Page 5 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 5
MESAJUL
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
preşedintelui Consiliului de Miniştri
ai Republicii Socialiste România,
ION GHEORGHE MAURER, adresat
participanţilor la manifestările consa
crate Semicentenarului Institutului
de speologie „Emil Racoviţă“
Onorat auditoriu. noi descoperiri, este o condi
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C I 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN tare, ţie a progresului ştiinţific al
Stimaţi oaspeţi de peste ho
fiecărei na(iuni şl a dezvoltă
rii civilizaţiei mondiale. Aces
Gu ocazia deschiderii lucră ta este mesajul umanist al şti
rilor Semicentenarului Institu inţei de dezvoltare a legătu
tului de speologie „Emil Raco- rilor ştiinţifice şi culturale,
ANUL XXII. Nr. 5206 DUMINICA 3 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI viţă‘\ Îmi revine plăcuta în mesaj pe care (ara noastră tl
datorire să adresez tuturor oa promovează consecvent.
menilor de stiintă care parti Ştiinţa contemporană este
cipă Ia manifestările legate de caracterizată prin creşterea ro
aniversarea înfiinţării primu lului ei în dezvoltarea socie
tăţii omeneşti, In cunoaşterea
HOTĂRI REA partea guvernului Republicii şi stâpînirea naturii, în orga
lui Institut de speologie din
lume un călduros salut
din
nizarea mai raţională a so
cietăţii omeneşti, o relaţiilor
Socialiste România,
Apreciind însemnătatea a dintre state.
Prin descoperirile obţinute
cestui eveniment de seamă al In ultimele decenii, realizări
vieţii ştiinţifice, reugind per le din domeniul biologiei ocu
Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. sonalităţi de prestigiu din ta pă un ioc important în revo
ră si de peste hotare,
avem
luţia ştiinţifică şi tehnică şi
prilejul unei priviri retrospec
tive asupra activităţii desfăşu deschid orizonturi noi cercetă
rilor multidisciplinare, menite
rate în acest domeniu de ma să contribuie la progresul so
cu privire la organizarea Academiei pentru rele savant Emil Racoviţă. cial şi economic.
Calităţile remarcabile ale re
Aş dori să îmi exprim con
numitului biolog român, gîn- vingerea că dezbaterile prile
direa sa înaintată si-au găsit juite de Semicentenarul In
o strălucită reflectare in fun stitutului de speologie „Emil
învăţămînt social politic şi perfecţionarea damentarea unei discipline Raeovilâ" vor exercita o in
noi — biospeologia.
fluentă nu numai fn sensul
Opera lui Emil Racovită s-a îmbogăţirii domeniului de ca
bucurat de un răsunet bine re vă ocupaţi, dnr şi tn sen
meritat în viata ştiinţifică, fi sul dezvoltării legăturilor în
cadrelor de conducere „Ştefan Gheorghiu“ ind continuată, dezvoltată şi tre oamenii de ştiinţă din di
ferite ţări şi, o dată cu aceas
îmbogăţită cu valenţe noi. în
scrisă în această tradiţie de ta, al promovării celor ma)
gîndire ştiinţifică materialistă, înaintate idei legate de aspi
în {ara noastră s-a cristalizat raţiile popoarelor spre liber
de pe lîngă Comitetul Central o scoală în domeniul speolo tate şi echitate socială, spra
giei.
o viaţă mai bună, spre pace,
Lucrările acestui colocviu, prietenie şi colaborare.
constituind o mărturie convin Vă urez cel mai mare snc-
gătoare în acest sens. vor re ces în activitatea creatoare
al Partidului Comunist Român schimb de idei, opinii şi ex dumneavoastră şi vă eforturile
căreia îi
dedicaţi
prezenta prilejul unui amplu
doresa
con
La buna deservire a secţiei de mase plastice din cadrul Fa perienţe. Extinderea contacte ca această reuniune să plăcut
stituie prilejul unui
lor internaţionale, a schimbu
Comitetul Executiv al C.C. tărăşte ca Întreaga activitate politici a partidului, să contri preş, Radîotelevlzîunc si edi bricii chimice Orăştle contribuie şl muncitorul Grigore Tramtca, lui de experienţă si de pă contact cu realizările din ta
al P.C.R., analizlnd activitatea de pregătire şi perfecţionare buie la dezvoltarea şi Îmbo turi i care dovedeşte conştiinciozitate tn realizarea sarcinilor ce It revin. reri, a circulaţiei de idei, de ra noastră.
