Page 48 - Drumul_socialismului_1971_10

La Baru j

Se construieşte un |

local P.T.T.R. j

fn centrul comunei Baro ]
au sosit constructorii. Bl au J
început cu multă hărnicie {
construirea unul local peu- I
tra poştă. Cu toate că date j
terminării noului local eata j
prevăzută pentru aoul vii- !
tor. construcţia se află In- !
! Ir-un stadiu avansat.
Programul de educaţie co­ fîicolar Mărculescu şl Inven­ «pirltul partinic, apropierea de cadre slab pregătite profesio­ i
munistă adoptat de Comitetul tatorul ifoan Glsmaş. oameni. nal, că se constată acest lu­ ! Constructorii 9t-au propus j
Executiv al C.G. al P.G.R. la Au fo st el mai slnt însă Conducătorii trebuie să pri­ cru, dar etit. Şi in comerţ e­ să predea la chele înainte i
propunerea sl din Iniţiativa to­ Jn finul I marilor colectivităţi vească funcţia şl munca lor xistă reţineri pentru a critica j de termen noul local, astfel \
varăşului Nicolae Ceauşescn. hunedon»ne unele atărt de lu­ ca o împletire a activitâlli pe unii şefi. Comuniştii Insă ! ca tn primul trlmeslrn al !
subliniază : ..O deosebită a- cruri negative aau de-a drep­ profesionale cu cea politică — trebuie să fie oameni integri j I anului 1972 populaţia din 1
tenţle trebuie să acorde orga­ tul antisociale care au deter­ spunea, de pildă, Gheorghe să nu recomande un om oare­
nele de partid educării actlvu> minat comitetul municipal de Moldt, directorul general al care că este „foarte bun" pen­ | Baru să f(e servită în bune j
lut de partid şl de stat la spi­ partid, aelelalte organe şl or­ I.C.S.H. In fond. sarcinile eco­ tru a fi promovat cînd nu-1 condiţii în nonl local.
ritul politicii profund uma­ ganizaţii- de partid să aborde­ nomice sînt expresia politicii cunosc suficient.
niste a partidului nosfru, poli­ ze aproifundat şî multilateral partidului. Noi ne-am străduit In etapa actuală, cînd nive­ AVRAM MURG
tică pătrunsă de grija fată de problemă educării cadrelor în să antrenăm cadrele tehnice lul sarcinilor capălă valenţe Instalaţiile anexâ ale Combinatului siderurg ic Hunedoara — dc unde prezentam «ceasta Ima­ i primarul comunei Baru j
om. In spiritol slujirii cu ab­ spiritul responsabilităţii par­ noi, munca de revizuire a gine — aduc o Importanta contribuţie la buna desfăşurare a producţiei. Fotei N. GHENA
6
negaţie a Intereselor genera­ tinice. Astfel, la primi­ în munca politică, să participe conştiinţei cere un timp mal
le ale societăţii, poporului — rea în partid m u Ia promova­ )a adunările generale, să fie fn îndelungat — spunea, alît la
Îndatorire fundamentală şl cri­ plenara pe C.S H. cit şl la
teriu principal de apreciere a cea pe municipiu, Costache
cadrelor, a fiecărui comunist". Trotuş. director general, pre­
Dezvoltînd acest deziderat In însemnări despre preocu­ şedintele consiliului de admi­ „Casa" unde se
expunerea la consfătuirea de nistraţie al Centralei metalur­
lucru a activului de partid din gice Hunedoara. In combinat, a g sa a
domeniul ideologiei, secretarul pările actuale ale organi­ cei peste 6 000 de comunişti nasc pasiuni
general al partidului precizea­ conduc treburile cu competen­ csen&a m uncile
ză : „A fi conducător de par­ tă, nu se înregistrează feno­ Am asistat, zilele trecu­
te, la uita oiit sărbătorile
tid şl de stat, a II activist de zaţiilor de partid din mene negative de alterare sau pionierilor hunedorenl —
partid şl de «lat presupune şl sustragere de sub controlul deschiderea festivă a ca­ le de vedere — a planului de la realizarea Indicatorilor pre­
0 bună pregătire ideologică de partid. sei pionierilor din localitate (Urmare 1) export. Aceasta depinde şl de văzuţi. Decadal vom trece prin
marxist-leninlstă. Fără aceasta, Dar, la C.S H., In activita­ — manifestare la care au calitatea produselor exportate analiză toate rezultatele înre­
participat numeroşi purtA-
gistrate. fapt care va permite
şi de contractarea produselor
nimeni nu va putea să-şl în­ municipiul Hunedoara tea productivă se discută j toii ai cravatelor roşii din pentru export, precum şl de luarea operativă a măserlloi*
Hunedoara. O
deplinească cura trebuie sarci­ foarte mult despre întreruperi, ; municipiul pionieri, printre Am asigurat de pe acum ne­ urmărirea strictă a Indicatori­ ce se Impun.
