Page 51 - Drumul_socialismului_1971_10
P. 51
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
Strungarul comunist Ioan Stanciu, de la Atelierele centrale
jelor, este unul dintre muncitorii fruntaşi In asimilarea şl fabri
ANUL XXIII. Nr. 5218 DUMINICA 17 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI ca unor noi tipuri de piese dc schimb ©1 utilaje miniere.
Foto: V. ONOtU
CU PLANUL PE IO LUNI întoarcerea în Capitală
a preşedintelui Consiliului
I N D E P U N I T
de Stat al României,
nute stnt concludente. De la începutul lunii acesteia, el an
U. V. CĂLAN depăşit prevederile zilnice de plan cu peste 6 Ia sută.
Ca urmare a succeselor remarcabile obţinute In tot NICOLAE CEAUŞESCU,
cursul anului. întreprinderea minieră Barza este printre pri
Continulnd şirul prestigioaselor realizări, colectivul Uzi mele unităţi industriale din judeţul nostru care a anunţa!
nei .Victoria" din Călan raportează îndeplinirea cu 15 zile Îndeplinirea şi depăşirea de pe acum a planului de produc
mai devreme a planului primelor 10 luni la indicatorii: pro ţie pe 10 luni. Merită subliniat faptul că in primele trei tri care a participat
ducţia globală, producţia mariă, producţia mariă vlndută şl mestre colectivul întreprinderii amintite a realizat o produc
Încasată. ţie globală suplimentară 1n valoare de peste 14,7 milioane
Pină In data de 16 octombrie, volumul depăşirilor de lei. Sporul de producţie s-a obţinut in cea mai mare parte
plan se ridică la 31 milioane lei la producţia globală şt pro pe seama creşterii productivităţii muncii, Indicator la care
ducţia marfă şi la 24 milioane lei la producţia marfă vln s-a înregistrat o depăşire a prevederilor de peste 15 la la festivităţile consacrate
dută şi încasată. sulă. S-au obţinut rezultate bune şl pe linia reducerii chel
Colectivul uzinei a produs plnă la această oră peste tuielilor de producţie, economisindu-se de la Începutul anu Muncitoarea Paulina TâtnA-
sarcina planificată 6 400 tone fontă cenuşie, 900 tone maşini, lui mai mult de 3 milioane lei. taţ, de la F.C. OrAştic, este
fruntaşi tn producţie. Apor
utilaje şi piese de schimb pentru industria metalurgică, pe tul ce tl aduce tn cadrul sec aniversării statului iranian
ste 35 tone de cilindri de laminor şl 30 tone plinii şi nia- ţiei de mase plastice a fAcut
ca In acest an sA fie decla
selote, Îmbunătăţind substanţial indicatorul productivităţii E. M. CERTEJ rată cviden(iatA pe secţie.
muncii, preenm şl indicatorii de eficienţă. Este semnificativ Preşedintele Consiliului de neasa, erau prezenţi tovarăşii Erau de faţă Sadegh Sadri-
faptul că numai pe primele 9 luni economiile la cocsul de Stat al Republicii Socialiste Ion Gheorghe Maurer şi so ch, ambasadorul Iranului la
aprovizionare se ridică la peste 1,5 milioane lei. Colectivul de mineri de La Exploatarea minieră Certej. România, Nicolae Ceauşescu, ţia sa, Elena Maurer, Emil Bucureşti, membri ai ambasa
care 1n curînd va sărbători 225 de ani de existenţă neîntre împreună cu tovarăşa Elena Bodnaraş, Manea Mănescu, dei, şefi ai misiunilor diplo
matice acreditaţi în ţara noas
I. M. BARZA ruptă a mineritului pe aceste meleaguri, raportează îndepli Ceauşescu, care, la invitaţia Paul Niculescu-Mizil, Gheor tră.
