Page 50 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 50
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 217 • SIMBATA 16 OCTOMBRIE 1971
Plenara lărgită a Consiliului
Central al U.G.S.R. COMUNICAT Luptele din Cambodgia
PNOM PENH 15 (Agerpres).
cu privire Sa cea de-a 55-a — Potrivit agenţiei de presă nl a scos din luptă peste 8 000
militar) inamici, adică 20 de
brica de confecţii şl tricotaje cialiste a maselor, îndeplinirea AKI. forţele de rezistenţă şi batalioane ale trupelor saigo- ATLAS
(Urmare din pog. 1) Bucureşti, Cornel Sandu — sarcinilor de producţie şl a an şedinţă a Comitetului Executiv populaţia cambodgiană au lan neze şl ale regimului de la
membru al biroului executiv gajamentelor asumate, înfăp Pnom Penh. De asemenea; ele
al Consiliului judeţean al sin tuirea neabătută a politicii In sat în sezonul ploios (15 funie
dicatelor Braşov, Alexandru terne şi externe a partidului al ConsiliuBui de Ajutor şi 30 septembrie) numeroase aa distrus aproape 300 de
dicalelor, bibliotecari si alţi Crecu — preşedintele Comite şi stalului nostru. atacuri împotriva trupelor sai- vehicule militare, an incendiat
activist! din instituţiile cul tului Uniunii sindicatelor din Plenara lărgită a Consiliu goneze dislocate In Getnbod- depozite conţlnînd circa 10 Compoziţia aero*
tural-educative ale sindicate transporturi şi telecomunicaţii, lui Central al Uniunii Genera Economic Reciproc gia şi armatei regimului de milioane litri combustibil şi lui — acum 30 000
lor, jeprezentanli ai presei. Bitay Pavel — membru In bi Io Pnom Penh, obţinînd vic 100 de tone de muniţii şl au
Tovarăşul Virgil Trolin. roul executiv al Consiliului le a Sindicatelor din România Intre 12-14 octombrie, a a minării raportul-ui s-a acordat torii importante. In această capturat mari cantităţi de ani
membru al Comitetului Exe judeţean al sindicatelor Co- a aprobat un amplu program vut loc la Moscova cea de-a o deosebită atenţie acţiunilor perioadă rezistenţa cambodgia- arme.
cutiv, al Prezidiului Perma vasna, Ştefan Olteanu. vice de măsuri pentru îmbunătăţi 55-a şedinţă a Comitetului E viitoare privind dezvoltarea Din 'Antarctica la len in
nent al C.C. al P.C.R., preşe preşedinte al Comitetului U rea activităţii politico-ideolo- xecutiv al Consiliului de Aju colaborării ţărilor in produc grad au fost trimise recent
dintele Consiliului Central ai niunii sindicatelor din comerţ gice şi cultural-educative des tor Economic Reciproc. La şe ţia de energie electrică, inclu nişte eşantioane de gheaţă,
Uniunii Generale a Sindicate şi cooperaţie. Constantin Năs- făşurate de sindicate. dinţă au participai : Ţ. Ţolov, siv în centralele atomo-elec- care conţin bule de aer •de
lor din România, a prezentat lase — preşedintele Comitetu Intr-o atmosferă de puter prim-vicepreşedinte al Consi trice, în producţia utilajelor e* Succese ale patrioţilor acum 25 000—30 000 ani.
raportul cu privire la activita lui sindicatului de la Exploa nic entuziasm, participanţii la liului de Miniştri al Republi Jectroenergetice, precum şi îm Bulele de aer au fost con
tea politico-ideologică desfăşu tarea minieră Lupeni, Salzber- plenara lărgită a Consiliului cii Populare Bulgaria, F. Ha- bunătăţirea in continuare a servate în straturile de
rată de sindicate şi sarcinile ger Bella — directorul Clubu Central al U.G.S.R. au adop mouz, vicepreşedinte al gu funcţionării în paralel o sis din Guineea Bissau gheaţă din Antarctica de la
ce revin, In lumina Programu lui „Constructorul’ din Ora tat textul unei scrisori adresa- vernului Republicii Socialiste temelor energetice ale ţârilor. începuturile formării sale.