pentru formarea cadrelor de a cadrelor de partid, de stat găţirea creatoare a teoTiei şî — pregătirea unor cadre de
conducere de partid, de stat şi din economie să se reali practicii revoluţiei şi construc conducere de înaltă califica
şi din economie, a constatat zeze Intr-un sistem unitar, in ţiei socialiste. re pentru economie şi admi
că in acest domeniu au fost cadrul unei instituţii centra Un obiectiv important al A nistraţia de stat t
obţinute succese importante, le de partid — „Academia cademiei 11 va constitui, de — perfecţionarea pregătirii
ca urmare a măsurilor adop pentru învă|2mfnt social-poll- asemenea, înarmarea cadrelor cadrelor de partid şi ale or
tate in ultimii ani pentru Îm tic şl perfecţionarea cadrelor cu ştiinţa conducerii, cu te ganizaţiilor de masă, a ca
bunătăţirea activităţii Acade de conducere „Şlefan Gheor- meinice cunoştinţe privind pla drelor de conducere din eco
miei „Ştefan Gheorghiu" şi a ghiu" de pe Ungi Comitetul nificarea, organizarea şi con nomie şi administraţia de stal;
creării unui sistem organizat Central al Partidului Comunist ducerea economiei şi a vieţii — perfecţionarea pregătirii
de perfecţionare a cadrelor Român". sociale, 'sistemul informaţional politico-ideologîce a cadrelor
de conducere din economie şi In stabilirea profilului şî economico-social, tehnicile si de predare a ştiinţelor social-
administraţia de stat. Datori sarcinilor Academiei „Ştefan metodele moderne de analiză
tă pregătirii politico-ideologi- Gheorghiu" se porneşte de la si prognoză, de fundamentare politice din invătămîntut de
ce. a înarmării lor cu cunoaş cerinţele sporite pe care dez a deciziilor. stat;
terea temeinică a liniei politi voltarea socială le pune în întreaga activitate a Aca — pregătirea de cadre de
ce a partidului, cu cunoştinţe faţa partidului ca for|ă poli demiei trebuie să se desfă specialitate tn probleme de
din domeniul ştiinţei conduce tică conducătoare a societă şoare în strlnsă legătura cu conducere şi organizare; spri
rii şi organizării, cadrele de ţii, de ta necesitatea creşterii practica, să asigure cunoaşte jinirea actîvjtălii de perfecţio
partid, de stat şi din econo rolului factorului conştient în rea formelor şi metodelor con nare a cadrelor desfăşurate de Ţărani cooperatori la tratament
mie işi Îndeplinesc fn bune dezvoltarea, organizarea şi crete de activitate ate orga ministere şi instituţii centrale, In flecare an, pe baza hotărîrll conducerii partidu
condiţii sarcinile Încredinţate, conducerea vieţii sociale. Pen nelor şi organizaţiilor de par precum şi a Ministerului Invă- lui şi statului, In prima duminică a lunii octombrie,
aduclnd o contribuţie Însem tru realizarea sarcinilor de tid, de masă, de stat şi eco tămîntuluî în introducerea cu în staţiunile balneoclimaterice poporul nostru sărbătoreşte, In semn de cinstire şl
nată Ia Înfăptuirea programu mare răspundere care se ri nomice. să contribuie la ge noştinţelor ştiinţifice în dome preţuire a muncii şi hărniciei lucrătorilor de pe ogoa
lui de dezvoltare economică dică astăzi în domeniul dez neralizarea experienţei înain niul conducerii si organizării Anul acesta, beneficiind de prevederile Hotărîrît rele patriei, „Ziua recoltei". Anul acesta, la Începutul
