Page 54 - Drumul_socialismului_1971_10

4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5218 • DUMINICA 17 OCTOMBRIE 1971

0. N. U. PRAGA Program dedicat

aniversării Zilei Forţelor ATLAS
„întărirea securităţii internaţio­

Armate ale R.S. România
nale", pe agenda Comitetului PRAGA 16. — Coresponden­ strînsă prietenie între cele „Saliut*1 şî-a incefof
tul Agerpres, Constantin Pri- două armate şl ţări Poporul
săcaru, transmite: Postul de cehoslovac va păstra veşnic activitatea
pentru problemele politice televiziune din Praga a trans­ memoria celor 6 6 00 0 de ostasi
mis, sîmbătă, un program de­ români care, în lupta cu duş­ Agenda TASS anunţă în­
dicat apropiatei aniversări a manul comun, au căzut jertfă cheierea zborului staţiei
şi de securitate Zilei Forlelor Armate ale Re­ pentru eliberarea Cehoslova­ orbitale sovietice „Saliut",
ciei,
publicii Socialiste România.
de experienţe
Programul
Comentariul, insolit de un In continuare, comentatorul tchnico-ştiinţifice, in vede­
film documentar înfătişînd mo­ a spus: In cei 27 de ani care rea verificării aparatelor şi
NEW YORK 16. — Cores­ tativele regionale privind re­ mente ole luptelor duse de os­ au trecut de la eliberarea ţă­ instalaţiilor primului labo­
pondentul Agerpres, Constan­ nunţarea la ameninţarea cu taşii români pe teritoriul Ceho­ rii, România s-a transformat rator cosmic orbital, in
tin Alexandroaie, transmite î forţa si la folosirea forţei, Intr-un stat puternic industri­ cursul unui zbor îndelun­
In Comitetul penlru proble­ pentru promovarea securităţii slovaciei, a subliniat că ar­ alizat. Armata sa, educată de gat, a fost îndeplinit.
mele politice şi de securitate internaţionale, subliniind că mata română a adus o con­
al Adunării Generale au înce­ dezarmarea generală si totală tribuţie efectiva la eliberarea partid în spiritul internaţio­ La 11 octombrie, Ia
put dezbaterile asupra primu­ ar aduce o contribuţie esen­ Cehoslovaciei de sub jugul nalismului socialist, sărbăto­ comanda de pe Pămînt,
lui punct al agendei: „Trans­ ţială la cauza păcii $i secu­ fascist. Timp de cinci luni, reşte cea de-a 27-a aniversare staţia a fost orientată în
punerea în viată a prevederi­ rităţii în lume. 250 000 de ostasi români au a creării sale cu bune rezul­ spaţiu, iar apoi a fost) a­
lo r declaraţiei privind întări­ Reprezentantul Olandei, Ro- dus lupte grele în munţii tate In pregătirea de luptă şi morsat motorul de frînarc.
R. D. VIETNAM. — In Viei Bac extstA astAzl şcoli primare In fiecare sat, şcoli secundare In
rea securităţii internaţionale". bbert Fack, a afirmat că secu­ Slovaciei, eliberînd 1 300 de fiecare district şl 3 colegii in regiune, Plasindu-sc pc traiectoria
■ • ■ * - ............................. la care lnvaţA numeroşi copil aparţlnlnd
Luările de cuvint au eviden­ ritatea internaţională depinde localităţi. In aceste bătălii politică şî este gata să apere Tay sau Nung. * ............................ grupurilor etnice de coborirc, staţia a intrat
ţiat necesitatea ca O.NU. să de respectarea cu fidelitate de s-au cimentat relaţiile de socialismul şi pacea. In fotografic: Copil aparţlnlnd unei grupări etnice la o orâ de curs. in păturile dense ale atmo­
contribuie mai eficient la pro­ călre toate statele, indiferent sferei, deasupra sectorului
movarea politicii de pace si de mărimea teritoriului, a stabilit al Oceanului Paci­
securitate, actionînd. în ace­ populaţiei sau potenţialul lor fic, şi şi-a incetat exis­
tenţa.