lui de măsuri adoptat de Co dea, Vaslle Popa — directo le Comitetului Central al Par Cehoslovace, G. Weiss, vice Comitelui Executiv a apro în lupta de eliberare Scopul trimiterii lor la L e
mitetul Executiv al C. C. al rul Casei de cultură a sindica tidului Comunist Român, per preşedinte al Consiliului de bat activitatea desfăşurată de ningrad este studierea ae
P.C.R., pentru formarea şi dez telor din Galaţi, Virgil Almă- sonal tovarăşului Nicolae Miniştri al Republicii Demo Comisia permanentă C.A.E.R. rului din bule, pentru a se
voltarea conştiinţei socialiste şan — vicepreşedinte al Uniu Ceauşestu. crate Germane, D. Gombojav, pentru energie electrică, sub răspunde la întrebarea da
a oamenilor muncii. nii Artiştilor Plastici, Natalia Textul scrisorii a fost pri liniind importanţa deosebită a CONAKRY 15 (Agerpres). — ne şi trei elicoptere. Au mai că compoziţia lui s-a schim
In lumina exigentelor cerute mit cu vii şi Îndelungi aplau vicepreşedinte al Consiliului Intr-un raport al secretarului fost distruse nunJeroase can bat sau nu in toţi aceşti
de vastul program de educa Popa — vicepreşedinte al Con ze. de Miniştri al Republicii Popu lucrărilor organizate de Comi general al Partidului African tonamente ale trupelor inami ani.
ţie marxist-leninistă, revoluţio siliului Judeţean al sindicate ★ lare Mongole, Gheorghe Rădu- sie In legătură cu probleme al Independenţei din Guineea- ce şi au fost capturate impor
le adincirii şi pcrlccţionării în
nară şi patriotică a oameni lor Cluj, Pavel Ştefan, secre Plenara Consiliului Central lescu, vicepreşedinte al Con Bissau şi Insulele Capului Ver tante cantităţi de arme şi mu Pilulă contra
lor muncii, a întregului po tar al Consiliului Central al al U.G.S.R, a eliberat pe to siliului de Miniştri al Repu continuare a colaborării şi de, Amilcar Cabrai, se arată că niţii.
por — iniţial de partid — a U.G.S.R., Wisserner Matei — blicii Socialiste România, P. dezvoltării integrării economi în primele opt luni ale aces Raportul menţionează că, si somnului
fost făcută o amplă şi apro director adjunct la întreprin varăşul Nicolae Gavrilescu din Valyi, vicepreşedinte al Gu ce socialiste în domeniul elec- tui an, unităţile forţelor pa multan cu victoriile de pe
fundată analiză a modului In derea de industrie locală funcţia de membru al Comite vernului Revoluţionar Munci- Iroenergeticii ţărilor membre triotice de eliberare din Gui- Profesorul mexican, AI-
care sindicatele au desfăşu A.M.E.T. Sibiu, Elena Isac — tului Executiv şi din funcţii toresc-Ţârânesc Ungar, M. Le- ale C.A.E R., prevăzute în Pro neea-Bissau au întreprins 508 fronturile de luptă, In zonel9 berto Kellcr Torres, a a
rat activitatea politico-ideolo- preşedinta Comitetului sindi de vicepreşedinte al Consiliu seciko, vicepreşedinte al Con gramul complex, a recomandat atacuri asupra oraşelor Bis eliberate au fost obţinute suc nunţat că a descoperit o
gică şi cultural-educativă pen calului de la întreprinderea lui Central al U.G.S.R., deoa siliului de Miniştri al Uniunii ţărilor şi a trasat sarcină Co sau, Bafata şl altor localităţi, cese în creşterea producţiei, pilulă care reduce necesi
tru formarea şi dezvoltarea „Ţesătura" laşi, Ion Jinga — rece urmează să primească al Republicilor Sovietice Socia misiei să elaboreze măsuri în aflate sub controlul trupelor prevenirea bolilor şi ameliora tatea dc somn a omului.