ghe Pană, Gheorghe Rădules-
Şahînşahuluî Iranului, Moham-
nirea sarcinilor de plan şl a angajamentelor asumate In în
trecerea pe primele 10 luni ale anului. Pagina mad Reza Pahlavi Aryamehr, cu, V irgil Trofin, Iiie Verdeţ, Numeroşi cetăţeni ai Capita
au
aeroport
venit Ia
La întreprinderea minieră Barza, ultimul trimestru din După cum ne informează ing. Paul Popescu, directorul a participat la festivităţile Florian Dănălache, Janos Fa- lei intlmpinarea preşedintelui
Sn
exploatării, plnă Ia silrşitul acestei luni va li realizată pe prilejuite de cea de-a 2 500-a zekas, Petre Lupu, Dumitru
acest prim an al actualului cincinal a început cu un dema Popa, Dumitru Popescu, Leon- Consiliului de Stat, salutln-
ste prevederi o producţie globală în valoare de 2 milioane aniversare a creării statului
raj bun. Muncitorii, tehnicienii şl inginerii din cadrul aces lei. Iar productivitatea muncti valorice va spori cu 2 0 Ia sufă. a ll-a iranian, s-a înapoiat sîmbălă te Răutu, Ştefan Voitec, losîf du-1 cu multă căldură. Prin a
tei unităţi continuă cu elan sporii, cu hărnicia şl pasiunea Succese de seamă au fost obţinute Şi pe linia reducerii 'la amiază în Capitală. Banc, Petre Blajovici, Miron plauze şi ovaţii ei şi-au ex
care-! caracterizează activitatea pentru îndeplinirea şl de cheltuielilor materiale de producţie, de Ia Începutul anului In vizita în Iran. preşedin Constantinescu. Ion Ioniţă, Va- primat şi cu acest prilej sen
timentele de stimă şl respect
cum însoţit de George Macoves- soţiile, membri ai Consiliului Ceauşescu. Un grup de pio
sile Patilineţ,
Ion Stănescu,
păşirea ritmică a sarcinilor de producţie. Rezultatele obţi- acestea fiind diminuate cu 10 la sută. tele Consiliului de Stat a fost Mihai Marinescu, împreună cu faţă , de tovarăşul Nicolae
cu, prim-adjunct al ministru
nieri a oferit flori. -
de Stat, miniştri, conducători
realizări an
Aceste
S arcinile care revin ate obţinute în primul rînd dato pe osii. O caracteristică esen reducerea timpului de imobi lui afacerilor externe. de instituţii centrale şi orga (Agerpres]
fost
La sosire, pe aeroportul Bâ-
nizaţii obşteşti.
lierului nostru sint mul
lizare a vagoanelor fn repa
ţială a acestei inovaţii precum
tiple, dar obiectivul rită organizării minuţioase a şi a celorlalte procedee noi raţii, am acordat atenţie şi ce
principal al muncii întregului procesului tehnologic. Astfel de muncă pe care le folosim lor care determină creşterea
colectiv este legat de execu am amenajat o linie specială esle că resorturile lor nu con eficienţei activităţii noas Consfătuire de
tarea unor reparaţii de bun3 unde introducem vagoanele stau în investiţii de amploare tre, Reducînd preţul de PE PROBLEME-CADRUI
calitate şi intr-un timp cît cost cu 15 la sută, prin
mai scurt Ia Întreg materialul folosirea raţională a ma lucru cu locţiitorii
rulant care ne este încredin terialului lemnos şl recondl'
ţat. - ţionarea diferitelor piese pen UNEI ACTIVITATI PERMANENTE DE CĂTRE secretarilor
Pentru realizarea acestui o- imobilizam tru vagoane, am realizat pînă
biecliv, sub îndrumarea comi In prezent economii care de comitetelor
tetului de partid, colectivul păşesc 187 000 lei.