laşi timp, cu mai multă fermi­ militar, a principiilor justiţiei,
tate pentru preintîmpinarea dreptului $i eticii internaţio­ Un memorandum al Consiliului R.D. VIETNAM, Miting consacrat rezul­ Zborul staţiei orbitale
războiului, penlru zădărnicirea nale pentru rezolvarea diferen­ „Saliut", care a durat apro­
oricărei agresiuni, pentru so­ delor pe cale paşnică si înfăp­ ximativ şase luni, a avut
luţionarea litigiilor dintre state tuirea dezarmării generale si de Miniştri al R.D. Germane tatelor vizitei întreprinse de delegaţia citeva etape. In prima din­
pe cale paşnică, pentru aplica­ totale, condiţie esenţială pen­ tre ele, a fost realizat zbo­
rea principiilor Cartei O.N.U. tru întărirea securităţii Inter­ Adunării Naţionale intr-o serie rul in comun al staţiei cu
Baza dezbaterilor o formea­ nationale. BERLIN 16. — Coresponden­ bitori au relevat necesitatea tul de membru în O.N.U. al nava cosmică „Soiuz-10", a-
ză Declaraţia pentru Întărirea Josef Wîniewicz, adjunctul tul Agerpres, Ştefan Deju, admiterii celor două state ger­ unui stat si caracterul şi am­ vînd un echipaj format din
securităţii internaţionale, adop­ ministrului de externe al R.P. transmite: Ziarul „Neues Deut- mane — atît a R.D.G. cit şi a ploarea relaţiilor sale cu un de ţâri socialiste trei persoane. In acest
tată la sesiunea jubiliară a Polone, 6-a referit la elemen­ schland" a dat publicităţii me­ R.F.G. — în O.N.U. alt stat, sini două probleme timp, au fost verificate sis­
O.N.U. şi care prevede, In e- tele pozitive intervenite în morandumul Consiliului de Totodată, in memorandum principial diferite, care nu pot HANOI 16 (Agerpres). — A ­ lupta sa împotriva agresiunii temele perfecţionate de
sentă, obligaţiile statelor de situatîa internaţională, insîs- Miniştri al R.D. Germane care se arată că există unele în­ fi puse în dependentă una de genţia VNA anunţă că la Ha­ imperialiste si pentru salvgar­ căutare, cuplare şi decupla­
a respecta suveranitatea altor tind mai ales asupra evoluţiei a fost comunicat celei de-a cercări de a se nesocoti drep­ cealaltă şi care nu îşi aduc re­ noi a avut loc un miting con­ darea naţională, penlru con­ re a navei cosmice de sta­
state $i dreptul popoarelor la In raporturile intereuropene. 26-a sesiuni a Adunării Gene­ tul legitim al R.D.G. la sta­ ciproc prejudicii. sacrat rezultatelor vizitei dele­ ţia orbitală.
autodeterminare, de a se ab­ Vorbitorul a arătat că măsu­ rale a O.N.U. si, pe cale di­ tutul de membru al O.N.U. gaţiei Adunării Naţionale a strucţia socialistă. Cea de-a doua etapă a
In încheiere, în memoran­
ţine de la folosirea forţei sau rile ce urmează a fi întreprin­ plomatică. unui număr de pe­ Pentru a justifica aceste încer­ dum se arată că admiterea R.D, Vietnam. condusă de In continuare, a fost pre­ constat în cuplarea de sta­
ameninţarea cu forţa, regle­ se pe linia securităţii europe­ ste 100 de state membre ale cări, se arată în document, se Hoang Van Hoan, vicepreşe­ zentat raportul delegaţiei cu ţie a navei . cosmice „So-
mentarea disputelor pe calea ne trebuie să pună capăt ac­ Organizaţiei Naţiunilor Unite, stabileşte o corelaţie intre R.D.G. şi a R.F.G. Ia O.N.U. dinte al adunării, într-o serie privire la rezultatele vizitei iuz-ll", după care ea s-a
tratativelor, neamestecul în tualei divizări a Europei si să precum şi secretarului general normalizarea relaţiilor dintre ar asigura o destindere consi­ de ţări socialiste, printre care întreprinse. Subliniind că vizi­ transformat în prima sta­
derabilă a situaţiei din Euro­
treburile Interne ale altor creeze un sistem permanent al acesteia. R.D.G. şi R.F.G., pe de o par­ pa şi ar contribui, totodată, la şi România. ta a contribuit la întărirea so­ ţie orbitală pilotată, cu e­
atate. de securitate colectivă. Vor­ In memorandum se funda­ te, si relaţiile R.D.G. cu alte dezvoltarea colaborării. Orga­ lidarităţii militante sî Ia dez­ chipaj la bord.