conştiinţei socialiste a oame vicepreşedinte al Consiliului te însărcinări. Plenara a apre liste. dreptate spre satisfacerea mai colonialiste portugheze, cit rea condiţiilor de viaţă ale Savantul precizează că nu
nilor muncii, subliniindu-se Culturii şi Educaţiei Socialiste, ciat pozitiv activitatea pe ca In conformitate cu Conven deplină a necesarului ţărilor şi de-a lungul şoselelor şi populaţiei. In încheiere, rapor este vorba dc un drog şi că
sarcinile de mare răspundere Constantin Dinculcscu — pre re a desfăşurat-o In condu ţia dintre C.A.E.R. şi guvernul membre ale C.A.E.R. în ener cursurilor de apă, scoţînd din tul adresează un apel către produsul experimentat de
ce revin sindicatelor pentru şedintele Consiliului National cerea sindicatelor. Republicii Socialiste Federati gie electrică. forţele armate de eliberare şi el nu provoacă nici obiş
înfăptuirea obiectivelor stabi al Inginerilor şi Tehnicienilor, Plenara a cooptat în Consi ve Iugoslavia, la şedinţa Co Comitetul Executiv al Con luptă peste 700 de militari ina populaţia regiunilor eliberate nuinţă şi nici efecte secun
lite de Congresul al X-lea el Lidla Orădean, preşedinta Co liul Central al U.G.S.R. pe to mitetului Executiv a partici siliului a examinat măsurile mici. Pierderile materiale ale în vederea intensificării luptei dare. Intrucit somnul are
trupelor colonialiste. în aceas
P.C.R., pentru edificarea so mitetului Uniunii sindicatelor varăşul Constantin MIndreanu pat, la examinarea unor pro cu privire ia pregătirea pen împotriva colonialiştilor portu drept funcţiune eliminarea
cietăţii socialiste multilateral din unităţile sanitare, Nicolae şi l-a ales In funcţia de mem bleme, M. Orlandicî, membru tru trecerea la cupla automată tă perioadă se ridică la 90 ghezi şl a mercenarilor lor. toxinelor din organism,
dezvoltate in patria noastră. Gavrilescu, vicepreşedinte al bru al Comitetului Executiv al al Consiliului Executiv Fede a materialului rulant al căilor vehicule militare, 28 ambar profesorul mexican a a
In cadrul plenarei au luat Consiliului Central al U.G.S.R. Consiliului Central al U.G.S.R. ral al R.S F.I. ferate cu ecartament de 1 435 caţiuni de luptă, două avioa plnă la victoria definitivă. nunţat că medicamentul
cuvlntul tovarăşii Vaslle Ca Participanţii la dezbateri au si de preşedinte al Consiliu In centrul atenţiei şedinţei mm din ţările membre ale său precipită acest feno
zan — preşedintele Consiliu exprimat totala adeziune a oa lui pentru problemele de edu Comitetului Execuliv s-a aflat C.A.E.R. şi a adoptat reco men, rcducind astfel dura
lui judeţean a) sindicatelor menilor muncii organizaţi în caţie şi cultură a) Consiliului examinarea problemelor în mandări corespunzătoare. ta necesară pentru somn.
Gorj ? Constantin Buzatu — sindicate, fată de Programul Central al U.G.S.R. De ase dreptate spre realizarea unei Comitetul Executiv al G.A.E.K.
preşedintele Comitetului sin elaborai de conducerea parti menea. plenara a cooptat în serii de acţiuni din Progra 0 declaraţie a Ministerului de Externe Colorarea
dicatului de la Uzinele de uli- dului tn vederea formării şi Consiliul Central al U.G.S.R. mul complex al adînciril şi a adoptat, de asemenea, pro artificială a diaman
laj chimic „Grivita Roşie" dezvoltării conştiinţei socialis pe tovarăşul Laurenţiu Drago- perfecţionării, în continuare, a punerile privind dezvoltarea
Bucureşti, Alexandru Crlşan — te a tuturor oamenilor munci), mîrescu. preşedintele Comite colaborării şi dezvoltării inte colaborării dintre ţările inte al Republicii Chile telor
preşedintele Consiliului Jude a Întregului popor şl ou lăcut tului Uniunii Sindicatelor din resate în ce priveşte proble
ţean al sindicatelor Maramu Poligrafie, Presă, Radiodifuziu grării economice socialiste a mele gospodăririi apelor din Oamenii de ştiinţă sovie
reş, Petru Frone — preşedin o analiză profundă, intr-un pu ne şi Edituri şi a scos din rln- ţărilor membre ale C.A.E.R. bazinul Tisei, îndeosebi în pro tici au reuşit să obţină dia
tele Comitetului sindicatului ternic spirit critic şl autocri durile membrilor supleanţi a! Preşedintele Comisiei per blemele protecţiei împotriva SANTIAGO DE CHILE 15. ţiază „neiecunoaşlerea dreptu mante colorate artificial.