şi social-culturală a patriei. voltării forţelor de produc tate. să răspundă nevoilor de în învătămîntul de stat ; Comitetului Executiv al C.C. al P.CJL, un număr dc unui nou cincinal, cînd întregul nostru popor munceşte
Cu toate realizările dobîn- ţie, perfecţionării relaţiilor so pregătire a cadrelor pentru — pregătirea do cadre prin 51 de ţărani cooperatori, membri ai cooperativelor a- cu dăruire şi abnegaţie pentru a da viaţă istoricelor
dite, In activitatea de pregă ciale, al conducerii întregii munca organelor de partid şi doctorat In domeniul ştiinţe gricolo de producţie, au fost la tratament tn diferite n holărlrî adoptate de Congresul al X-lea al partidului,
oamenii muncii îşi aduc o contribuţie lot mai Însem
staţiuni balneoclimaterice din tară. Ei au suporta! nu
tire şî perfecţionare a cadre activităţi economico-sociale. al de stat, a unităţilor economi lor social-politice, al condu
lor sc manifestă o serie de formării si dezvoltării conşti ce. cerii şî organizării producţiei mai 30 la sută din costul biletului. Pînă la sfîrşltul a- nată Ia sporirea rodniciei ogoarelor la asigurarea unul
neajunsuri, Îndeosebi In ceea inţei socialiste a oamenilor, Totodată, academia Irebuic si a muncii j cestul an vor mai fi trimişi la Irafament încă 113 belşug de produse ngroalimentare pentru a satisface
ce priveşte asigurarea cunoaş cadrele de partid şi de stnt să-şi sporească rolul in viata — elaborarea de lucrări, ţărani cooperatori. cit mai deplin cerinţele de consum ale populaţiei şi
terii de către toate cadrele a trebuie să posede cunostîntc ideologică a tării, să devină studii şi proiecte privind per Incepind de Ia 1 iulie a.c., peste 100 de ţărani co ale economiei naţionale. Drept mărturie a eforturilor
ştiinţei conducerii vieţii eco aprofundate privind ştiinţa un for puternic de cercetare fecţionarea conducerii politi operatori au beneficiat de întreţinere. îngrijire, medi depuse în scopul înfăptuirii politicii partidului, ca semn
nomice şi sociale, a metodelor conducerii, să-şi însuşească în în domeniul ştiinţelor socia ce şi organizării activităţii e camente şi materiale sanitare gratuite pe timpul cit au de recunoştinţă fală de grija şî preocuparea permanen
moderne de organizare a pro mod temeinic linia politică a lo, de dezbatere creatoare a conomice şi sociale; fost internaţi In spitale. tă a partidului şi statului pentru înzestrarea şl moder
ducţiei şi a muncii în diferi partidului, să lupte neobosit problemelor teoretice ale con — editarea de publicaţii de nizarea agriculturii şl ridicarea nivelului de viaţă al
ţărănimii muncitoare stau recoltele bogate obţinute la
tele domenii de activitate. De pentru traducerea ei tn viată, strucţiei socialiste în Româ profil în vederea promovării majoritatea culturilor agricole, contribuţia tot mal sub
asemenea, se resimt lipsuri In să manifeste în toate împre nia si ale vieţii internaţiona experienţei avansate în dome
pregătirea polilico-ideologică jurările o atitudine avansată, le contemporane. niul muncii de pnrlid, al or stanţială la constituirea fondului centratizat de produ
a unor cadre, o insuficientă revoluţionară, de militanţi co ganizării şi conducerii ştiin se agroalimentare.