noslru şi-a organizai minuţios Desigur, toate acesle reali
munca, a întării disciplina în vagoanelor de recepţie— zări nu le-am fi putut obţine MEMBRII ORGANELOR DE PARTID comunale de partid
procesul de producţie, a folo fără ajutorul preţios al celor
sit judicios fondul de limp, a mai buni muncitori şi maiştri La sediul Comitetului jude
supus activitatea productivă u din atelier. Menţionez In In contextul perfecţionării me la rezolvarea cu succes a Comisia pentru propagandă, ţean de partid a avut loc ieri
stau
care
nei continue perfecţionări, Re suportul eficienţei mod deosebit formaţiuni stilului şi metodelor de mun multiplelor sarcini învăţâmint, ştiinţă şi cultură o consfătuire de lucru cu
zultatele sin! semnificative In le noastre de lăcătuşi con că ale organelor de partid, al în faţa organelor şi organiza- are, ca probleme majore pe locţiitorii comitetelor comuna
Co-
biroul
agenda sa de lucru, printre al
ţiilor de parlid,
acest sens. In primele 9 luni duse de Ioan Godeanu şi afirmării practice a principiu miletului judeţean de par- tele, sprijinirea organelor si le de partid care îndeplinesc
a
ale anului am depăşit planul Ioan Straja, partidele de tîm- lui muncii colective — princi tid a acordat şi acordă organizaţiilor de partid Sn şi funcţia de directori ai că
piul suprem al conducerii de
de producţie cu 8,7 la sută, întregii activităţi plarî, forjori, sudori, tinichigii partid — comisiile pe proble toată atenţia instruirii temei deschiderea şi desfăşurarea minelor culturale. Au parti
asîgurînd un spor ol producti şi turnători, conduse de Ioan me, constituite potrivit hotărî- nice a acestora şi antrenării în bune eondiţiuni a Snvăţă- cipat. de asemenea, activişti
vităţii muncii cu 16 la sută. Benchea, Avram Hoca, Petru rîi plenarei C.G. al P.C.R. din lor efective în activitatea de mîntului de partid şi ideolo ai Consiliului judeţean pen
Acordînd o atenţie deosebi Mocanu, Toan Lâzărescu, Aurel decembrie 19G9, au un rol deo studiu, control şî îndrumare. gic al cadrelor didactice, în tru cultură şi educaţie socia
tă reducerii timpului de imo defecte care necesită ridica d In ingeniozitatea şl pasiu Popescu şi alţii. sebit. Ele reprezintă cadrul La şedinţele de lucru ale co selecţionarea, instruirea şi re listă.
bilizare a vagoanelor in re rea lor de pe roţi. De aseme nea colectivului. De fapt, pa In rlndul colectivului atelie organizatoric care dă posibili misiilor Comitetului judeţean partizarea agitatorilor şi orga In cadrul consfătuirii au fost
paraţii am scos la iveală in- nea, un colectiv de muncitori siunea şi conştiinciozitatea In rului nu şi-a făcut Ioc auto- tatea, în permanenţă, zi de zi, de partid pentru definitivarea nizarea unor schimburi de ex abordate probleme legate de
semnale rezerve care au de a definitivat o inovaţie carp muncă au dus şl la întărirea mulţumirea. Dorim să urcăm la membrilor organelor de partid programelor de lucru pe tri perienţă între aceştia ; in îm organizarea învăţămtntului de
terminat o substanţială scurta pe lingă faptul că va duce lo exigenţei în faza recepţiei a valenţe şi mai înalte activita să participe efectiv la activi mestrul IV s-au prelucrat noi bunătăţirea predării ştiinţelor partid la sate, precum şi ale
re a ciclului de reparaţii. Ast o substanţială reducere a supra lucrărilor. Am obţinut tea noastră, pentru ca finele tatea de conducere colectivă, le hotărîri apărute, ale condu sociale în şcoli şi a orelor de muncii politice şi cultural-e-
fel, imobilizarea vagoanelor Sn timpului de reparaţie a va paşi importanţi pe linia îmbu anului să fie întîmpinat cu precum şi altor comunişti de cerii partidului şi legi ale sta dirigenţie, precum şi efectua ducatîve de masă pentru pe
reparaţii a tost redusă cu 16 goanelor va crea premisa u nătăţirii calităjii reparaţiilor îndeplinirea înainte de termen a aduce contribuţia lor origi tului, precum şi măsurile sta rea unui studiu asupra cauze rioada lunilor de iarnă, in