de la Grupul industrial petro tic constructiv a activităţii Consiliului Central al U.G.S.R. manente G.A.E.R, pentru ener inundaţiilor şi a viiturilor, ale — Corespondentul Agerpres, lui suveran al statului chilian Culoarea joacă, de altfel,
chimic Ploieşti, loan Tâtaru — desfăşurate de organele şi or gie electrică, P. Neporojnii, a protecţiei apei împotriva po Eugen Pop, transmite : Minis de a adopta hotărîri în con un rol important in eva
preşedintele Consiliului jude- ganizaţiile sindicale, rle insti pe tovarăşul Dumitru Mazîlu, prezentat Comitetului Executiv luării şi folosirii complexe a terul de Externe al Republicii formitate cu constilulia şi le luarea diamantului. De se
lean al sindicalelor Vrancea, tuţiile cultural-educative ale care a dat dovadă de Indisci raportul cu privire Ia activita resurselor de apă. Chile a dat publicităţii o de gile sale". Totodată, in decla cole, bijutierii au încercat
Elena Nae — preşedinta Comi sindicalelor pentru formarea plină şi lipsă de vigilenţa. tea depusă şi activitatea vii La şedinţa Comitetului Exe claraţie In care exprimă po raţie este exprimată „preocu să găsească un procedeu de
tetului sindicatului de la Fa şi dezvoltarea conştiinţei so (Agerpres) toare a Comisiei. La examina cutiv au fost examinate şi a ziţia guvernului de la Santia parea guvernului chilian fală t a schimba culoarea natu
rea acestei probleme, au par doptate modalitatea şi terme go faţă de cererea formulată de referinţele Departamentu v rală a pietrelor. Se cunoş
ticipat, de asemenea, preşedin nele concrete de elaborare a de Departamentul de Stat al lui de Stat la posibile conse tea un tratament termic,
Comitetului Central al Partidului Comunist tele Comisiei permanente măsurilor privind dezvoltarea S.U.A. ca „autorităţile chiliene cinţe financiare negative pen care colora in auriu dia
să-şi reconsidere hotărîrea dc
mantele, dar efectul nu era
pentru folosirea e
G.A.E.R.
tru Chile şi la alte efecte si
în continuare a colaborării In
scopuri
nergiei atomice în
\
Institutului dc chimie din
paşnice, A. Petrosîanţ, preşe domeniul transportului prin a nu indemnîza societăţile milare tn materie de asistenţă ( durabil. Recent, specialiştii
externă", menlionînd că aces
nord-americane Kennecott
şi
de
conducte pentru livrarea
Yakuţia au reuşit să colo
dintele Comisiei
permanente
Român, tovarăşului NICOLAE CEAUSESCU, C.A.E.R. pentru construcţii de ţiţei şi gaze între ţările mem Anaconda", naţionalizate în tea reprezintă „o presiune voa reze diamantele in argintiu,
lată asupra statului, care nu t
bre ale C.A.E.R.
verde şi galben.
luna iulie a,c. Declaraţia rele
maşini, K. Polacek, directorul
Comitetul Executiv a exa
3 f t 1 Direcţiei Centrale de Dispece minat, de asemenea, proble vă că poziţia S.U.A. eviden poate fi decît respinsă".
rat a sistemelor energetice in mele dezvoltării, în continua V Noutăţi despre
secretar general al Partidului Comunist Român terconectate „Pacea41, Z. Ose- re, a legăturilor directe dintre t sănătatea faraonilor
nlskî.