în intervenţia sa, reprezen­ bind despre propunerea pri­ mentează necesitatea admite­ slate, precum si admiterea sa Luînd cuvintul,’ preşedintele voltarea colaborării dintre po­
tantul Uniunii Sovietice, A. vitoare la încheierea unui rii R.D.G. în O.N.U ca mem­ la O.N.U,, pe de altă parte. nizaţiile internaţionale din în­ Adunării Naţionale, Truong porul vietnamez si popoarele Erupţie de vapori
Dobrlnin, a subliniat legătura tratat de securitate. Josef bru cu drepturi egale si a sta­ treaga lume se pot consacra Chinh, a subliniat contribuţia din ţările frătesti vizitate, pe
indisolubilă între securitatea Winîewicz a spus că el bilirii de relaţii diplomatice Guvernul R.D.G,, subliniază si maî bine sarcinilor lor a­ adusă de această vizită la în­ baza marxism-leninismuluî şi
internaţională, dezarmarea ge­ trebuie să cuprindă prînlre normale între R.D.G. si alte memorandumul, relevă în a­ tunci cînd pornesc, în proble­ tărirea înţelegerii reciproce si internaţionalismului socialist, de apă pe Lună
nerală si totală si dezvoltarea altele „obligativitatea sem­ ceastă privinţă principiul re­ me privind acordarea statutu­ solidarităţii dintre poporul raportul, relevă agenţia VNA.
economică. Referindu-se la e- natarilor de a nu recurge la state. In legătură cu aceasta, cunoscut în mod general şt lui de membru, de la principii­ vietnamez şi popoarele din ţă­ exprimă recunoştinţa poporu­ O descoperire de impor­
volu(ia pozitivă a relaţiilor in- forţă sau la ameninţarea cu ziarul menţionează că. Ia ac­ confirmat in repetate rînduri le Cartei O.N.U. şi în special rile socialiste frăţeşti. Succesul lui vietnamez pentru sprijinul tanţă excepţională, care, se
tereuropene, vorbitorul a ară­ forţa împotriva suveranităţii, tuala sesiune a Adunării Ge­ de la principiul egalităţii su­ vizitei, a adăugat vorbitorul, si ajutorul preţios acordate de parc, dă răspuns întrebării
tata că organizarea unei con­ integrităţii teritoriale sau in ­ nerale, un mare număr de vor­ de practica statelor că statu­ verane. ajută poporul vietnamez In popoarele din ţările frăţeşti, dacă există sau nu apă pe
ferinţe asupra securităţii si co­ dependentei statelor, recunoaş­ Lună, a fost anunţată la
operării In Europa ar consti­ terea sl respectarea frontiere­ Houston. Două instrumente
tui un important pas Înainte lor existente In Europa, obli­ BELFAST. — La Bellast blemei şomajului în conti­ drul unei conferinţe de pre­ instalate pe suprafaţa se­
pentru Îmbunătăţirea climatu­ gativitatea de a nu interveni au început sîmbătă lucră­ nuă creştere. In cadrul dez­ lenară de echipajele nave­
lui politic pe continent. Do­ în afacerile interne ale state­ rile celui de-al XV-lea Con­ baterilor de politică genera­ să, Eduardo Novoa, pre­ lor „Apollo-12" şi „Apollo-
brlnin a relevat însemnătatea lor si rezolvarea litigiilor prin Mişcări revendicative gres al Partidului Comunist lă, deputaţii vor acorda o a­ şedintele Consiliului de apă­ 14" au detectat, într-o zonă
rare al statului.