mie de
na încredinţată de partid". absente, rebuturi. Unete din a- care constructori de mtinc, cesarul de personal calificat, lor de eficientă.
ccstea le fac comuniştii seu se aeromodeliştl, turnători, Se constată că utlllzaiei
Educarea partinici a cadre­ petrec în secţii şi sectoare cinefil), artizani, nu ţinut ceea co ne îndreptăţeşte sS — Fabrica „Vidra" detîne timpului de lucru se face încă
lor a stat şl stă In centrul a- rea unor oameni ee fac apre­ mijlocul comuniştilor, al mun­ conduse de comunişti. să participe la această e­ speram într-o îndeplinire ire­ încă Însemnate rezerve tn «- necorespunzător. Principalul
tentlei organelor si organiza­ cieri formale i „tovarăşul este citorilor. O mare parte din vină o au moţionantA Intllnlre a tine­ proşabilă a sarcinilor pe care ceastă direcţie. Cum valorifi­ motiv 11 constituie numărul
relor talente aici, tn lăca­
ţiilor de partid din municipiul foarte bun profesional, ridicat Unele cadre au căutat să-şl cadrele de conducere — con­ şul unde se nasc pasiuni. le avem pînă ta sflrşitul anu­ carea lor depinde In primul mare de absente neraotivate,
Hunedoara. Această problemă din punct de vedere politic, mărească veniturile fără mun­ chidea tovarăşul Trotuş. Nu Douăzeci sl două de lui. De fapt, rezultatele obţi­ rînd de modul cum se asigu­ Învoiri şi concedii fără pla­
fundamentală a fost dezbătută corespunzător ca etică” etc. că — afirma Băiuţ Moga, se­ Întotdeauna se situează pe po­ cercuri din cadrul Casei nute pîn3 acum confirma în ră mobilizarea întregului co­ tă. Noi am depistat locurile
pionierilor din Hunedoara
buna măsură potenţialul
de
în marea majoritate a adună­ (şl totuşi nu poate fi confir­ cretarul Comitetului de partid ziţia de adevăraţi conducători au primit po cel care, săp- care dispunem, seriozitatea cu lectiv, cerem lămuriri tovară­ unde se manifestă frecvent a­
tămină do săptâmină, prin
rilor generale şl plenarelor In mat sau după promovare se al l.M. Hunedoara. întrebarea politici şi tehntcî (sau admi­ activitatea depusă, vor care slnt tratate problemele pe şului Benedlc Roşu — secreta­ ceste deficiente şl prin măsu­
care 8-a analizat activitatea dovedeşte a fl necorespunză­ firească la care trebuia Insă nistrativ!). In destul de mică contribui la ridicarea pres­ care economia naţională ni Ie rul comitetului de partid al rile pe care le preconizăm,
polltico-Ideologică — de la a­ tor), o seamă de propagandişti, să răspundă secretarul de par­ măsură se ocupă de formaree tigiului plonlcrlel bunedo- vom Impulsiona Îmbunătăţi­
rene.
dunarea generală deschisă din chiar dintre membrii organu­ tid era : ce poziţie a luat co­ oamenilor, de problemele lor Am f nt Ilnlt aici, fn a- pune în faţâ, Aş aminti că fi­ fabricii, In legatară co mobi­ rea cu 3 Ia sută a indicelui de
4 august a organizaţiei de ba­ lui municipal şi cadrele eco­ mitetul de partid, ce a Între­ sociale, dar mai ales de în­ ■ ceasta dupA-amlază Înso­ utilizare a fondului de timp.