organele de stat şi organizaţi
Comitetul Executiv a rele ile economice corespunzătoare Faraonii egipteni au su
vat că, în perioada preceden din ţările interesate membre X * ferit de artrite, poliomieli
plenara lărgită a Consiliului şl Internaţionalismului prole tă, colaborarea ţărilor mem ale C.A.E.R,, în conformitate Criza monetară interoccidentală te şi alte boli, caracteristi
Central al U.G.S.R. a adoptat tar şl afirmarea lor şl mal de bre ale G.A.E.R. în domeniul cu sarcinile care decurg din ce omului modern, au de
un amplu plan de măsuri me plină ca proprietari al mij electroenergeticii a contribuit Programul complex. clarat la Boston ciţiva ra
nit să îmbunătăţească activi loacelor de producţie şl prin la creşterea producţiei de e Directorul Institutului inter TOKIO 15 (Agerpres). — înregistrat declt un spor mo diologi americani care au
tatea politico-ideologică şi cul- cipali producători al bunurilor nergie electrică, la sporirea naţional pentru probleme eco Cursul dolarului a înregistrat dest în ultimele luni. efectuat cercetări in acest
prezentată la Consfătuirea de tural-educallvă desfăşurată de materiale şi spirituale ale so puterii unitare a agregatelor nomice ale sistemului mondi sens asupra mumiilor a 29
lucru a activului de partid din sindicate, să-i asigure un bo- cietăţii noastre socialiste. sl centralelor electrice, la al socialist, M. Senin, a pre joi la bursa de devize din To Comisia indică drept prin- J faraoni.
domeniu) ideologiei şi al acti qat conţinut de idei şl com Conştienţi de marile răspun îmbunătăţirea indicatorilor teh- zentat Comitetului Execuliv o kio nivelul cel mai scăzut de cipalele probleme cu care es- i
vităţii cultural-educative, con- bativitate revoluţionară, pen deri ce revin sindicatelor In nfco-economici ai producţiei şi la instituirea, la 28 august, a te confruntă Piaţa comună, i Folosind echipamente
siderînd că acest valoros do tru participarea şl mal largă actuala efapă de dezvoltare a la transmiterea energiei elec informare cu privire la înce cursului flotant al monedei nesiguranţa monetară. înceţi- i moderne de raze X, echipa
cument de partid are o ex a maselor de oameni ai mun României pe drumul socialis trice, la dezvoltarea liniilor perea activităţii Institutului. japoneze: 329,80 ieni pentru nirea ritmului de creştere e- * de radiologi americani a
cepţională însemnătate pentru cii la înfăptuirea politicii in mului şi comunismului, ne an In cursul şedinţei Comitetu un dolar. Acest raport repre eonomîcă şi presiunea constan- \ descoperit că faraonul Sif-
întreaga viată spirituală a po terne şl externe a partidului şl interstatale pentru transportul lui Executiv, au fost exami zintă o reevaluare, practic, de tă a majorării preţurilor. Po- 1 pah avea o diformitate la
porului nostru, pentru făuri stalului nostru, realizarea e gajăm in faţa partidului, a energiei electrice şi Ia creşte nate şi alte probleme ale cola 9,15 la sută a monedei nipone, trivit cifrelor citate, costul ' piciorul sting şi că un pi
rea şi dezvoltarea conştiinţei xemplară a sarcinilor de pro clasei muncitoare şl a între rea livrărilor reciproce de e borării economice şi tehnico- faţă de cursul existent înain vieţii era mai ridicat în iulie 1 cior era mai scurt decit
socialiste a omului nou — ducţie şl a angajamentelor a- gului popor, în faţa Comlletu- nergie electrică. ştiinţifice a ţărilor membre ale tea instituirii cursului flotant. a c. faţă de aceeaşi lună a a- ţ celălalt, ceea ce indică
constructor al societăţii socia sumale, dezvoltarea unei ati Iiii Central al Partidului Co Pornindu-se de la nevoile C.A.E.R. ★ nulul trecut cu 7,6 la sută în i faptul că el a suferit in
copilărie de poliomielită. O
liste Şl comuniste. tudini Înaintate faţă de mun munist Român. în frunte mereu crescînde ale ţărilor Comitetul Execuliv a pre Olanda, cu 5,6 Ia sută în Fran- ' altă mumie a unei regine
BRUXELLES 15
(Agerpres).