la sută, fap! care a permis de nor importante economii. Este executate astfel că în acest a tuturor indicatorilor ce nală, de experienţă şi inteli bilite de comitelui şi biroul lor navetismului şi a insta vederea traducerii tn viată a
peri
bilităţii cadrelor in mediul ru
judeţean
ultima
în
la începutul anului şi pînă In vorba de un dispozitiv pentru an unitatea noastră nu a sem oglindesc activitatea noastră gentă. pentru ca fiecare hot3- oadă, Cu acest prilej, unii ral şi alte probleme. amplului program de educaţie
prezent repararea suplimentară nalat vagoane căzute în ter productivă. rîre şi măsură adoptată de or membri ei comisiilor au infor In atenţia comisiei economi socialistă elaborat de secre
a unui număr de 180 de va acţionarea simultană a două men de garanţie. HIE ARDELEANU gan să constituie rezultatul mat despre activitatea lor, me ce va sta efectuarea unei a tarul general al partidu
goane pe care le-am predat vinciurî pneumatice pentru Paralel cu urmărirea strictă şelul Atelierului C.F.R. gîndiriî colective. todele folosite şî au venit cu nalize aprofundate In unităţile lui t nostru, tovarăşul Nicolae
Preocupat de creşterea con
beneficiarilor noşlri. ridicarea vagoanelor grele de a factorilor care concură la Petroşani tribuţiei comisiilor pe proble- propuneri de completări la a industriale şi de construcţii Ceauşescu, a sarcinilor reieşi
genda de lucru a comisiilor. din judeţ asupra posibilităţilor te din hotărîrea plenarei Co
Astfel, aceste şedinţe au avrit de reducere a consumurilor mitetului judeţean de partid.
un pronunţa! caracter de specifice şi a stocurilor supra-
La lucrările consfătuirii au
schimb de experienţă, au dat normative, sprijinirea colecti participat tovarăşii Lazăr
posibilitate unui rodnic flux
velor de muncă In realizarea
ACŢIUNI INTENSE PENTRU SUCCESUL DEPLIN de idei şi propuneri. exemplară a sarcinilor de plan David, secretar al Comitetului
judeţean de partid, Ioan SIrbu,
şi a angajamentelor pe acest
Sfera de activitate pe acest
trimestru a comisiilor pe pro prim an al cincinalului (cu şeful secţiei propagandă a Co
mitetului judeţean de partid
bleme ale Comitetului jude deosebire la exporti, par şî Marîa Creţu, vicepreşedintă
ticiparea la elaborarea prog
ţean de partid este complexă:
AL LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ efectuarea de studii, sprijini nozei pînă în anul 2 000 In a Consiliului judeţean pentru
profil teritorial.
cultură şi educaţie socialistă.
rea organelor şi organizaţiilor
Prioritare, în programul de
de partid, de masă şi obşteşti
în desfăşurarea unor acţiuni activităţi pe trimestru IV al
şî in munca de zi cu zi, par comisiei pentru probleme de
ticiparea la activităţi politico* agricultură şî silvicultură sint: Universitate
Onorarea exemplară a obligaţiilor ideologico-educatîve, Ia pregă sprijinirea unităţilor agricole
tirea de materiale pentru ple»
Alte unităţi au terminat nara comitetului şi şedinţele rea în funcţiune a obiectivelor la Braşov
şi silvice în realizarea si da
de birou etc. de investiţii pe 1971 şî pregă
Comisia pentru probleme tirea documentaţiilor pentru
însâmînţările şi recoltatul organizatorice, ale activităţii cele care se vor executa anul de Congresul al X-Iea al Par
Pe baza sarcinilor stabilite
contractuale-îdta îndatorire patriotică şi vieţii interne de partid va C.A.P. care sint mai slab dez tidului Comunist Român, pri
ajutor
viitor, acordarea de
efectua, de exemplu, o analiză
C.A.P. Turdaş asupra stilului şi metodelor voltate în vederea îmbunătăţi vind Invăţămîntul superior şi
rii activităţii lor economico-
economică şi culturală a ora
comunale de partid
privind
Executarea la timp şl In condiţii ireproşabile a lucră de muncă ale unor comitete financiare, urmărirea îndepli ţinind seama de dezvoltarea