rită dc octombrie, membrii
ză «chimbul „B" al O.S.M. nr. nomice cu funcţii de răspun­ prins, mai ales că unii din jghebarea colectivelor — con- cercului de acromodclc, Vom avea în atentîe şl modul
1 şi pînă Ia plenara lărgită a dere s-au obişnuit să neglije­ foştii conducători tehnici ai dilîc esenţială a îndeplinirii condus de Instructorul Ml- Trimestrul IV - hotărîtor pentru finalizarea cum se realizează productivi­
comitetului municipal de par­ ze In mod nepermls sarcina întreprinderii aveau o atitu­ cu succes a sarcinîtor. liullâ Ioan. Au fost ne­ tatea muncii. Deşi au existat
InceapA
aâ-şl
răbdători
încredinţată i
an fost
apoi
unele cauze obiective, noî nu
tid. cazuri de angajamente forma­ dine de repulsie fată de mun­ Avem această situaţie pentru activitatea sl membrii cer­ exemplară a primului an al cincinalului ne declarăm mulţumiţi cu ne-
cului de turnătorie, con­
Colectivităţile de moncă, ma­ le, din partea unor condu­ citori. Un răspuns clar, de că ne-am ocupat Insuficient şl dus de Instructorul Gh. încadrarea fabricii In primele
rile colectivităţi hunedorene se ceri, ca de exemplu cel privi­ autoanaliză, nu s-a dat. pe linie de partid, şi de comitet Lada, fără a uita de ase­ nele primelor nouă luni le-am lizarea colectivului la soluţio­ 9 luni la nivelul planificat al
menea pe membrele cer­
prezintă în acest prim an al tor la executarea reparaţiei In amplul program elaborat de direcţie, de educarea $! cului de artizanat 91 cusă­ încheiat ca un bilanţ pozitiv, narea acestor probleme. productivităţi! muncii. De ase­
cincinalului, care marchează capitale a furnalului nr. 7 de tovarăşul Nicolae Ceauşescu formarea multilaterală a con­ turi româneşti condus de j reuşind să producem şi sfi li­ — Intr-adevăr, dispunem în­ menea. nu ne declarăm mulţu­
trecerea la etapa făuririi so­ (lucrare care a depăşit terme­ se conturează cu o deosebită ducătorilor. Am promovat un maestra D. HodJrnAu. Cer- : ■ vram suplimentar peste 67 000 că de substanţiale rezerve. Ara miţi nici cu nivelul de efi­
cui de carturi ac află şl el
cietăţii socialiste multilateral nele cu 15 zile, pierzîndu-se claritate principiile responsa­ maistru sl am spus doar atît i printre cele cAutate, fiind ; articole blănărie, 14 600 pe­ să mă refer tn special la ace­ cientă economică aţin» pînă tn
dezvoltate, cu rezultate de mll de tone de fontă). Dar cel bilităţii majore ale şcolii — „Asta ne ţine echipele In mi­ dotat cu patru carturi $1 ■ rechi mânuşi, 9 800 mp piei o- lea care concură direct la bu­ acest moment.
acest
diferite scule. Cu
j
prestigiu ce le consacră din mal mare afront pentru comu­ arăta Ioan Teiu, director ad­ nă". prilej, copiii au rememo- • vlne, 175 000 pîe! vînat ş.a., a- nul mers a) activităţii noastre Intr-adevăr, paralel cu urmă­
nou fn primele rînduri ale e- niştii şl muncitori! şl intelec­ junct al Grupului şcolar side­ Cu toate carenţele noastre rat excursiile şt drumeţii- • . c!iît!ndu-ne ta termen obliga­ productive şi anume la o te­ rirea aspectelor legate de am­
le făcute Io anul trecut. £1
lorturilor pline de dăruire ale tualii cinstit! hunedorenl 11 rurgic. O analiză aprofundată din munca de selecţionare, slnt cel care, (n cadrul j ţiunile faţa de beneficiarii in­ meinică organizare a procesu­ ploarea pe care o cunoaşte dez­
oamenilor muncii dîn Judeţ constituie comportarea acelor asupra situaţiei la învăţătură, creştere şl promovare a cadre­ cercului de turism, condus ; terni şi externi. lui productiv, la întărirea dis­ voltarea activităţi! productive
pentru sporirea contribuţiei la cadre de conducere de la l.M. precum şi asupra cunoştinţelor lor am reuşit să formăm în de prof. Dan Pltlu, au clş- î : Acest aspect general este ciplinei, asigurarea unui flux prin crearea noilor copacîtăţî,
tlgat numeroase premii la
înfăptuirea directivelor Con­ Hunedoara, O.C.L. Alimentara, practice dobîndite ne arată că procesul edificării socialismu­ J concursurile judeţene, re- ; întregit de faptul că prînlr-o informaţional operativ care să trebuie urmărite şl acelea ca­
gresului al X-lea ol partidului. de lo unele secţii ale C.S.H., cele mai mori deficienţe slnt lui oameni minunaţi, cadre, ca­ j | publlcane şl Internaţlo- mobilizare energică am rezol­ creeze posibilitatea încadrării re contribuie la obţinerea efi­
Dale.