La această sărbătoare si lucrătorii ogoarelor jude
legătură a cunoştinţelor teo munişti. Academia i$i va desfăşura ţifice ; ţului nostru se prczîntă cu rezultate care evidenţiază
retice cu sarcinile practice ale I activitatea în următoarele di — îndrumarea metodologică Cu cîntecul liotărirea cooperatorilor 'şi a mecanizatorilor de a va
muncii de partid şi de stat, Obiectivele activităţii Aca recţii principale : şî sprijinirea cu programe,
ale activităţii economice. demiei — pregătirea superioară a material documentar şî lectori lorifica cit mai deplin potenţialul de producţie, de a
obline recolte tot mai mari, pe măsura condiţiilor crea
Stadiul actual de dezvoltare Punînd la baza activităţii activiştilor de parlid pentru a şcolilor inierjudelene de te şi a cerinţelor puse de partid In faţa agriculturii.
a economiei, stilntei şi cultu sale studierea documentelor şi comitetele judeţene, municipa partid. Ia bucuria roadelor Anul acesta numeroase unităţi agricole, printre care
rii, a Întregii vieţi sociale, hotărîrilor Partidului Comu le şi orăşeneşti de partid, pen II amintim cooperativele agricole din Lăpuşnic, Simeria,
problemele tot mai complexe nist Român, a problemelor con tru aparatul Comitetului Cen La Academia pentru în- Toteşti, Deva, Bretea Mureşană şî altele, au Teuşit să (
Geoagiu, Aurel Vlaicu, Pricnz, Rapoltu Mare, Ostrov,
pe care le ridică Jn faţa orga strucţiei socialiste In tnra tral, pentru organizaţiile de vătSmînt socfat-politic şi jx?r- AzJ, din zori şl pfnA-n sea Nu vor lipsi Aid cfntecelo
de promenadă, pe care le vor
nelor de partid şi de stat pro noastră şi a proceselor din masă şi obşteşti (sindicale, fecţionarea codretor de condu ra, bucuria recoltei bogate se oferi fanfarele Clubului mi realizeze producţii mult superioare prevederilor la cul
va împleti cu ctutccul şi Jo
cesul de edificare a societăţii lumea contemporană, o con U.T.C., U.N C.A.F.), pentru in i tiI. Artiştii amatori nu pre nier din Anlnoaaa şl Clu turile de grlu, orz, cartofi sau sfeclă de zahăr, o re-
socialiste multilateral dezvol cepţiei materialist-dialcclice stituţii centrale de partid, de cere „Ştefan Gheorghiu" vor gătit un repertoriu bogat, pe bului sindicatelor din Deva şl collâ bogată estimîndu-se şî Ia porumb. Roadele mun
funcţiona două compartimen
tate Impun Îmbunătăţirea mun despre lume şi viată, Acade stat şi culturale, precum şi a te; unul pentru pregălirea ca m&sura frumuseţii zilei. Nu nici muzica uşoară. Cu ce a cii oamenilor de pe ogoore, din care o parte sînt eta
nume ctntece ne vor delecta,
mai la Deva, pe Dealul Pa
cii de formare a cadrelor de mia „Ştefan Gheorghiu" tre cadrelor de predare a ştiinţe lului, se vor Intllni, Intr-un la Deva, artiştii Amatori 7 Ell- late în expoziţiile cu vînzare organizate cu prilejul
conducere, creşterea nivelului buie să asigure cursanţilor un lor social-politice în învătâ- drelor de partid şi ale orga spectacol care va inccpc dc sa beta şi Sabin MoLse, Ştefan „Zilei recoltei'*, sînt oferite consumatorilor cu îndrep
lor de pregătire corespunzător înalt nivel de pregătire poli- mîntul superior; nizaţiilor obşteşti si altul pen- dimineaţa şl se vn prelungi Constantin, Rodi ca Pondlclil. tăţită mîndrîe si satisfacţie, cu sentimentul datoriei îm
Aurel Vlaicu şl ceilalţi aollşll
pînâ-it amurg, artişti amatori
sarcinilor sporite ce ie revin tico-îdeologică, marxist-leninîs- — perfecţionarea pregătirii din cămine culturale, cluburi de muzică populară şi uşoară plinite. contribuind la îmbunătăţirea permanentă a a-
tă, înfăptuirea obiectivului său politice, ideologice şi profesio şi din şcoli. Vor aduce cîn şl-au rezervat surpriza pentru
în toate domeniile de activi provizionărji populaţiei, la ridicarea nivelului de trai
central — formarea de cadre tecul moţesc, soUştii căminelor astăzi.
tate, In acest sebp, Comitetul de conducere capabile să apli nale a redactorilor din presa (Continuare in peg. o 2*a| culturale din Bala de Criş şi Cîntecul şl Jocul ne vor o- al poporului.