pe care o au acordurile si tra­ mijloace paşnice". din Irlanda. La Congres iau tenţie deosebită atitudinii situată în apropierea cra­
parte delegaţi ai organiza­ Suediei faţă de Piaţa comu­ SOFIA. — Intre 12 şi 15 terului Fra Mauro, o erup­
ţie gazoasă, conţinind 99 la
in Italie ţiilor partidului, precum şi nă. octombrie, Ia Slancev Brlag, sută vapori de apă, asemă­
reprezentanţi ai unor parti­
n»»»» de comuniste şi muncito­ lingă Burgas. a avut loc nătoare gheizerelor de pe
Consfătuirea direcţiilor
ge­
Unemployment ROMA 16. — Coresponden­ (Pentru a da sî mai m'are reşti. Partidul Comunist Ro­ nerale ale vămilor din ţări Pămînt. Erupţia a durat a-
mân este reprezentat de to­
proximatio 12 orc şi, fapt
socialiste europene — Bul­
tul Agerpres, N. Puicea, trans­ forţă acţiunii lor, sindicatele varăşul Ilie Cîşu, membru garia, . Cehoslovacia, R.D.G., extrem de semnificativ, a
mite : întreaga activitate din au programat încă o grevă al C.C. al P.C.R., prim-se- Iugoslavia, Polonia, România, coincis cu o scrie de miş­
t f u r a s a n d s w h o f f y u n e f i f o f o y e i f Veneţia a fost paralizată vi­ generală pentru 19 octombrie, cretar al Comitetului jude­ Ungaria şi U.R.S.S. cări seismice de intensitate
neri, ca urmare a grevei ge­ care va afecta, de această da­ ţean Prahova al P.O.R. In cadrul reuniunii au fost redusă, înregistrate de a­
e x e f u d i n g s c h o o l - t e a v e & / nerale de 24 de ore, declara­ tă, întregul district Veneţia. Delegaţii la Congres exa­ examinate probleme ale tra­ paratele lăsate in aceeaşi
tă unitar de călre cele trei Tot vineri, la Neapole, mii minează o serie de proiecte ficului cu stupefiante şî ale zonă.
mari centrale sindicale (CGIL, de muncitori din construcţiile de rezoluţie referitoare la posibilităţilor de colaborare Anunţîndf in cadrul unei
V. 1 W’ problemele majore ale Ir­
CISL, UIL) împotriva noilor edilitare, dîn industria cimen­ landei şi la unele proble­ in lupta împotriva acestora. conferinţe de presă, aceas­
a i d j u s t e d / ? * concedieri decise de patroni, tului, sticlei şi materialelor de me internaţionale. TOKIO. — Eteclete bom­ tă importantă descoperire,
John Frccman, profesor la
construcţii au participat la o
t ... ..............I *..... pentru o cotitură radicală în Potrivit aprecierilor presei Universitatea Rice, a pre­
------/ § O politica economică a guver­ grevă de 24 de ore împotriva din Stockholm, în Suedia au belor afomtee americane, lan­
m ţ'i - • nului, împotriva şomajului şi concedierilor, a şomajului $i sate asupra oraşelor Hiroşi- cizat că „gheizerul lunarn
/ : fost înregistraţi în cursul lu­
t J : a creşterii preţurilor. creşterii costului vieţii. In pi­ DELHI. — Preşedintele Re­ nii septembrie aproximativ ma şi Nagasaki în urmă cu a fost detectat la 7 martie
v - : */« * Timp de două ore, în cen­ aţa municipiului, unde se află 2 0 0 00 0 de şomeri totali sau aproape trei decenii, au în­ anul acesta, gazele răspîn-
i&y. publicii Socialiste Federative ceput să fie resimţite şi de
. . . ............. ____ t ' f r A ................ 7 A A trul istoric al Veneţiei s-au sediul primăriei, muncitorii Iugoslavia. Iosip Broz Tito, parţiali, adică 6 la sută din dindu-se pe o suprafaţă de
p - ^ " r ■ desfăşurat o demonstraţie $i un grevişti au protestat împotriva a sosit sîmbătă într-o vizl- populaţia activă a tării. a doua generaţie de locui­ aproximativ 15 km pătraţi.