Depăşirile de 95 milioane lei clubul „Sîderurgistul" care au în ceea ce priveşte ucenicia re ajutate vor rezolva toate ! Slnt douăzeci şl două de j vat fn buna măsura o serie In grafice a întregii noastre cientei economice de ansam­
la producţia globală industria­ terfelit încrederea oamenilor, la locul de muncă. Dîn cauza problemele complexe de vii­ [ cercuri, numeroase Iniţiaţi- i de greutăţi pe care aprovizio­ activitătî. De fapt, Ia recenta blu. pentru întreaga activitate
organizare.
lă, pe ansamblul municipiului au frustrat ,,ca-n codru" avuţia cumularzilor — cadre tehnico- lor. Să lc pregătim multilateral, ve şl o bună desfăşurării j j narea cu materie primă ni Ie-a instruire a cadrelor noastre, desfăşurată la „Vidra". Aceas­
Loc prielnic
creat. De curînd. la sediul fa­
în 8 luni, de peste 160 mi­ obştească. dnglneresti care ţin neapărat să tnţeleagă în fiecare mo­ unei munci educative a- ; bricii s-au deplasat reprezen­ biroul organizaţiei de partid a ta impune din partea colecti­
iractlvc, pe care o aştep-
lioane lei la producţia marfă Tocmai de aceea, adunările să predea numai dnpă-amiaza ment politicul şl economicul, | lâm din tot sufletul acum, î : tanţi o! organelor noastre tu­ transmis sarcinile de plan pe vului de muncă de aici. a co­
vlndută şi Încasată, obţinerea generale şl plenarele da dez­ — la grupul nostru şcolar mul­ să înţeleagă ce Înseamnă a la Început dc drum, dc la i telare pentru stabilirea de co­ ultimul trimestru, fiecărui loc mitetului de direcţie şl orga­
să
cel ce se străduiesc
unor sporuri suplimentare do batere a activităţii polîtlco- te cursuri de zi se transformă cimenta un colectiv. I formeze pasiuni pentru ) j mun acord a unor probleme de muncă. Am luat măsuri nizaţiei de partid, o angrenare
mii sau chiar zeci de mii de ideologice au ţinut să Insiste în cursuri serale, ceea ce nu Acordînd o atentîe oarecum 1 frumos şl util. legate tocmai de îndeplinirea pentru ca toţi maiştrii să ur­ intensă a întregului potenţial,
tone la cocs metalurgic, aglo­ în mod deosebit, In cadrul vine în Intîrapînarea pregătirii aparte educării cadrelor, orga­ tn bune eondîţîuni a sarcini­ mărească strict realizările zil­ corespunzător prevederilor ul­
nice. să anunţe conducerea în­
merat feros, fontă, oţel Martin multitudinii de probleme lega­ temeinice a cadrelor de mun­ nele şf organizaţiile de partid M. CONSTANT1NESCU lor din acest trimeslru .■ supli­ fiată ce apar aspecte care er timului trimestru, o mobiliza­
şl electric, laminate, realiza­ te de transpunerea In viaţa a citori siderurglşti. din municipiul Hunedoara au mentarea planului de export, frina activitatea. Paralel am re activă pentru ca îndepli­
rea sarcinilor la productivita­ programului do educaţie co­ In adunările generale nu se In vedere nu numai cazurile fixarea graficului de livrări si trecut ta o nouă organizare a nind ireproşabil prevederile a-
tea muncii şl ceilalţi Indica­ munistă, asupra poziţiei, pro­ prea critică şefii — reliefa izolate de felul celor arătate, al celui de aprovizionare cu formaţiunilor de lucru, asigu- cestuî an. .Vidra" să acumu­
torii sintetici, vorbesc. Aceste filului şl modulul in care ca­ Florian Belea, muncitor la la­ cî sarcinile pe care le pune materie primă, mobilizarea e­ rînd, In fiecare schimb şi sec­ leze 6ubstan(a tehnico-econo-
succese, aceste eforturi oglin­ drele, de la maistru pînă la minorul de 650 mm. Formele actuala etapă. Hunedoara are î S e a r t i d e o d i h n a forturilor pentru îndeplinirea tor chele, prezenta comunişti­ micâ necesară intrării normale
desc mutaţiile esenţiale care director general, simt răspun­ de birocratism în secţii sînt cadre bune, şi dîn punct de p e n t r u f r u n t a ş i tuturor indicatorilor la nivelul lor care au responsabilitatea în sarcinile cu mult mai mo­
eu avut loc In conştiinţa oa­ derea de conducători politici, destul de amplificate. Consi­ vedere profesional, şl din planificat. să îndrume şi să ajute concret bilizatoare ale anului viitor.