Executiv al C.C. al P.C.R. ho ce cu fermitate in viată linia centrală şi locală, de la Ager- Bălţa, se vor Întrece in jocul fcrl surprize plăcute şl la Sub imboldul puternic al măsurilor luate de condu
şl melosul popular artişti n-
matorl de Ia căminele cultu Hunedoara. Orăştle, Haţeg, cerea partidului şi statului pentru creşterea nivelului
rale din Cri s tur şl Şoimuş. Brad, Petroşani, tn numeroase de viată al ţărănimii, al chemării şi sarcinilor reieşite
de la Clubul sindicalelor din din scrisoarea adresată de secretarul general al par
Deva, Regionala de căi ferate centre de comună, pentru că tidului oamenilor muncii din agricultură, azi pe ogoa
întregul potenţial tehnic şi uman, toată fnteligenţa şi Deva. formaţii ale sindicatului bucuria recoltei bogate se cere rele judeţului se va lucra din plin la strinsul recoltei
împletită cu voia bună.
constructorilor, precum şl ale
grupului şcolar şl Liceului nr. şi Ia semănat, iar după-amîazâ, In tovărăşia cînteculuî,
Jocului şi veseliei, lucrătorii ogoarelor vor sărbători
2 din Deva. LUCIA UCIU ziua închinată muncii şi hărniciei lor.
capacitatea colectivelor de muncă din întreprinderi să
fie subordonate imperativului major al acestei perioade
In Editura Timpul în luna octombrie
REALIZAREA INTEGRALA A SARCINILOR politică a apărui : tului Meteorologic, vremea ma Jumătate a lunii. în in
Potrivit prognozei Institu
va evolua aproape normal tervalul de la 11—18 octom
brie,
cînd vor cădea ploi
N IC O LAE în luna octombrie. O răcire slabe în toate zonele, în
mai accentuată se va produ
DE PLAN Şl ANGAJAMENTELOR ce în jurul datei de 20, după lapoviţă şi ninsoare, precum
formă de
munţi câpâtfnd
CEAUŞESCU care va creşte frecvenţa bru şi în ultimele 5 zile ale lu
melor.
In comparaţie cu
nii. Din însumarea precipi
Majoritatea colectivelor de proape 2 000 tone cocs şl miniere din Valea Jiului tru redresarea situaţiei. A luna precedentă, octombrie taţiilor pe întreaga lună nu
muncă din întreprinderile alte produse siderurgice. s-au semnalat vizibile defi ceeaşi remarcă este valabilă nu va fi o lună ploioasă. vor rezulta cantităţi mai
Judeţului nostru desfăşoară, Alături de succesele side- cienţe fn organizarea produc şi pentru conducerea între Cuvlntare la Temperatura medie va osci mari de 40—45 litri pe mp.