rilor agricole de sezon a constituit preocuparea dc căpete întărirea rîndurilor partidului, nirii planului de plantări dc şului Braşov şi a zone! încon
nie a cooperatorilor din Turdaş şl a mecanizatorilor care Intre acţiunile de pe a obligaţiilor contractuale este perativelor din Haţeg, Buituri,
deservesc această cooperativă agricolă. Hărnicia şl price genda lucrătorilor ogoarelor, o îndatorire de mare răspun Peştişu Mare, Zdrapţi, Ţebea, va sprijini organele şi orga toamnă in Iegumicultură, po jurătoare, de vechile tradiţii
perea cu care s-a lucrat pc ogoare nu a Intirzlat 9&-şi arate nizaţiile de partid in pregăti micultură şi silvicultură, folo culturale şi tehnice ale loca
roadele. Ia loc de frunte se află grija dere patriotică şi cetăţeneas Bîrcca Mică, Strei-S3cel şi alte rea şi desfăşurarea adunărilor sirea raţională a resurselor de lităţii, cît şi de necesitatea
lori, tovarăşul Constantin Florescu, secretarul Comite pentru onorarea exemplară a că, un act de echitate, cinste le, care au transportat la bazele anuale pentru dări de seamă, furaje în sectorul creşterii ani
tului de partid şl primarul comunei Turdaş, ne-a informat obligaţiilor contractuale. Esle şi mlndrie, conducerile a nu de recepţie cantităţi apreciabi unei repartizări teritoriale ra
telefonic că Ia cooperativa agricolă din localitate s-a ter şi firesc să fie aşa dacă avem meroase cooperative agricole instruirea anuală a aparatului malelor şi alte obiective. ţionale a instituţiilor de Sn-
minat atU semănatul cerealelor păloasc de toamnă, cit şi le din produsul respectiv, ma şi organelor de partid, iar îm Comisiile pe probleme au, văţâmînt superior, prîntr-un
recoltarea porumbului, C.A.P. Turdaş fiind prima unitate în vedere c3 an ele an stalul s-au preocupat şi se preocupă joritatea dintre acestea înde- preună cu comisia economică deci, un cuprinzător program
din comună care a încheiat lucrările agricole de sezon. noslru acordă un substanţial ca, paralel cu slrîngerea re plinindu-şi integral obligaţiile decret al Consiliului de Stat,
La lnsămin(area celor 140 hectare — reprezcntlnd în va efectua un studiu referitor de lucru, In cadrul căruia or s-a înfiinţai, începtnd cu anul
treaga suprafaţă planificată — cu griu, orz şl culturi pen- sprijin — malerial, financiar coltei şi însăminţările, să fie ce le-au revenit.- Menţiuni a la posibilităţile de folosire mai ganele şi organizaţiile de par
,ru masă verde, Inginerul şef al cooperativei Ioan Igua, re şi tehnic — cooperativelor a predate la bazele de recepţie parte merită cooperativele a eficientă a personalului tehni- tid vor primi un sprijin mul universitar 1971-1972, Univer
marca contrlbujia meritorie adusă de tractoriştii Constantin gricole pentru a obţine pro sau la C.L.F.. In contul obliga gricole din Haţeg, Buituri, sitatea din Braşov. Noua uni
Mlhăllă, Grigore Negriei, Remus Nistor, Nicolae Nasta şi co-admînistrativ şi auxiliar. tilateral. versitate a luat fiinţă prin
Nleolac Toldea, din secţia de mecanizare, condusă dc Ilic ducţii cît mai mari la unitatea ţiilor contractuale, toate can Peştişu Mare şi Teliuc care,
Roşu. Mecanizatorii au lucrat Intens, din zori şi pină In de suprafaţă. Totodată, parti tităţile de produse planifica pe lingă cantităţile de porumb fuzionarea Institutului politeh
noapte. In schimburi prelungite, la executarea arăturilor şi dul a luat o serie de măsuri te. Totodată, din surplusul de nic dîn Braşov şi a Inslilu-
la pregătirea terenului, reuşind astfel să asigure front de datorate la fondul de stat, au tuhii pedagogic din aceeaşi lo
lucru pentru maşinile de semănat şi să încheie InsAminţA- privind îmbunătăţirea condiţi producţie, o serie de coope predat la fondul constituit U
rlle In limitele epocii optime ilor de viaţă ale lârănimii şi rative agricole au valorificat fabrica de nutreţuri combina calitate.