Clubul muncitoresc
din
menilor* munci!, a cadrelor din tehnici sau administrativi. Mai der că selecţionarea, creşterea punct de vedere politic. To­ • Lupenl a organizat sfrnbă- Analiza minuţioasă a posibi­
Hunodoara, In conduita lor, in ales plenarele comitetului mu­ şi promovarea cadrelor trebuie tuşi, în acest domeniu trebuie \ fă, In colaborare cu comi- lităţilor de care dispunem, in­
înţelegerea sensurilor majore nicipal şi comitetului de par­ să fie mai mult în atenlîa or­ acordată o atentîe permanentă : tetut sindicatului .şl condu­ solită de unele măsuri care
cerea administrativă a fa­
ale politicii şl chemărilor par­ tid al CS.H. au abordat pro­ ganelor şi organizaţiilor de fiindcă unele cadre nu parti­ bricii „Vlscoza", o scară deja au şi fost luate, vor per­
tidului de a crea o solidă bo- blema cadrelor în principiu, partid. cipă Ia munca de educaţie pe dc odihnă pentru fruntaşi. mite formarea unei baze si­
zfi materială edificiului socia­ stabilind acţiuni concrele In Mulţi conducători de la ni­ care o consideră că este de : ■ In fata celor evidenţiaţi gure pentru produclia ultimu­
In muntft şl a familiilor
lismului. $1 din aceste mari vederea îmbunătăţirii muncii velul secţiilor şi sectoarelor competenta organelor politice, lor, conducerea unităţii a lui trimeslru şi pentru cea vii­
prezentat aspecte concrele
colectivităţi de muncă, cres­ de partid In acest domeniu Im­ nu participă la adunările gru­ altele trec cu îngăduinţa pe ■ i din activitatea lor, contri­ toare. dinamica creşterii
Privind
cute de partid, mobilizate de portant al construcţiei socia­ pelor sindicale, poale şi dato­ lingă diferite abateri Organe­ buţia pe care şl-mr adus-o producţiei tn legătură stiinsii
către organizaţiile sale, se liste. Din cmintu] luat de rită faptului că nu rezolvă u­ le şî organizaţiile de partid : la realizarea planului. In cu necesilătile de ansamblu VIEŢI!—necesitate stringentă
continuare,
formaţia
dc
detaşează in primele rînduri muncitori sau conducători, de nele probleme ridicate de că­ au datoria să se preocupe cu ■ ; muzică uşoarA şi soliştii ale economiei, rezultă că .V i­
ale societăţii ca spirit de dă­ cei care se ocupă cu formarea tre oamenii muncii şl mu do­ foarte mare stăruinţă de edu­ : au prezentat un program dra1' a asimilat în acest an
ruire, ca profil etico-moral, şi educarea cadrelor, an reieşit resc să se întîlneascâ cu ei in care comunistă a cadrelor — : ; dedicat celor ce au depă- producţia unor sorlimente noi
realizărilor.
şlt ştacheta
mii şi mi! de oameni, de la în evidentă multe neajunsuri aceste condiţii — remarca Mi- de la maistru şî pînă la di­ : Valurile dansului nu tn- de blană, gulere, misade sa.,
cei care compun şi descom­ hal Cervencovici, preşedintele rector. i cheiat scura fruntaşilor din care deţin o pondere de peste pusa in faţa creaţiei
pun vagoanele pe liniile in­ în comportamentul unor cadro comitetului municipal al sin­ Aceasta este o concluzie i ; Lupenl. A fost un plAcul 32 Ia sulă din totalul produ­
prilej de cunoaştere, dc n­
dustriale, de ia oel care dar mal presus de toate fap­ dicatelor Hunedoara. esenţială care s-a desprins din : prnpiere a familiilor saln- selor. Datorită solicitărilor de
întreaga acţiune de dezbatere
prăjesc minereul sau con- tul cB trăsHtura caracteristică Eugen Prlpoană, secretarul n programului de educaţie co­ : riatilor, de destindere. care se bucură aceste produse
Simbâfa aceasta e rtn-
teinerizează materialele pentru a activităţii morii majorităţi a comitetului de partid din co­ munistă în municipiul Hune­ : : du! fruntaşilor de Ia „Pre- pe piaţa externă colccli vntui
de aici Ii revin sarcini deo­
paraţi»- Lupenl. Lor le va
I.C.S.H. şî pînă la Eroi! Mun­ condncătorllor de la toate ni­ merţ, afirma, printre altele, că doara. j 1 fi dedicat tradiţionalul sebite sub aspectul realizării artiştilor plastici
„Bal nl strugurilor".