sub îndrumarea organizaţiilor rurgişfilor. In Judeţ s-au ţiei şl a muncii, care au re prinderii miniere Hunedoara, la între 11 şi 14 grade, în Deşi temperatura aerului sc
de partid, o activitate susţi Înregistra! şi alte realizări dus toarte mult producţia de Întreprinderii pentru valori mitingul consacrat zonele de şes din sudul şi va menţine în general la
nută pentru folosirea raţio care merită să fie amintite. cărbune dată pesfe plan fn ficarea legumelor şi fructe estul tării, şi 7—10 grade în valori ridicate, în sol ea va
nală a potenţialului mate In cele 9 luni s-au depăşit perioada precedentă. Condu lor Deva şi întreprinderii de celelalte zone agricole. Maxi fi mai scăzută, datorită rezer
rial şl uman de care dis sarcinile stabilite cu 7 970 cerile exploatărilor miniere şi colectare şi industrializare a deschiderii anului mele vor atinge, la începu velor mari de apă acumulate
pun, pentru îndeplinirea sar mc prefabricate din beton, consiliul de administraţie al laptelui Simeria, unităţi la tul primei decade, valori cu în perioada precedentă. Ca
cinilor de plan şi a angaja 5 120 mp placaj din marmură. centralei trebuie să acţio care. de asemenea, sini sem iiHi'iiieja, c».»- de învăţămînt prinse între 12 şi 22 grade, urmare, perioada optimă de
mentelor din anul acesta. Bilanţul succeselor înregis neze cu toată liotărirea pen nalate importante rămfneri ruirca tn muncA sint doar cî- iar minimele se vor menţine însâmînţare a culturilor de
tinerei
teva din atributele
Oţelarli din Hunedoara au trate de industria judeţului tru ca în acest ultim trimes în urmă faţă de sarcinile muncitoare Marla Nlstor «le în generat pozitive, cu ex toamnă are tn acest nn o
depăşit angajamentul anual nosfru în primele trei pătra tru să se recupereze restan planificate. ia F. F. A. „VIscoza" Lupent. universitar cepţia unor suprafeţe restrîn- durată mai scurtă, fapt care
cu 2 493 tone metal şl au re ale anului eslc Insă di ţele şl să se realizeze anga Este de datoria organiza Ea Işl depăşeşte lunar sarci se din estul Transilvaniei şi impune urgentarea lucrări
al zonelor submontane, unde
toate şansele să încheie pri minuat de restanţele înregis jamentele luate In întrecere. ţiilor de partid, a conduceri nile de producjle In medie cu 1 octombrie 1971 apar condiţii pentru căderea lor de arături şi însâmîn-
mul an al noului cincinal cu trate de către unele Între De asemenea, deşi nu au lor unităţilor economice din B-6 la sutA. ţări. Culturile însămînţate
un record în ceea ce priveş prinderi. Centrala cărbunelui Intraf In sezonul friguros, judeţ ca fn acest ultim tri brumei şi îngheţuri- în tim pînă la 10 octombrie vor be
pul nopţii. In celelalte două
te volumul producţiei de Petroşani a Intrat tn ultimul cînd în mod firesc există a mestru al anului să acţione neficia de condiţii deosebit
oţel Demne de relevat sint trimestru al anului cu o a numite greutăţi, unităţile fo ze cu toată competenţa pen decade, temperaturile In a de favorabile pentru germi
şl alte succese la care şl-au preciabilă restantă la cărbu restiere din judeţ sînt tn tru îndeplinirea exemplară a miază vor oscila în general nare, răsărire şi înfrăţire.
adus contribuţia sideritrgiş- ne brut. daforilă faptului că restanţă cu 8 500 mc de buş sarcinilor de plan şi a anga între li> şi 19 grade în sud Condiţiile agrornctcorologiee
tiî din Hunedoara şl Călan. o parle dintre exploatările teni, cu peste 6 000 mc lemn jamentelor luate in întrece Astăzi, in j'uru! orei 9,30, posturile noastre de ra şi 8—16 grade în restul ţării. din luna octombrie impun/
In primele trei trimestre s-au miniere subordonate nu şt-au de mină şl alte produse. A re. Primul an al noului cin dio şi televiziune vor transmite în direct, de la halele Noaptea oferă condiţii pen dc asemenea. organizarea
ceastă situaţie trebuie să dea
realizat peste plan 16 300 to realizat planul de producţie serios de gîndit conducerii cinal trebuie încheiat fără centrale Obor din Capitala, mitingul ce va avea loc tru brumă şi îngheţuri în bună şi a celorlalte lucrări
majoritatea zonelor. Instabi
ne fontă, 9 253 tone la integral. Mai .ales in luna C.E.I.L. Deva, care are dato nici o restan|ă. Şi există po lităţi mai frecvente ale vre agricole de toamnă, pentru
minate finite pline, a- septembrie, la exploatările ria să ia toate măsurile pen sibilităţi pentru acest lucru. cu prilejul sărbătoriri? „Zilei recoltei - 1971*. desfăşurarea lor tn condiţii
mii se vor produce în pri optime.