miling, la care au participat politicii economice, care nu ţi­ fă olicială de patru zile în tori ai Japoniei. Astfel, pre­ Perioada care a trecut de
zeci de mii de oameni ai ne seama de interesele de ba­ sa niponă a informat, recent,
f j a c t u a l India. El va examina, împre­ SANTIAGO DE CHILE — atunci, a menţionat el, a
m uncit ză ale oamenilor muncii. ună cu premierul Indira Gan- „Naţionalizarea minelor de despre moartea lui Vakîhiro fost necesară verificării da­
....... ............... .................... .. i___L ________ c c n dhi şi cu alte oficialităţi in­ cupru din Chile şi forma in Myadzaki, în vîrstă de 15 telor transmise de cele
ani, ai *~ărui părinţi au fost
diene, o serie de probleme care ea a fost efectuată con­ supuşi radiaţie! radioactive două aparate — denumite
* ale situaţiei internaţionale ..detectori ionici suprater-
mti ■ « actuale, precum şi evoluţia stituie o decizie suverană şi in timpul bombardamentului
. * de la Nagasaki, din anul mali" —, inlrucit exista
* Plenara C.C. al P.C. relaţiilor bilaterale. liberă a unui stat indepen­ posibilitatea ca vaporii de
r - - - - .............. dent. călăuzit de principiile 1945 Deşi s-a născut cu pes­
apă să provină de la rezer­
... .......................... W W W STOCKHOLM. — Parla­ clare ale justiţiei internaţio­ te 10 ani după bombarda­ voarele treptei de coborire
din Austria mentul suedez şl-a reluat v i­ ment, tînăra victimă suferea
0 / nale", a declarat — în ca­ de o tumoare malignă. a modulului lunar, abando­
neri activitatea. Deteriorarea
J U s VIENA 16 (Agerpres). — In lui şi a reactiunii. pentru so­ conjuncturii economice şi nat pe suprafaţa selenară
m S : W * - . . . ............ în cursul misiunii „Apollo-
, V * ; capitala Austriei a avut loc o cialism. creşterea şomajului, scrie 14". Analizele repetate —
plenară a CC. al P.C. din Comuniştii — se spune în presa suedeză, vor prilejui GENEVA. — La sediul G ATT a avut loc semnarea pro­ a spus el — au dus la con­
Austria, care a analizat re­ rezoluţie — leagă această lup­ vii dezbateri şi vor determi­ tocolului de aderare a Româ niei la Acordul General pen­ cluzia că ,,gheizerul" nu a
V zultatele recentelor . alegeri tă de acţiunile consecvente na examinarea cu prioritate tru Tarife şl Comerţ (GATT). Protocolul, semnat din îm­ avut această provenienţă şi
19 7 0 1 9 7 1 parlamentare din tară şi sar­ menite să asigure Austriei — a politicii economice şi a mă­ puternicirea guvernului româ n de Mircea Petrescu. minis­ nici nu a fost cauzat de
tru plenipotenţiar, va intra în vigoare in termen de 30 de
meteoriţi.
gu­
surilor preconizate de
In caii tale de tară neutră —
cinile actuale ce stau în fata
Partidului comunist. Preşedin­ un rol activ In lupta pentru vern penlru soluţionarea pro­ zile după semnare.
J f m a w j j  s o n d j f m Âm J J AS tele partidului, Franz Muhri, pace şi securitate în Europa.