cii Socialiste Ştefan Trlpşa, velurile este responsabilitatea, !n comerţ slnt o seamă de I. M1RZA integrale — din toate puncte­
In contextul eforturilor de­ Sculptorul Kovâcs Ernesl,
puse de toţi oamenii muncii cu o suită de lucrări în piatră
din judeţ pentru transpunerea şl lemn reprezentlnd portrete
uţine sînt împre­ de ani, cu totul şi cu totul gerele şi trăsnetele pămîn- în viaţă a amplului program si lucrări compoziţionale ca :
tului, l-au captivat, l-au fas­
jurările in care 1 m
iIHisi o îngăduinţă de cei furnal poate capta, din f ntimplare. Era briga­ cinat şi, deşi avusese, îna­ de activilate arioplat de Co­ „Maternitate", „Muzica", ş.a.,
dier pe şantierul naţional al
va aduce în expoziţiile ce vor
Executiv al C.C. al
mitetul
piuă la fascinaţie, a­
inte de a fi brigadier, o me­
tineretului şi nu mai văzu­
tenţia oamenilor. Una din­ se, in viaţa lui, un furnal. serie (mecanic auto), a de­ P.C.R. pe baza propunerilor se­ urma vigoarea şl sensibilitatea
tre aceste împrejurări este Chiar şi aici, la Hunedoara, cis că adevărata lui meserie cretarului general al partidului, care l-au impus In faţa publi­
si
cului devean, croiov-can
tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
trebuie să fie meseria bdr-
il contemplase de
oferită de ochiul selectiv al
departe,
care ştirbesc avuţia obştească cinematografului, atunci cind neindrăznind să se apropie, baţilor pe care i-a cunoscut de puternic avlnt creator, plas­ din alte centre. manifestare
tre ie n i i Cenaclului U A.P. De­
in noaptea aceea.
reţinut de o foarte explica­
reuşita
După
izbucneşte pe ecran erupţia
milioanelor de stele sau bilă sfială faţă de lucrurile A rămas. Sînt douăzeci şi va se înscriu cu rezultate me­ din cadrul Festivalului „Sar-
curgerea impetuoasă a şu­ cave depăşeau puterea lui trei de ani de atunci. Acum, ritorii. Preocuparea lor se mis 71", unde a expus portre­
Partidul şî statul nostru an ţăranilor cooperatori pun la cooperatori. Cooperatoarele voaielor de materie metali­ de înţelegere. Inlr-o noapte omul nostru, captivat pen­ concretizează In lucrări varia­ te extrem de Izbutite ce amin­
manifestat şi manifestă o deo­ inimă Interesele cooperative­ Danclu Ana lui Şofronie sl Eu- că incandescentă. In faţa a- insă, pe cînd întregul dor­ tru totdeauna de meseria te ca modalitate de exprimare tesc undeva de Anghel, sculp­
sebită grijă faţa de valorifi­ lor agricole, 9e preocupă cu firaia Balosin de la C.A P. Rlu luptei cu marile şuvoaie de si tematică care caută să re­ torul Nicolae Adam este pre­
carea cît mai deplină a posi­ răspundere de sporirea sl apă­ de Mori au fost găsite sustră- foc, este maistru principal dea frumuseţea muncii avlnta- ocupat de realizarea unei lu­
bilităţilor şi rezervelor de spo­ rarea prin toate mijloacele a gind importante cantitătl de la furnalele de 1 000 mc şi te a făuritorilor bunurilor ma­ crări monumenale dedicate
rire a producţiei agricole, cle avuţiei obşteşti Acesta este, cartofi din producţia unităţii Erou al Muncii Socialiste, teriale, poezia peisajului hu- Paliei de la Orâştie. Proiectul
prosperitatea unităţilor agrico­ de altfel, şi rodul unei susţi­ respective. Asemănător au pro­ Nicolae Mărculescu. nedorean, sau parfumul flori­ este terminat, urmlnd a fi
le cooperatiste, de îmbunătă­ nute munci politice şî de edu­ cedat cu recolta de cartofi sau L-am întrebat dacă pen­ lor de toamnă. Astfel, picto­
ţirea condiţiilor de viaţă ale caţie desfăşurate de organiza­ porumb şi cooperatori! Nan- tru a fi furnalist e nevoie rul Ion Pârvan, după reuşite­ trecut în material definitiv.