Demn dc evidenţiat este faptul că, paralel cu recolta
tul, cooperatorii au acordat o deosebită atcn(ie onorării cointeresarea materială a coo in condiţii avantajoase însem te sau la fondul de întrajuto Printr-o hotărire a Consiliu
obligaţiilor contractuale. Lr> cartofi s-a predai o Însemnată peratorilor, care au drept scop nate cantităţi de cartofi, legu rare a cooperativelor agricole lui de M iniştri au fost în
cantitate peste prevederi, iar ta porumb, pini ieri, s-au ridicarea bunăstării oamenilor me sau porumb. Din multitu o canlitate apreciabilă de po fiinţate următoarele facultăţi
transportat la ba/.a de recepţie 40 dr tone. Succesul dobin-
dil de cooperatorii din Turdaş In actuala campanie — din muncii de la sale. O expre dinea exemplelor demne de rumb. in cadrul Universităţii din
rlndul cărora s-au cviden(iat Acs Ida, Stela Lupşor, losif sie concretă a recunoştinţei evidenţiat, respectiv a unităţi Braşov: Facultatea de meca
Junic, Petru Stan. Marin Cu: că, Gheorghe Adam, Marîa lor care şî-au onorat integral Exisfă însă posibilităţi ca. nică, Facultatea de tehnologia
Carasca, Ulîsabcta Cri^an, Emilia Vlad şl alţii — este re ţăranilor cooperatori de grija prin intensificarea ritmului la
zultatul nemijlocit al răspunderii şi Interesului cu care co pe care le-o poartă partidul, şi au suplimentat prevederile recoltări şl folosirea la în construcţiilor de maşini, Fa
operatorii şi mecanizatorii au ac(ionat pentru transpunerea o dovadă faptică a susţinerii contractuale la predarea pro cultatea de silvicultură şi
In viafă a sarciniloi reieşite din scrisoarea adresată de to ducţiei de cartofi, amintim coo treaga capacitate a mijloace
varăşul Nicolae Leanşcscu tuturor oamenilor muncii dc pc politicii înţelepte a partidului lor de transport, să fie urgen exploatarea pădurilor, Faculta
ogoare. Si statului nostru o constituie perativele agricole din Ostrov, tată acţiunea de onorare a tea de industria lemnului —
modul cum fiecare cooperati Toteşti, Hărău, Turdaş. Veţel, cu durata studiilor de cinci
C.A.P. Costau a terminat însăminţarite vă agricolă se achită de obli Leşnic, Sînpetru şi altele. Fie obligaţiilor contractuale, ca a n i; Facultatea de matemati
în cel mai scurt timp să
se
gaţiile eonlracluale asumate, care din unităţile amintite a lichideze toate restanţele la că şi informatică — cu dura
De asemenea, inginerul şef al cooperativei agricole din de livrarea la fondul centrali predai suplimentar la C.L.F. ta studiilor de patru anî; Fa
Căstău. Ion Iurian, ne-a informat că la această unitate s-a zat de produse agricole a în cile 5-100 tone cartofi. In livrarea produselor agricole la cultatea de fizică-ehimie, Fa
terminat Insfiminţorca cerealelor păioasc dc toamnă, iar tregii cantităţi de cartofi, po ceea ce priveşte producţia de cultatea de ştiinţe naturale şî
porumbul s-a recoltat de pe mai mult dc 75 la sută din rumb, legume şi fructe sta porumb, cultură la care recol agricole şi Facultatea de mu
suprafaţa existentă. (Continuare pag o 3-o)
bilite. tatul se află In curs de des zică — cu durata studiilor de
Inţeleglnd că îndeplinirea făşurare, se remarcă grija coo trei ani.