Clasa muncitoare, toţi oa că, grija plină de răspundere cu dumneavoastră tovarăşe membre ale C.A.E.R. In ener văzut ca, la următoarele sale — Intr-un stadiu asupra situa ţa, cu 5,4 la sută in R F.G., \ egiptene a demonstrat că
menii muncii au desiăşnrat o pentru buna gospodărire, dez Nicolae Ceauşescu. să îmbună gie electrică, în cadrul exa- şedinţe, să examineze proble ţiei economice din ţările Pie cu 4,9 (a sută în Italia şî cu \ ca avea un ochi artificial.
eroică şi rodnică activitate — voltare şl apărarea cu intran tăţim permanent munca polifî- me legale de realizarea unor In sfirşit, cercetările au
sub conducerea Partidului Co sigenţă a bunurilor materiale, co-ideologică şt cultural-edu- acţiuni concrete din Progra ţei comune, Comisia executi 4,2 la sulă în Belgia şi Lu- \ dus la concluzia că regina
munist Român — obţlnînd re ale proprietăţii socialiste, în tallvă desfăşurată de sindica 0 N.U. Lucrările mul complex al' adincirii şî vă a CEE relevă că măsurile xemburg. Şomajul — arată Co- 4 Makare a murit imediat
zultate remarcabile în dezvol tărirea ordinii şl disciplinei, la te. pentru sădirea in conştiin perfecţionării, în continuare, a protecţionisle adoptate de misia executiva — este In \ după naştere.
tarea economiei, ştiinţei şl cul fiecare loc de muncă, forma ţa şi comportamentul tiecărut colaborării şi dezvoltării inte S.U.A. au agravat considerabil
turii, In întreaga operă de rea şl dezvoltarea opiniei de membru de sindicat a trăsătu comitetului nr. 1 grării economice socialiste a criza sistemului monetar inter- creştere.
construire a societăţii socia masă muncitoreşti, revoluţio rilor caracteristice omului nou, NEW YORK 15. — Cores ţărilor membre ale C.A.E.R. occidental. Relaţiile monetare
liste, de ridicare a nivelului nare împotriva atitudinilor îna înaintat al societăţii noasfre. pondentul Agerpres, Constan Şedinţa Comitetului Execu dintre statele occidentale „au
de trai material şl spiritual al poiate. străine moralei noas pe deplin devotat partidului, tiv s-a desfăşurat înlr-o at fosl zguduite din temelii", ara
întregului nostru popor. Re tre socialiste. patriei, cu o înaltă (inută mo tin Alexandroaie, transmite : mosferă de prietenie şi înţe tă studiul. Exporturile „celor
zultatele strălucite oblinute de Sindicatele se vor preocupa rală. demnă de prestigiul no Principalul Comitet al Adună legere reciprocă. şase" spre restul lumii nu au
poporul nostru in făurirea şl ca instituţiile culturale •— clu bilelor tradiţii revoluţionare şl rii Generale a O.N.U., comi
consolidarea societăţii noi, so burile. casele de cultură, bi spirituale ale comuniştilor, ale telui nr. 1, căruia îi revin în
cialiste demonstrează înalta bliotecile. formaţiile culturat- dasei noastre muncitoare sarcină problemele politice şi
conştiinţă socialistă a clasei artistice de amatori — să de Participanţii la plenara lăr de securitale, şi-a început joi
noastre muncitoare, devota vină adevărate tribune de pro gită a Consiliului Central al dezbaterile cu primul punct al
mentul său nemărginit faţă de pagare a politicii marxist-loni- U.G.S.R. exprimind voinţa tu agendei : „Aplicarea declara Demonsfrafii siudenfeşti
politica Partidului Comunist niste creatoare a partidului turor oamenilor muncii, a or ţiei asupra întăririi securităţii
Român. nostru, de promovare consec ganelor şl a organizaţiilor sin internaţionale".