ţărănimii şi ridicarea nivelu- ţiile de partid pentru ridica­ drea Galan şi Cornelia Ciot să ai o vocaţie specială. le lucrări inspirate din trecu­ Pictorul Petru Soclu, bun
■luî de trai al întregului nos­ rea conştiinţei lucrătorilor de din Pui. De asemenea, cazuri Mi-a răspuns — şi prin asta tul de luptă al poporului. în cunoscător şi constant ad­
tru popor. Măsurile luate pen­ pe ogoare, al activităţii depu­ de sustrageri dîn avutul ob­ am înţeles încă o dată unul mirator al miracolului hu-
tru perfecţionarea organizării, se pentru a forma o puternică ştesc s-au mai semnalat la din elementarele adevăruri momentul de fală are In pre­ nedorean, este preocupat în
gătire un portret compoziţio­
conducerii şi planificării agri­ opinie de masă împotriva ori­ C.A.P. Slnpelru, unde coope- ale vieţii noastre — că pen­ continuare de peisajnl monu­
culturii, pentru creşterea co­ căror manifestări de ştirbire a ratoarea Aurica Mihălescu a tru. orice muncă, inclusiv nal al lui Avram Iancu, o lu­ mental al cetăţii de otel cu
interesării materiale a ţărăni­ avuţiei dobîndite prin munca fost surprinsă însuşînda-şi o cestui grandios spectacol, mitor de 180 de tineri se munca de furnalist, este crare pitorească — „Căluşa­ coloşii el de foc şi metal, de
mii, prin aplicarea acordului In comun a cooperatorilor. cantitate de peste 130 kg car­ săli întregi de privitori îşi cufundase într-un somn a- nevoie de o singură şi fun­ rii" — precum şi cîtevn pro­ omul acestor locuri, de spec­
global, nu avut un efect deo­ Există totuşi şi unele cazuri, tofi. ţin respiraţia, fulgerate de dinc după o zi de lucru la damentală vocaţie .* vocaţia iecte pentru lucrări de artă taculoasele transformări pe
sebii de favorabil asupra mo­ ce e drept, puţine la număr, Cazurile amintite sînt în emoţie. Dar incomparabil lopată, a sunat deşteptarea. dragostei de mumă. Mai monumentală destinate unor care socialismul le-a produs In
bilizării la muncă a lucrători­ care dovedesc că unii coope­ cercetare la organele de ur­ mai spectaculoasă este pri­ Un om a intrat, alergînd, în trebuie adăugat aici că, încă clădiri de interes social-cultu- acest oraş. Apropiat lui ca in­
lor de pe ogoare, urmfirindu-se ratori nu înţeleg că numai mărire, cel ce s-au făcut vi­ veliştea descărcării unei şar­ dormitor şi s-a adresat bri­ unul dintre argumentele ca­ riiI. Din acest ansamblu se spiraţie, Io si / Engel elaborea­
legarea cit mai strinsă « retri­ munca cinstită este singurul novaţi de săvîrşlrea pagube­ je de fontă atunci clnd te gadierilor, încă buimăciţi de re l-au reţinut pe Mărcu­ desprinde mozaicul din lo­ ză, în maniera binecunoscu­
lor în dauna avutului obştesc
buţiei de eforturile depuse sî izvor al cîstigulul şl bunăstă­ ormînd să-şl primească pe­ afli la faţa locului, înconju­ somn : lescu la Hunedoara, la fur­ calitatea Dobra, precum şi tă publicului, lucrări ample,
rezultatele obţinute în pro­ rii. Ignorînd prevederile ele­ deapsa pentru faptele comise, rat de giganticele construc­ — Tovarăşi, avem nevoie nale, a fost o frază pe care lucrarea de artă monumen­ adevărate fresce cu o temati­
ducţie. Producţiile superioare mentare din Statutul coopera­ legile noastre neîngădulnd nl* ţii metalice şi cind pe fon­ de 20 de oameni la furnal, a ascultat-o, tot atunci, in tală de la Brod pe ca­
celor realizate In anii prece­ tivei agricole, care arată că mânui să ştirbească averea u* dul sonor al vuietelor su- acum, chiar în această cli­ 1948, intr-a conferinţă. Fra­ re o pregăteşte împreună că In care pulsează viata clo­
denţi Ia grlu şi la colturile o îndatorire fundamentală a nităţilor agricole cooperatiste. flantelor, al marilor pre­ pă. S-a intlmplnt ceva şi e za afirma un adevăr confir­ cu un colectiv din Petroşani. cotitoare a Hunedoarei şi a
Urzii de toamnă oglindesc hăr­ fiecărui cooperator este să Printr-o muncă susţinută des­ siuni, al sutelor de motoare nevoie de dumneavoastră. mat mai tirziu de realităţile Artistul plastic losif Matyas tineretului tn diverse forme
nicia cooperatorilor şî a me­ dezvolte şi să apere prin toate făşurată de conducerile unită­ in mers, al suflului pe ca- Cine se oferă ? dezvoltării noastre economi­ a cărui prezenţă în Deva în­ de manifestare. Pe lingă aces­
canizatorilor, preocuparea lor mijloacele proprietatea ob­ ţilor agricole, de către fiecare re-l produce eliberarea me­ Omul nostru, în care de ce : Hunedoara, siderurgia, tăreşte calitativ acest cenaclu te lucrări, pictorul notează
susţinută pentru a folosi cit ştească, unii cooperatori nu cooperator, este posibil ca a­ talului din creuzet, simţi mult se ducea lupta între industria grea vor deveni se dovedeşte acelaşi slujitor constant şl cu sensibilitate
mai judicios baza tehnlco-ma- numai că nu contribuie îa semenea fapte să fie înlătu­ dogoarea năpraznică a riip- teamă şi curiozitate, a găsit pilon principal in construc­ plin de abnegaţie şl talent a- aspecte ce se vor materiali­
terială existentă. sporirea avuţiei cooperativei, rate cu desăvîrşlre, să se în­ rilor de magmă încinsă, iar atunci cel mai bun pretext ţia socialistă din România. tlt în domeniul picturii cit şi za în lucrări de grafică.
