de stat, cadre cu Republica Socialistă România, nist, pătruns de un înalt spirit
partid, de stat şi ai organiza­ tetului judeţean de partid, 9 rificare superioară a acestora, fil teritorial a fost constituită poliţia şi profilul munci de conducere în minis­ întrunit în plenară lărgită revoluţionar şt patriotic.
ţiilor de masă, cadre de con­ prezentat pe larg sarcinile şi să examineze variante de dez­ din 116 membri, repartizat! tere. instituţii centrale şi u­ pentru a analiza activitatea Plenara lărgită a Consiliului
ducere, specialişti, tehnicieni atribuţiile co revin comisiei voltare a economiei locale, să într-un secretariat tehnic şi ti niuni de creaţie, activişti ai polltlco-ldeologlcă şl cultu- Central al U.G.S.R. acordă n
şi muncitori din industrie, a­ judeţene cu privire la orgo- prezinte căi şi soluţii cu pri­ comisii pe probleme şi ramuri cadrelor din uniunilor sindicatelor pe ra­ ral-educativă desfăşurată de înaltă apreciere bogăţiei di-
gricultură, construcţii şi alte nizorej activităţii de elabora­ vire ta problemele de urbani­ de activitate care vizează toa­ muri de activitate şi ai con­ sindicate şl sarcinile ce le re­ idet. cu înaltă valoare teore­
ramuri economice, din învălă- re a prognozelor dezvoltării c- zare şi sistematizare a terito­ te domeniile dezvoltării econo­ toate domeniile ! siliilor judeţene ale sindica­ vin In vasta activitate orga­ tică şl practică, cuprinse î»
mînt, cultură, ştiinţă, ocrotirea conomice şi sociale pînă în riului. Sarcini deosebite revin mice şi social-culturale a ju­ telor, directori ai cluburilor nizată şl condusă de partid expunerea dumneavoastră, to­
sănătăţii, precum şi nlle cadre. anii 1990—2000. In lumina comisiei judeţene in legătură deţului Hunedoara pînă in @ Fascinaţia şi caselor de cultură ale sin- pentru formarea şl dezvoltarea varăşe Nicolae Ceauşescu.
Constituirea comisiei jude­ indir aliilor secretarului gene­ cu elaborarea propunerilor anul 2000. cooştiin(el socialiste a tuturor
oamenilor muncii, îşi exprimă
ţene are loc pe baza 'indica­ ral al partidului, elaborarea Ca preşedinte al comisiei a muncii (reportaj)
ţiilor Comisiei Centrale de prognozelor privind dezvolta­ pentru proiectul planului cin­ totala adeziune şl aprobare fa­
Parlid şi de Stat pentru Ela­ rea judeţului va trebui să e- cinal 1976-1980 şi al liniilor di­ fost desemnat tovarăşul Ioa- iCsntmuore In pog o i o] ţă de programul de măsuri (Continuare In pog, a 4 a)
borarea Prognozelor £e Dez­ videnlieze posibilităţile exis­ rectoare de dezvoltare pînă chim Moga. adoptat de Comitetul Executiv