ventă a concepţiei revoluţio Coreea de sud
Analizind cu responsabilita nare despre muncă şl socie dicale. se nnqajcază să mun Intre temele aflate pe ordi
te partinică, cu iui dezvoltat tate a clasei muncitoare, pen cească cu neţărmurit devota nea de zi a comitetului se a
spirit critic şi autocritic acti tru popularizarea celor mai ment pentru înfăptuirea politi flă, de asemenea, dezarmarea SEUL 15 (Agerpres). — în o serie -de demonstraţii în
vitatea politico-ideologică şi noi cuceriri ale ştiinţei, teh cii interne şi externe a portl- generală şi totală, necesita centrele universitare din Co semn de protest inipolriva co
cultural-educativă desfăşurată nicii. artei şi culturii. diilui şi statului nostru, să-şi tea urgentă a suspendării ex reea de sud continuă să creas rupţiei cercurilor guverna
pină în prezent de sindicale, Dînd glas sentimentelor ce consacre întreaga capacitate perienţelor cu armele nuclea tă în imensitate valul de de mentale. Poliţia a intervenit,
participanţii la plenara lărgită lor peste cinci milioane de oa şî putere de muncă pentru a re, declararea Oceanului In monstraţii studenţeşti îndrep fâclnd uz de gaze lacrimoge
a Consiliului Central al meni ai muncii organizaţi in transpune in viaţă sarcinile dian zonă a păcii, folosirea în tate împotriva politicii anti ne. Totodată, vehicule blinda
U.G.S.R. au relevat că. deşi sindicate — români, maghiari, ce revin sindicatelor, pentru scopuri exclusiv paşnice a te populare a guvernului Pale Ci- te ale armatei şi importante
s-au obţinut unele rezultate germani şl de alte naţionali înfăptuirea cu succes a hotă- ritoriilor submarine, coopera jan Hi. Peste 7 000 de slu- efective ale poliţiei au pătruns , 11 * CEHOSLOVACA. — La Uzinele V. r. Lcnln din PIzcm
bune. activitatea in acest do tăţi — uniţi în ţeluri şi aspi riri'or celui de-al X-lea Con rea internaţională pentru fo denti din principalele institu în clădirile universităţilor de * ronslrim un nou tip dc locomotlvA HccuicA dc manevre
meniu nu s-a ridicat la nive raţii comune, participanţii la gres al P C R., pentru ridica losirea spaţiului cosmic in te şi universităţi din Seul şi la Seul si Yonse, arestînd cl- dcvuu.u *cim ii•• | i dn i taje. Noua locomolivA , -o 2 . un
tor dc 9(0 kWli cu o vliezA dc lucru dc J0 plnA tn 80 km/li.
lul cerinţelor şl exigenţelor plenara lărgită a Consiliului rea poporului român pe cul scopuri paşnice. din provincie au luat parte ia teva sute de studenţi.
aciuatei etape de dezvoltare Central al U.G.S.R. şl-au ma mile progresului, prosperităţii
a construcţiei societăţii socia nifestat unanim hotărîrea ca şi civilizaţiei socialiste, pentru
liste dîn patria noastră. Parti sindicatele — sub conducerea edificarea societăţii socialiste
cipanţii la plenară şi-au ma partidului — să muncească cu multilateral dezvoltate în NEW YORK. — In de pe ţărmul de nord al pro tre Mîchael Kohl, secretar
nifestat hotărîrea de a munci perseverenţă revoluţionară, cu scumpa noastră patrie — Re Consiliul de Securitale vinciei Orlenle. Două per de stat Ia Consiliul de Mi reprezentanţi aî adunărilor
neprecupeţit, cu entuziasm şi publica Socialislă România. al O.N.U, continuă dez soane au fost ucise, iar alte niştri al R.D. Germane, şi regionale. Nu s-a aflat încă
spirit revoluţionar pentru înlă pasiune şi entuziasm pentru baterile în legătură cu palru rănile grav. dacă actualul preşedinte al
turarea grabnică a neajunsuri înfăptuirea luminosului pro PLENARA CONSILIULUI situaţia din Namibia. Guvernul cubanez a acuzat Egon Bahr. secretar de stat republicii. Giuscppe Saragat,
lor existente, pentru perfec gram de educare marxisl-leni- CENTRAI AL Reprezentanţii statelor Statele Unite de a purta res la Cancelaria federală a R.F. îşi va depune candidatura
ţionarea întregii activităţi po- nlstă a oamenilor muncii, Liberia. Burundi, Soma ponsabilitatea organizării a- a Germaniei. In conformita pentru un nou mandat de
tltico-educatlve a sindicalelor. pentru îorniarea şi dezvoltarea UNIUNII GENERAI E A lia şi Siria au condam ceslui atac. te cu înţelegerea dintre cele Şapte ani.