— M-a îneîntat, m-a îm­
Desigur, prin oblînerea unor dar, sub diverse forme, e! pro­ cetăţenească puternic spiritul privirile îţi aleargă înnebu­ pentru a-şi învinge sfiala şi bărbătat, m-a încărcat de al graficii de şevalet. De cu­ Din cele arătate mai sus,
nite in virtejul unor imagini
recolte tot mai mari se cre­ voacă pagube în dauna «verii de gospodărire cu maximă unice. Puţini sînt insă şi oa­ a trecut în rîndul i:olunta- mîndrie gîndul că eu, aici, rînd, a terminat un ciclu de se poate constata o evidentă
ează posibîlilă'i ca veniturile unilâţilor. Deşi In repetate rln- chibzuinţă a avuţiei obşteşti. menii care, privind şi parti- rilor chemaţi să-i ajute pe aş putea deveni, mai mult lucrări „Cîntare omului', gra­ şi sinceră orientare a plasti-
unităţilor agricole şi ale coo­ duri s-o insistat asupra nece­ Aceasta este de altfel o con­ ciptnd la acest spectacol, să Jurnalişti. Clipa aceea i-n decît oriunde în altă parte, fică de şevalet, lucrări cu ca­ cienilor deveni înspre oglin­
peratorilor să sporească per­ sităţii de a veghea cu toată diţie esenţială pentru ca fie­ nu fie mişcaţi de o spaimă hotărît întregul destin. Spec­ folositor în opera economică re va participa Ia bienala de direa realităţilor Judeţului a
manent, producţiile superioa­ răspunderea la păstrarea averii care cooperativă agricolă să tacolul muncii la furnal, grafică ce se organizează în problemelor majore alo oa­
re realizate contribuind, tot­ obşteşti ca şi la propria ave­ prospere, să asigure — pe ba­ firească, aici unde totul vu­ lupta cu uriaşele presiuni, şi socială care abia începea. acest an la Bucureşti. Pe
odată. nemijlocit In dezvolta­ re, ou fost cazuri cînd unii za creşterii permanente a a­ ieşte, trepidează, cind sînt apoi cu năprasnicele şu­ Cu gindul că voi fi, intr-o lingă grafică, binecunoscutul menilor şi muncii lor, un
rea avuţiei obşteşti — izvorul cooperatori au sustras o parte vuţiei obşteşti — ridicarea cuprinşi de flăcări. înconju­ voaie de metal lichid, forţa asemenea măsură, util socie­ volum de lucru sporit caro va
progresului unităţilor şi al bu­ din recolta realizată prin mun­ continuă a bunăstării tuturor raţi de forţe şi temperaturi şi stăpinirea de sine a băr­ tăţii, am depăşit toate peri­ picior al minerilor are în ate­ avea ca urmare lucrări dc ca­
năstării ţărănimii. ca cinstită a altor cooperatori. cooperatorilor. care i-ar putea nimici intr-o baţilor care struneau sau e- oadele şi momentele grele lier lucrări cu temă muncito­ blate Hin punct de vedere
clipă.
care au urmat in evoluţia
Jnlelegînd semnificaţia deo­ Iată cileva exemple care nu Un asemenea om venise liberau marile energii ale mea. I rească şi de curînd a termi­ ploslic.
furnalului, aşa cum Zeus ţi­
sebită a măsurilor luale de fac cinste, ba, dimpotrivă, fap­ ADAM COSTEA aici acum douăzeci şi trei nea intr-o singură mină ful­ MIHAI CARANFIL nat proiectele pentru panoul T1RON BUDIU
decorativ de la Şcoala nr.
1
partid pentru dezvoltarea tele respective sînt dezapro­ consilier juridic !o Uniunto
gr icul turii. marea majoritate a bate de către masa largă de judeţeană a C-A.P. ! din Brad. secretar, cenaclul U.A.P, Deva