a prezentat un raport. Spori­
rea considerabilă a numărului
celor care au votat In alegeri
pentru P.C. din Austria — se cursei înarmărilor şi e-
In ultimul timp, Marca BriUnle are mat mulţi şomeri declt a
avui dupâ cel ilegal doilea rlubol mondial. La începutul sâptft- spune în rezoluţia adoptată la fecfelo sale negative asu­
mlnlt trecute In Marea Brltanle erau 883 SS3 şomeri şl 45 568 In Ir­ încheierea dezbaterilor — im­ ţările mici şi mijlocii pot aduce o contribuţie pra păcii şi securităţii";
landa, deci un total de 929 121 de şomeri. Aceasta InscamnA cu „Rolul ştiinţei $1 tehnologiei
2SOOO mal mulţi declt la Începutul lunii august. pune comuniştilor obligaţia de
Parte din aceşti şomeri provin din falimentele unor întreprin­ moderne în dezvoltarea na­
deri, restrSngerca numArului de muncitori Ia altele şl de la Între­ a intensifica lupta In favoa­ ţiunilor şi necesitatea întări­
prinderi sezoniere etc. In graficul de mal sus, apArut In ziarul „Tiu*
Time- nu slnt socotiţi absolvenţii proaspăt ieşiţi de pc bAncIlc şco­ rea satisfacerii intereselor vi­ considerabilă la imbuoătătirea climatului internaţional rii cooperării" etc. De ase­
lilor şl facultăţilor care IncA n-au putut fl plasaţi. tale ale populaţiei muncitoa­ menea. sînt apreciate Iniţia­
tivele fructuoase întreprinse
re a ţării, împotriva capitalu­ de Partidul Comunist Român
De la apariţia primelor for­ naţionale, la apropierea a­ lă — dreptul marilor puteri Cooperarea internaţională si guvernul tării noastre
maţiuni statale şi pînă aproa­ cestora de interesele ma­ de a lua decizii în numele şi pe plan economic, cultural, pe linia dezvoltării unor ra­
pe de zilele noastre, relaţi­ jore ale progresului eco­ penlru toate statele şi popoare­ ştiinţific, în general circuitul porturi normale bazate pe
ile internaţionale au fost nomic şi social al omenirii. le lumii. Încercări de a igno­ de valori materiale şi spiri­ încredere reciprocă între toa­
dominate de existenţa u­ In noile condiţii istorice, ra rolul statelor mai mici în tuale, este de neconceput fă­ te statele lumii, indiferent da­
nor contradicţii şi conflic­ cînd numărul statelor prota­ rezolvarea problemelor ma­ ră participarea’ activă a tutu­ că sînt mici. mijlocii sau mari,
te puternice Intre ţări. goniste in politica internaţio­ jore ale contemporaneităţii ror statelor şi popoarelor lu­ preocuparea susţinută a par­
raporturi de inegalitate şi nală depăşeşte cifra de 130, se fac nu numai în teorie ci mii. A dispărut vremea cînd tidului nostru pentru întări­
dependenţă. Se practica pe s-au ridicat forţe sociale şi şi în practica relaţiilor Inter­ se credea că numai cîteva rea unităţi ţârilor socialiste,
scară largă încălcarea inde­ politice noi, care îşi impun nationale. naţiuni îşi aduc aportul la a mişcării comuniste şi mun­
pendenţei şi suveranităţii voinţa într-o măsură mai Nu este vorba de a nu re­ civilizaţia mondială. In zile­ citoreşti internaţionale a tu­
statelor sub diferite forme. mare. Concepţia după care cunoaşte răspunderea care le noastre nivelul dezvoltării turor forlelor mondiale anti-
Marile puteri duceau o poli­ destinele omenirii se allă revine marilor puteri. Aces­ producţiei materiale, larga imperialiste. Acestea pot fi
tică de hegemonie şî negau exclusiv în mina marilor pu­ tea nu pot fi absolvite de circulaţie şi răspindire a concretizate prin vizitele pe
statelor mai mici orice rol în teri este depăşită şi se allă obligaţiile lor internaţionale, creaţiilor naţionale au antre­ care tovarăşul Nicolae
viaţa internaţională. în contradicţie cu realităţile de faptul că menţinerea păcii nat popoarele lumii fără ex­ Ceauşescu, secretarul general
După cel de al doilea răz­ vieţii internaţionale actuale. sau respectarea dreptului fie­ cepţie, fiecare deţinînd o al partidului, te-a efectuat nu­
boi mondial s-a creat o si­ „Realitatea demonstrează că cărui popor de a-si hotărî parte, mai mare sau mai mai In ultima vreme In ţări ca»
tuaţie internaţională inedi­ soluţionarea litigiilor interna­ dc sine stătător destinele mică din produsul civiliza­
tă. Socialismul, care a ieşit ţionale — arăta • tovarăşul depinde Intr-o mare măsură ţiei contemporane, fiecare Austria, Maroc, Iran, R.P.
din cadrul unei singure ţări, Nlcolae Ceauşescu — nu mai de politica marilor puteri. contribuind într-un fel sau Chineză, R P D. Coreeană, R.D.