SINDICATELOR DIN
In lnmlna programului adop conştiinţei socialiste. pentru nat politica rasistă a re două părţi convorbirile ur
tat de Comitetul Executiv al educarea celor ce muncesc în REPUBLICA SOCIALISTA mează să fie reluate In zile ADDIS ABEBA. — Cele 27
Partidului Comunist Român. spiritul patriotismului socialist ROMÂNIA gimului de la Pretoria şi BELGRAD. — Preşedintele le de 21 şl 22 octombrie, U de ţări prezente la Conferin
ocuparea ilegală a teri R S.P. Iugoslavia, loslp Broz Bonn.
toriului Namibiei de că Tito. a accepta! Invitaţia gu ţa ministerială africană în
tre Republica Sud-Afrî- cerii cu 20 la sută a ajutoru vernului britanic de a efec ROMA. — La Roma s-a a trunită la Addis Abeba au a
doptat un program dc acţi
cană. lui militar american pentru tua o vizită tn Marea Bri nunţat că preşedinţii celor une ce va îi prezentat celei
străinătate. In cazul în care tanic, după călătoriile ce le de-a Ireia sesiuni UNCTAD.
va fi aprobaiă de cele două va întreprinde In S.U.A. şi două camere ale Parlamen Programul acordă un loc
WASHINGTON. — Casa camere ale Congresului, a Canada, informează agenţia tului italian au convenit să important rolului pe care
Albă a anunţat că Hcnry ceastă măsură nu va afecta Taniug. stabilească dafa alegerilor trebuie să-l joace ţările în
Kissinger. consilierul special lotuşi fondurile ajutorului prezidenţiale la 9 decembrie
al preşedintelui S.U.A pen militar acordat Vietnamului LIMA. t- Preşedintele Ar curs de dezvollare în luarea
tru problemele securităţii de sud, Laosului şi Tailandeî, gentinei. Afejandro Lanusse. 1971. Anul acesla la alegeri unor holărîri referitoare la
naţionale, va pleca la Pekin, care sînt linantnte dînlr-un aflat într-o vizită oficială în participă pentru prima dată. sistemul monetar internaţio
la 16 octombrie, pentru o fond special pentru ducerea Peru, a avuf cu preşedintele pe lingă membrii Camerei nal şi revendica dreptul le
discuta cu ofir-ialilăţi ale războiului din fnclnchina. peruan, Joan Velasco Alva- Deputaţilor şi al Senatului, gitim de a participa la ton
R.P. Chineze diverse aspecte ic reformele acestui sislem.
alo viitoarei vizite a pre HAVANA. — După cum rado. o serie de convorbiri
şedintelui Nixon in această anunţă agenţia Prensa La in probleme ale relaţiilor bi
ţară. tina. intr-o notă oficială a laterale. La întîlnîrile celor MOSCOVA. — Alexei Kosîghin, preşedintele Consiliului
guvernului revoluţionar at doi şefi de stat au fost pre de Miniştri al U.R.S.S., a primit, vineri, la Kremlin, delegaţia
WASHINGTON. — Comi Cubei sc face cunoscut că un zenţi miniştrii de externe de guvernatori al statelor dîn S.U.A.. in frunte cu Warren
sia pentru probleme externe grup de mercenari aliaţi la Hearnes, preşedintele Conferinţei naţionale a guvernatorilor,
bordul unei nave rapide, ca din (ăiile respective. guvernatorul statului Missourl. După cum precizează agenţia
a Senatului american s-a pro
ro venea dinspre nord. a ata TASS, au fost abordate probleme privind dezvoltarea internă
nunţai (cu 7 vofuri pcnlru. cat cu arme grele şl mijlocii BERLIN. — Joi au continu şi politica externă a Uniunii Sovietice, precum şî aspecte ale
CHINA. — In fotografic: Fabrica de utilaj minier Loyang produce mari cantităţi dc cclii contra 6) în favoarea redu o mică aşezare pescărească at la Berlin convorbirile din relaţiilor sovieto-amerîcane.
pament minier.
Redacţia şl administraţia ?■ irului-. va, str. Dr. P. Croia ar. 35. Telefoane nr. 123 17 şl 1 15 88. Tiparul: întreprinderea poligralică Deva.