Vietnam, R.P. Mongolă, Fin­
s-n transformat într-un sis­ poate fi hotărită doar de Dar lot atît de adevărat este altul la progresul continuu landa etc.
tem mondial. Clasa munci­ marile puteri, aceasta depin- că orice rezolvare a unor al omenirii.
toare se afirmă ca cea moi zînd in zilele noastre de co­ probleme de care depinde Majoritatea statelor lumii Toate aceste actinni şi in i­
importantă forţă socială a operarea activă a tuturor pacea şi viitorul omenirii nu apreciază pozitiv contribuţia ţiative dovedesc amploarea
contemporaneităţii. S-a mo­ statelor lumii". poale fi viabilă dacă la ca pe care o aduce ţara noastră şi constanţa preocupării ţă­
dificat numărul de parteneri Cercurile imperialiste agre­ nu-şi aduc contribuţia toa­ în domeniul vieţii internaţio­ rii noastre în colaborare cu
prin apariţia unui mare nu­ sive, ignorind realilalea, con­ te statele, indiferent de mă­ nale. Se cunosc astăzi pretu­ alte ţări pentru promovarea
măr de state independente, tinuă şi în zilele noastre să rimea sau forţa lor. tindeni propunerile pe care reiaţilo r dintre state, a păcii
ca urmare a destrămării şi susţină principii de politică Principiile independenţei România le-a făcut în orga­ şî cooperării internaţionale,
prăbuşirii sistemului colonial externă condamnate de is­ şi suveranităţi naţiona­ nizaţii $i organisme interna­ confirmă punctul de vedere
al imperialismului. De abia torie. Diferiţi autori de teo­ le, deplina egalitate în drep­ ţionale, ca de exemplu : * că ţările mici sau mijlocii
acum putem spune că rela­ rii si formule de politică ex­ turi, neamestecul în treburi­ „Acţiuni pe plan regional în pot aduce o contribuţie con­
ţiile internaţionale au un a­ ternă, pornind de la nerecu- le interne, avantajul reciproc vederea îmbunătăţirii relaţi­ siderabilă la îmbunătăţreo
devărat caracter mondial, noaşterea principiului egalită­ nu vor putea triumfa şi nu ilor de bună vecinătate între climatului internaţional.
deoarece Ia ele participă ma­ ţii în drepturi a statelor, sus­ vor prinde viaţă declt nu­ statele europene avînd siste­ IOAN OROS
joritatea covîrşitoare a state­ ţin teza reacţionară a inca­ mai atunci cînd toate naţiu­ me social-politîce diferite" i lector universitar
lor care alcătuiesc comuni­ pacităţii politice a unor sta­ nile mari sau mici vor par­ „Educarea tineretului în spi­ Academia pentru învăţâmînt
Uzinele H. Ccglclski din Poznam sînt cele mal Importante prodncAtoare dc motoare navale tatea mondială. te de a desfăşura o activita­ ticipa In mod egal la solu­ ritul păcii şi prieteniei între social-politic şi perfecţionarea
din Polonia. Recent, aici a început construcţia motorului RDN- "6- Prototipul acestui motor va fl Noile state contribuie la te diplomatică deplină şi de ţionarea paşnică a probleme-
gala luna aceasta. __ ^ popoare" ; „Consecinţele e- cadrelor de conducere
In fotografic: Aspcci de Ia linia de asamblare a motorului RDN. dinamizarea relaţiilor inter­ aici ajung la vechea formu­ melor internaţionale. conomîce şi sociale ale „Ştefan Gheorghiu" Bucureşti
Redacţia şl administraţia ziarului i Deva, şir. Dr. P. Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17 şl 1 15 88. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva.